16,778 matches
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > CONSTANTIN T. CIUBOTARU - ALBINEII (3) - UN ZÎMBET SE ÎNTOARCE ACASĂ! Autor: Constantin T. Ciubotaru Publicat în: Ediția nr. 897 din 15 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Este Zâmbetul care a făcut înconjurul lumii. S-a născut undeva, într-n sat aparent pierdut în Marea Câmpie Română, numit
UN ZÎMBET SE ÎNTOARCE ACASĂ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_albi_constantin_t_ciubotaru_1371291702.html [Corola-blog/BlogPost/354564_a_355893]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > CONSTANTIN T. CIUBOTARU - ALBINEII (3) - UN ZÎMBET SE ÎNTOARCE ACASĂ! Autor: Constantin T. Ciubotaru Publicat în: Ediția nr. 897 din 15 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Este Zâmbetul care a făcut înconjurul lumii. S-a născut undeva, într-n sat aparent pierdut în Marea Câmpie Română, numit Țigănești, la câțiva kilometri de Alexandria. Aparține scriitoarei Elena Buică, cea care și-a zis și Buni. („De la bunică, dar și
UN ZÎMBET SE ÎNTOARCE ACASĂ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_albi_constantin_t_ciubotaru_1371291702.html [Corola-blog/BlogPost/354564_a_355893]
-
născut undeva, într-n sat aparent pierdut în Marea Câmpie Română, numit Țigănești, la câțiva kilometri de Alexandria. Aparține scriitoarei Elena Buică, cea care și-a zis și Buni. („De la bunică, dar și de la... om bun, oameni buni!) Este un zâmbet special, care se adresează milioanelor de români sortiți să trăiască în alte locuri decât cele unde au văzut lumina zilei și s-au bucurat de dragostea părinților, de copilăria fericită, de primii fiori de dragoste. Este zâmbetul care se întoarce
UN ZÎMBET SE ÎNTOARCE ACASĂ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_albi_constantin_t_ciubotaru_1371291702.html [Corola-blog/BlogPost/354564_a_355893]
-
buni!) Este un zâmbet special, care se adresează milioanelor de români sortiți să trăiască în alte locuri decât cele unde au văzut lumina zilei și s-au bucurat de dragostea părinților, de copilăria fericită, de primii fiori de dragoste. Este zâmbetul care se întoarce la obârșii, sau, la acel unic acasă prim, fiindcă lor, mai ales diasporiștilor, li s-a menit de ursitoare să aibă și un acasă doi, care, pentru Buni a fost să fie Toronto, în Canada! Dacă Făt-Frumos
UN ZÎMBET SE ÎNTOARCE ACASĂ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_albi_constantin_t_ciubotaru_1371291702.html [Corola-blog/BlogPost/354564_a_355893]
-
s-a menit de ursitoare să aibă și un acasă doi, care, pentru Buni a fost să fie Toronto, în Canada! Dacă Făt-Frumos și-a trimis buzduganul să-i vestească sosirea, doamna Buică și-a trimis acel unic și fermecător zâmbet de bunică pe coperta unei cărți care se numește... „Zâmbind vieții”! Apoi, neavând cal cu aripi și mai multe inimi, s-a mulțumit cu avionul. A făcut un prim popas în orașul unde a profesat mulți ani, București, la Biblioteca
UN ZÎMBET SE ÎNTOARCE ACASĂ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_albi_constantin_t_ciubotaru_1371291702.html [Corola-blog/BlogPost/354564_a_355893]
-
prin birouri s-au îngrămădit la etaj, iar bărbații au stat în picioare... Acolo sus, la etaj, deși erau orele 15, ore de somn, au fost câteva zeci de persoane, care mai întâi au trecut pe la masa unde literalmente trona zâmbetul Bunicii, au lăsat florile, sărutările și îmbrățișările. Și am realizat ceva uluitor, fantastic aș spune eu! Majoritatea celor prezenți s-au sărutat și văzut pentru prima dată în viață, față în față, deși „s-au văzut” de zeci, poate sute
UN ZÎMBET SE ÎNTOARCE ACASĂ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_albi_constantin_t_ciubotaru_1371291702.html [Corola-blog/BlogPost/354564_a_355893]
-
ai doamnei Buică, aflați la mii de kilometri depărtare cu domiciliul, dar aproape sufletește de cei care își lansează aici și acum această carte: George Roca, din Australia, Marin Trașcă din Spania, Ionela Flood, din Anglia, Ariadna Petri din Israel. Zâmbetul despre care vorbeam a ajuns și până acolo. Ca să nu mai vorbim despre alte mesaje de suflet care au venit din Belgia, Arizona, Germania, Cipru... La cele opt decenii, căci optzeci de ani pare să definească o vârstă matusalemică, Buni
UN ZÎMBET SE ÎNTOARCE ACASĂ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_albi_constantin_t_ciubotaru_1371291702.html [Corola-blog/BlogPost/354564_a_355893]
-
sus sau în viitor, poți coborâ în adâncuri, chiar și în acela al sufletului omenesc”. E mărturia de credință a autoarei! De ziua numelui mi-a trimis o felicitare; „Dumnezeu să vă dea un curcubeu după fiecare furtună! Și un zâmbet după fiecare lacrimă! Credința mea este aceea că Zâmbetul are putere de vindecare a necazurilor noastre, de aceea l-am cultivat în scrierile mele, dar și în viața cotidină! Cartea care se lansează aici se numește „Zâmbind vieții”! No comments
UN ZÎMBET SE ÎNTOARCE ACASĂ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_albi_constantin_t_ciubotaru_1371291702.html [Corola-blog/BlogPost/354564_a_355893]
-
și în acela al sufletului omenesc”. E mărturia de credință a autoarei! De ziua numelui mi-a trimis o felicitare; „Dumnezeu să vă dea un curcubeu după fiecare furtună! Și un zâmbet după fiecare lacrimă! Credința mea este aceea că Zâmbetul are putere de vindecare a necazurilor noastre, de aceea l-am cultivat în scrierile mele, dar și în viața cotidină! Cartea care se lansează aici se numește „Zâmbind vieții”! No comments! Sper s-o facă albineiii domniei-Sale! Și să mai
UN ZÎMBET SE ÎNTOARCE ACASĂ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_albi_constantin_t_ciubotaru_1371291702.html [Corola-blog/BlogPost/354564_a_355893]
-
oameni născuți în zisul spațiu Carpato-Dunăreano-Pontic suntem mândri că suntem români! Aveți ceva împotrivă, dragi prieteni de cuvânt frumos gândit și scris? Consantin T. CIUBOTARU Roșiorii de Vede, Teleorman 1 iunie 2013 Referință Bibliografică: Constantin T. CIUBOTARU - ALBINEII (3) - Un zîmbet se întoarce acasă! / Constantin T. Ciubotaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 897, Anul III, 15 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Constantin T. Ciubotaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
UN ZÎMBET SE ÎNTOARCE ACASĂ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_albi_constantin_t_ciubotaru_1371291702.html [Corola-blog/BlogPost/354564_a_355893]
-
scenă, zgomotul ploii amuțea în favoarea poeziei criminale a cuvintelor. JURNAL Ce să înțeleg: Că dincolo de seară și de dimineață, există o înregistrare a performanței umane. Sa inteleg că ne permitem luxul de a garanta somnul și visul, de a sugera zâmbetul și iertarea. Sa inteleg că memoria are conotații multiple în jurnal. SI ASA Și așa, drumurile se abat de la cărare iar busola de la lumină, Nordul de la Sud, iar vestul de la uitare. Si asa picăturile de apă desfac atomii în particule
LEXEME de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_cristescu_1412243667.html [Corola-blog/BlogPost/369469_a_370798]
-
întrece nimeni. Așadar... - Mda, daaa, să știi că este o idee... Ia, să-l sun... Numai că și Lucică, un băiat spirt, nu alta, se ivi în fața Lui înainte de a bate acesta gongul. Înalt, elegant, spiritual, ca întotdeauna cu un zâmbet rece pe figură și cu o replică ironică la îndemână. - Lucică, dragul meu, știu că ai tras cu urechea, așa că nu mă mai obosesc să repet. Ce crezi că trebuie să facem pentru a-i aduce pe nesimțiți la dreapta
DILEME LA NIVEL ÎNALT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1414428987.html [Corola-blog/BlogPost/377908_a_379237]
-
ușor/ Încet, cu tot cu rădăcină/ Și-am răsădit-o în inimă / Și am stropit-o cu lacrimi de dor.” În schimb, în altă poezie - Mi-e dor de tine - își declară direct sentimentele: „Mi-e dor de chipul tău frumos/ De zâmbetul tău cald, senin,/ De trupul fin și mlădios/ Care mă face să suspin.” Liviu Apetroaie a subliniat și aplecarea poetului Ioan Grămadă asupra spiritualității oamenilor din acele locuri și asupra temelor sociale, domenii tratate cu atenție, cu mult suflet și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416175927.html [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
cutie, un pulover nou. Spre el se furișau cu nerăbdare privirile fetei, când auzise spusele mamei, aparent fără nicio legătură cu ceea ce mai discutaseră puțin mai înainte. Arina își țintui mama cu priviri întrebătoare. Și mama răspunse privirii cu un zâmbet blând, apoi continuă: „Uite, ești destul de mare acum, ca să îți răspund la ceea ce mă tot întrebai de mică... Știi, de când cu glumele acelea nesărate ale mătușii”... adăugă ea, ca pentru a risipi nedumerirea fetei. Arina nu-i răspunse. Tot corpul
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Fragment_din_romanul_arina_tania_nicolescu_1390665888.html [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
avanpremiera, în care se împletesc prin simbolul șnurului, albul purității, cu roșul, simbolul dragostei până la jertfă. Bătrânii noștri au mai numit această lună și Mărțișor. Scriu aceste rânduri pentru a aduce pe fața tuturor cititorilor special pentru această zi lumină zâmbetelor, noblețea vorbelor și căldura inimii. I se cuvin toate acestea, femeii - “eternă poveste” , “a vietii cheie” - așa cum răsună în urechile noastre romanțele cu parfum. Sunt tulburătoare romanțele, cântecele, poeziile, românele, dedicate misterului feminin, nesecatului sentiment matern, bunicilor sau surorilor care
OMAGIU DE ZIUA FEMEII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Buica_elena_omagiu_de_ziua_femeii_elena_buica_1331207938.html [Corola-blog/BlogPost/346587_a_347916]
-
decoruri schimbate de-a lungul vieții, de la gimnaziul din Cernăuți până în ultimul an al vieții. Pe unde a trecut, Eminescu a cunoscut oameni, a fost văzut și urmărit de ochii atâtor contemporani, care i-au reținut fizionomia, amănuntul vestimentar, un zâmbet, o schimă de durere sau o umbră de melancolie, o vorbă sau un gest. Nu toate au fost transmise posterității, numărul mărturiilor pierdute sau nerostite, căzute în anonimat, poate întregeau puținul ce ne-a rămas. Începând cu chipul „zeului tânăr
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_vazut_de_conte_ion_ionescu_bucovu_1372950281.html [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
erau mirați de cunoștințele băiatului cu școlaritatea neîncheiată, „ de gândeai că vrea să înghită toată știința din lume”. Prin trecerea lui Eminescu pe la Sibiu avem mărturii de la N Densusianu, evocându-l „cu fața negricioasă, cu ochii mari deschiși, cu un zâmbet pe buze”, dar îmbrăcat„într-un costum cu totul singular”. „ O spun, nu în dezordinea acestui om, ci pentru cunoașterea crudei sorți, că în adevăratul înțeles al cuvântului curgeau trențele de pe el. Abia se mai vedea pe la gât un mic
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_vazut_de_conte_ion_ionescu_bucovu_1372950281.html [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
tânărul aventurier”, Caragiale îl descrie astfel: „Tânărul sosi. Era o frumusețe! O figură clasică încadrată în niște plete mari, negre; o frunte înaltă și senină, niște ochi mari- la aceste ferestre ale sufletului se vedea că cineva este înăuntru; un zâmbet blând și adânc melancolic. Avea aerul unui sfânt tânăr coborât dintr-o vrche icoană, un copil predestinat durerii, pe chipul căruia se vedea scrisul unor chinuri viitoare. „Mă recomand, Mihai Eminescu!” Așa l-am cunoscut eu.” Amândoi au depănat toată
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_vazut_de_conte_ion_ionescu_bucovu_1372950281.html [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
Stein și ale lui Ihering- „un albanez, îmi ziceam, poate chiar un persan”: un tânăr oacheș, cu fața curată și rasă peste tot, cu un lung „clăbăț” bănățenesc peste pletele negre, cu ochii mărunți și visători și totdeauna cu un zâmbet oarecum batjocoritor pe buze...”. Amândoi apoi s-au cunoscut și au avut o prietenie îndelungată, ajutându-l pe Slavici să se despartă de șirieneasca lui și să-și urmeze limba literară. Tot acum Iacob Negruzzi, venit să-l cunoască pe
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_vazut_de_conte_ion_ionescu_bucovu_1372950281.html [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
în „Convorbiri...” -1870- ni-l prezintă pe poet în decorul unei cafenele vieneze, unde „ vede intrând un tânăr slab, palid, cu ochii vii și visători totodată, cu părul negru lung, ce i se cobora până aproape la umeri, cu un zâmbet blând și melancolic, cu fruntea înaltă și inteligentă, îmbrăcat în haine negre, vechi și cam roase.” În aceste amintiri cam romanțate, el îl recunoaște pe Mihai Eminescu. Mai târziu, când Eminescu a fost invitat la „Junimea”, Negruzii notează că „își
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_vazut_de_conte_ion_ionescu_bucovu_1372950281.html [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
mulți dușmani și este luat în colimatorul serviciilor secrete austroungare care-l pun sub observație și caută să-l neutralizeze. Celebra „Mai potoliți-l pe Eminescu !”- este fatală. Apare un bărbat viguros, de o frumusețe clasică cu privirea incandescentă și zâmbetul „mobil, diversificându-se în orice moment, fiind întrebător, confirmativ, iertător, disprețuitor, dureros, oglindind oarecum mimica gândirii”- așa îl vede N. Pătrașcu într-o seară de toamnă a anului 1881 în josul Teatrului Național. Vlahuță tot acum îl vede într-un tramvai
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_vazut_de_conte_ion_ionescu_bucovu_1372950281.html [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
Manes lucrează acum la o serie de tablouri cu tematică interesantă, pe care a intitulat-o "Copii muzicali". Înfățișați cu dragoste și duioșie, micii interpreți cântă cu pasiune la diverse instrumente, adesea mai mari decât ei, amănunt care permite un zâmbet discret și cumsecade. Fermecată de marea în aproprierea căreia locuiește, Nitza Naar se inspiră de peisajul marin, dar și de cel din imediata apropiere, care sugerează o caldă intimitate. Iată tabloul pe care îl numește "Terasă cu vedere la mare
BOGĂŢIE CROMATICĂ ŞI IMAGINAŢIE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1481533861.html [Corola-blog/BlogPost/362839_a_364168]
-
bucurie-n ei, gândurile mele bune, pntru fiica mea frumoasă fericire să adune. Este vremea florilor, chiar acum de mărțișor, dintr-o lună străvezie, floare galbenă îmbie. (gingașă, frumoasă floare, într-o zi de sărbătoare să-i dea Suzanei binețe, zâmbetul să o răsfețe). Este din nou primăvară, am primit și ghiocei parfumați ușor și gingași cum este și gestul ei. Roșii frumoase lalele, șapte inimi mititele, fiindcă săptămâna are și ea - șapte zilișoare. Suzi și Joseph, desigur, mi-au adus
MĂRŢIŞOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 by http://confluente.ro/cardei_mariana_1456861741.html [Corola-blog/BlogPost/373336_a_374665]
-
Nu ne-am dat seama că domnul Arsu ne supraveghea de la distanță. Ne-a lăsat să lucrăm câteva rânduri, după metoda mea genială și a revenit printre noi. - Gata, copii? Mai aveți orceag? - Aproape l-am terminat, am afișat noi zâmbete luminoase de bucurie. - Cum așa? Pe o suprafață așa de mică ați semănat atât de mult? Ia să vedem! A scurmat pământul greblat și ne-a dovedit prosteasca șmecherie. - Cine v-a spus să faceți asta? Toți au tăcut, dar
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
potolești setea sufletului cu roua cerului. Inimă, am chemat dorul în liniștea serii, Să te iubesc la fel ca-n prima zi a facerilor noastre DEDICAȚIE LIMBII ROMÂNE Au adormit străbunii și toți cei dragi ai mei Purtând pe buze zâmbetul slovei românești. La rândul cetei mele, doresc s-adorm ca ei, cu același dulce grai din plaiuri strămoșești. FAȚETELE LINIȘTII Este atâta liniște în căminul meu încât mă doare zgomotul pașilor care-mi trezesc inima amorțită. Este atâta liniște în
SPINI (VERSURI) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 by http://confluente.ro/ligia_gabriela_janik_1432891220.html [Corola-blog/BlogPost/376558_a_377887]