130 matches
-
sigilată de autorități. Spuneau că se întorc cât de curând. Tot de la ei a aflat că Bela în ultima vreme, înainte de a pleca era foarte bolnavă, slăbise și se certa mereu cu familia. Orice încercare de a o regăsi era zădarnică. Dacă Bidaru ar fi trăit în Germania Federală, Franța sau altă țară, ar fi plecat imediat, ar fi făcut rost de bani și s-ar fi dus după ea în Israel. Din România era imposibil să ieși în afară, iar
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
declanșat, i-au inundat organismul și s-au revărsat. Împins din toate părțile și din toate direcțiile, în învălmășeala ce s-a produs în fața "Ambasadei", Bidaru și-a pierdut tocul de la pantoful drept. Orice încercare de a-l recupera era zădarnică. S-ar putea ca cineva să îl fi aruncat chiar în unul din geamurile sparte deja ale "Ambasadei" sau în parbrizele celor câtorva autoturisme întoarse cu roțile în sus de mulțimea tinerilor furioși. Se considera un om distrus. Erau singurii
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ia în seamă supărarea mamei. Între timp, tânărul Bidaru își mânca și el cu poftă porția de pâine sau... de "mană cerească" și jumătatea de roșie din care mușca cu atenție să nu stropească pe cineva. De altfel, precauția era zădarnică. Roșia cărnoasă nu prea avea zeamă, în schimb era de culoare roz-portocaliu și nu roșie cum s-ar crede. Nu înțeleg. Ce-i trebuia soțului dumneavoastră pământ? Noi știm că și agricultorii, care au avut pământ, au renunțat la el
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
a-i arunca în hău. Pericolul era iminent. Nu mai era nici o speranță de salvare: Ce vor spune părinții, frații și cealaltă soră a lui, când vor afla că au murit amândoi striviți de bolovani sau înecați?". Un ultim efort. Zădarnic. Puntea suspendată s-a destrămat în sute de bucăți. Amândoi au căzut în gol. Un întuneric profund și adânc în față îi duceau direct spre hău cu o viteză amețitoare în timp ce o durere ca o lovitură de ciomag, undeva deasupra
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de a mai trăi, iar ultimul eveniment s-a produs cu câteva ore în urmă, în fața unui magazin, un pas greșit, o dezechilibrare, o puternică lovitură la creierul mic și filmul vieții i s-a întrerupt pentru totdeauna. În timpul încercărilor zădarnice ale medicilor de a o readuce la viață, au găsit în buzunarul ei un bilețel cu adresa și numărul de telefon al lui Bidaru. Mioara, fiica ei, împreună cu Oana nepoțica, ambele având nevoie de ajutor, i-au și telefonat în
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
mulțimea protestatarilor, împărțiți în grupuri ce discutau între ei și se contraziceau cu voce tare, constată spre propria lui satisfacție că nimeni nu se sinchisea de ținuta lui ponosită, iar teama, că ar putea fi batjocorit în văzul tuturor, era zădarnică. Nici cei din jurul său nu erau cu mult mai breji ca el. La un apel sonor, venit de undeva din depărtare, discuțiile au încetat brusc, iar masa compactă de oameni, numai ochi și urechi, cum era și firesc, ca la
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Aceasta, o femeie cu frica lui Dumnezeu, de grosimea și înălțimea unui măturoi uscat la soare, vrednică și gospodină în felul ei, nu știa carte și, din acest motiv, considera că și alții pot trăi la fel de bine, fără asemenea eforturi zădarnice. În consecință, micuțul Doru Gârleanu, după ce împlinise opt ani, văzându-i pe ceilalți copii de seama lui cum se laudă cu fel de fel de năzdrăvănii făcute în școală, dar pe care el nu le înțelegea, fără ca mătușa să bănuiască
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
lui să declare, și după ce am cunoscut în amănunt istoria melegurilor mele natale, cuprinsă în planul mare al istoriei poporului, am fost aproape sigur că săpînd aici voi descoperi așezări de vechi sate românești. Rezultatele muncii mele n-au fost zădarnice. “ Valorificate în timp, descoperirile arheologice se întind între Neolitic și perioada feudală tîrzie, mai toate relatînd, prin conținutul lor, lucruri legate de obiceiurile și modul de viață ale strămoșilor noștri. Atenția arheologului fiind îndreptată îndeosebi către stabilirea legăturilor etnice între
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Iurașcu luînd în arendă, cu anul, de la mănăstirea Bistrița, satul Călinești, din ținutul Sucevei 32. La început numele Iurașcu a fost de botez, iar mai apoi, ieșind din comun, Iurașcu a devenit nume de familie. Este o muncă istovitoare și zădarnică această dibuire, printre atîtea sute de familii, cu numele de Iurașcu, răspîndite prin toată țara Moldovei și care cel mai adesea nu sunt înrudite între ele. Pentru a ști cine a fost bunicul lui Eminescu, este mai nimerit să apucăm
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
mele carte e scrisă în durere Curînd s-a stinge viața-mi, curînd s-a fi închis, Dar părăsit de lume, gîndi-voi cu plăcere. La tine, ah, la tine pierită ca un vis. "189 Și încă două strofe, din poezia Zădarnic șterge vremea: "Zădarnic șterge vremea a gîndurilor urme! În minte-mi ești săpată ca-n marmora cea rece, Uitarea mînă-n noapte a visurilor turme Și toate trec ca vîntul, dar chipul tău nu trece. În veci noaptea și ziua șoptesc
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
scrisă în durere Curînd s-a stinge viața-mi, curînd s-a fi închis, Dar părăsit de lume, gîndi-voi cu plăcere. La tine, ah, la tine pierită ca un vis. "189 Și încă două strofe, din poezia Zădarnic șterge vremea: "Zădarnic șterge vremea a gîndurilor urme! În minte-mi ești săpată ca-n marmora cea rece, Uitarea mînă-n noapte a visurilor turme Și toate trec ca vîntul, dar chipul tău nu trece. În veci noaptea și ziua șoptesc în gînd un
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
aprilie 1877, Kogălniceanu este prezentat ca un mare orator, care da citire expunerii de motive prin care arată că toate stăruințele puse pe lângă marile puteri pentru a recunoaște și pentru a pune sub ocrotirea Europei neutralitatea teritoriului român au rămas zădarnice 67. O altă lucrare apărută în 1878 este și Tratatul de la Berlin. Această lucrare tratează pe larg 19 dezbaterile care au avut loc și hotărârile luate. Pentru a înțelege dezbaterile de la Berlin trebuie amintite evenimentel de la San Ștefano. Țara noastră
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
aprilie 1877, Kogălniceanu este prezentat ca un mare orator, care da citire expunerii de motive prin care arată că toate stăruințele puse pe lângă marile puteri pentru a recunoaște și pentru a pune sub ocrotirea Europei neutralitatea teritoriului român au rămas zădarnice 67. O altă lucrare apărută în 1878 este și Tratatul de la Berlin. Această lucrare tratează pe larg 19 dezbaterile care au avut loc și hotărârile luate. Pentru a înțelege dezbaterile de la Berlin trebuie amintite evenimentel de la San Ștefano. Țara noastră
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
-a ei față albastră și-adînc se uită În luminoasele valuri a ei și sînu-i desmiardă, {EminescuOpIV 199} Cu tot aurul razelor lui. La pământ se mai uită... Florile toate ridică la el cochetele capuri Copilăroase și ochii lor plini de zădarnice lacrimi... Pe grădini se mai uită, pe-alei de vișini în floare Și de cireși încărcați, de salcâmi cu mirosul dulce. Pe-acolo se primblă o fată-în albastru-mbrăcată, Părul cel blond împletit într-o coadă îi cade pe spate... Ca
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
aerul îl umplu și inima de miere? Putut-a împotriva atâtora să steie Când e așa frumoasă, când nu-i decât femee? 55Ca toți să fiu? ca dânșii să fiu viclean fățarnic? Să cumpăr cu un zâmbet, un zâmbet iar zădarnic; Viața adoratei și gingașei copile Să o pătez cu umbra plăcerei unei zile Și să iubesc ca dânșii... când partea cea mai bună Din inima-mi și minte i-a ei pe totdeuna? {EminescuOpIV 271} O tu! tu Dumnezeul și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
descrieri Noi abuzăm sărmanii de mîna-ne de crieri... Căci plumbu-n veci nu-i aur... și-n noi se simte izul Acelei meserie ce-o-nlocuim cu scrisul... În loc să mânui plugul, sau teasla și ciocanul Cu aurul fals al vorbii spoiesc zădarnic banul Cel rău al minții mele... și vremea este vama Unde a mea viață și-a arăta arama. "Să reproduci frumosul în forme" ne înveți: De-aceea poezia-mi mă împle de dispreț... Dator e-omul să fie a veacului
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-n mișcarea molaticei ierbi Păștea înainte-i o turmă de cerbi. Dar tot nu-i în ceru-i... Din genele-i bruma Cu visul de-o-dată ș-o scutur-acuma. Își scutură haina cea umedă, plină. Balconu-l privește și tare suspină. Zădarnic făcut-au ghitara-i paradă; Inez nici visase să vie să-l vadă. Și ce-i mai rămâne să facă săracul? În lac să privească cum joacă malacul? Mai bine prin tufe se fură cu pază... Ca nimeni s-auză
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
se uita L-ale maicii sale brațe. Ca miresele să îmble ori să calce ca pe piuă. {EminescuOpIV 522} Chiar sărac, de ai drăguță Ai mulțimi de daraveri, Căci primești și dai simbrie În necazuri și plăceri. Că amorul e zădarnic Nu vei ști numai decât, Ci atunci numai, copile, Când de el te-i fi topit. Ce-mi scoți ochii cu mândria Și-mi vorbești că o să-mi treacă Fie omul cât de mândru Tot la dragoste se pleacă. Unde
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
stejar înalt cu rădăcini vânjoase și adânci, ca un pinten de deal care abate apele puhoaielor sălbatice către câmpie, ca o stâncă izbită de nesfârșite valuri; sau ca un măgar îndărătnic scăpat în lanul de grâu pe care-l lovesc zădarnic cu bâtele niște copii; iar cei doi Aias se împotrivesc dârz iureșului troian și chiar, cât pot, îl înfruntă, înaintând încet ca o pereche de boi înjugați la un plug și ținând brazdă dreaptă. Până și concentrarea bătăliei într-un
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
stejar înalt cu rădăcini vânjoase și adânci, ca un pinten de deal care abate apele puhoaielor sălbatice către câmpie, ca o stâncă izbită de nesfârșite valuri; sau ca un măgar îndărătnic scăpat în lanul de grâu pe care-l lovesc zădarnic cu bâtele niște copii; iar cei doi Aias se împotrivesc dârz iureșului troian și chiar, cât pot, îl înfruntă, înaintând încet ca o pereche de boi înjugați la un plug și ținând brazdă dreaptă. Până și concentrarea bătăliei într-un
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
totdeauna. La spărgea și până să nimerească pe cea cu pricina, scotea câteodată și două. Mi-aduc aminte de o slujnică venită în consult la Marcu Fișic. Când i-a zărit cleștele de fier în mână, tot curajul îi pierise. Zădarnic se răsti Marcu la ea. Fata ținea morțiș că măseaua n-o mai doare și că nu vrea s-o mai scoată. Bărbieritul o stropi atunci pe bluză cu apă de colonie albăstrită cu câteva picături de cerneală și, după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
a poporului românesc dovedește că în trecut el a trăit economicește mulțămit, c-au avut ce-i trebuia. Deci condiția civilizației statului este civilizația economică. A introduce formele unei civilizații străine fără ca să existe corelativul ei economic e curat muncă zădarnică. Dar așa au făcut liberalii noștri. În loc de a-și arunca privirile la răul esențial ai societății s-au ținut de relele accidentale și fără însemnătate. În veacul nostru se-nmulțeau trebuințele, deci trebuia îmulțită producția și brațele producătoare. Din contră
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ni s-a vorbit de glorie, de tărie, de primatul nostru în Orient, pe când ar fi trebuit să ni se dea sfatul serios de-a cumpăni puterile noastre și de-a nu aspira la lucruri himerice, foarte costisitoare și foarte zădarnice pentru stadiul nostru cel mic de cultură. Desigur că ținem la simpatiile Italiei și am fi foarte bucuroși ca să se reînoiască acele relațiuni amicale și de solidaritate de interese, cari predominau în veacul nostru de aur sub coborâtorii Basarabilor și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și d. Sihleanu bunioară ar fi liber cugetător, pe când d-sa nu-i decât candidat la academia de înțelepți de la Sadagura, unde râvnește a intra în virtutea ingenioaselor sale libere-cugetări asupra bisericei și a balonului captiv. Dar ce să mai vorbim zădarnic în privirea aceasta? Ferice de cel căruia-i spui o vorbă și pricepe zece și vai de acela căruia-i spui zece și nu pricepe nici una. A vorbi deja despre o religie a liberei - cugetări e ceea ce se numește în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acestea în. chiar interesul nostru, pentru că statul vecin al Austro-Ungariei ne este razim în grelele împrejurări prin care trecem și pentru că toate dezbinările între elementele neslavone ale monarhiei vecine nu servesc decât o cauză primejdioasă Europei întregi, cauza Nordului. Tendențele zădarnice de-a unifica prin limbă rasele din regatul unguresc nu ni se par îndestul de importante pentru ca prin ele să se compromită un alt bun, și mai mare, liniștita conviețuire a populațiunilor întinsului regat. Uu cuvânt ciudat invocat în contra românilor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]