134 matches
-
infanta noastră. Și așa o fi fost, probabil, fiindcă În următoarele cinci luni a rămas la Madrid, pețind-o și răspețind-o, pe când regele Îl cinstea ca pe un frate, iar contele de Olivares Îl tot amâna și-l ducea cu zăhărelul, cu cea mai aleasă diplomație din câte se pot Închipui. Partea bună a fost că, atâta timp cât au existat speranțe de nuntă, englezii au aplicat un fel de armistițiu În Îndeletnicirea lor de căpetenie: aceea de a ne scoate din minți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
febril. Trebuia să nu se lase atacată. Să nu se lase prinsă în jocul vechi și-ncercat al bătrânei: eu mă fac că nu știu și nu-mi pasă, tu te faci că știi că știu și mă duci cu zăhărelul să-ți cad în capcană. Bătrâna se străduia să scape de rău făcându-se că închide ochii, când, în realitate, și-i ținea larg deschiși și vedea și ce nu era de văzut. Trebuia, așadar, să-i arunce adevărul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
așa, de dragul "probei supreme a democrației - alternanța la putere"? Incapabili sunt și unii, și alții, măcar pesedeilor nu le crapă obrazul de rușine să mintă și țara, și Bruxelles-ul. Ei au o uluitoare capacitate de-a duce oamenii cu zăhărelul și, în același timp, de-a construi inexistenți, dar cât se poate de primejdioși, inamici care le sabotează mărețele realizări. De vină sunt întotdeauna alții: trecutul împovărător, străinătatea, ungurii, intelectualii (nu toți, doar cei care nu s-au dat încă
Libertatea de-a alege lanțul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12823_a_14148]
-
copt la minte, și atunci adio președinție. Oamenii noștri nu sînt obișnuiți cu revoluțiile sîngeroase, românii au avut întotdeauna nevoie de lideri care să-i ia cu vorba bună, care că le promită cutare și cutare, să-i ducă cu zăhărelul. Nici urmă de sînge latin în venele lor, haideți să fim serioși, dacă am fi fost latini ar mai fi fost nevoie de atîta zgîndăreală, tentative, planuri, programe? Vă spun eu că o scînteie ar fi aruncat totul în aer
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
ce vremuri, exclamă Regizorașul, păcat că generația voastră nu le-a prins, era raiul pe pămînt, Santinelă, prosperitate, lumea era mulțumită, fumezi, vrei o țigară? Rahat, povești nostalgice, i-o taie din nou Santinelă cu neobrăzare, v-au dus cu zăhărelul, trăiți din amintiri, îi reproșează. Ai dreptate, îl aprobă Regizorașul, dar numai dintr-un punct de vedere, tocmai de aceea vreau să te pun la adăpost, ai încredere în mine, că am trecut prin multe la viața mea, am experiență
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
a avea acordul rușilor sau al americanilor, care au și tupeul să iasă în fața națiunii să se bată cu pumnul în piept că ei au dat jos sistemul, că au făcut disidență. Pe cine cred ei că mai duc cu zăhărelul? Dacă cineva mi-ar fi spus înainte de ’89 că se poate și mai rău, l-aș fi luat în rîs, pe cuvîntul meu Tîrnăcop, îmi închipuiam că cenzura, foametea și mizeria sînt manifestările cele mai degradante ale oricărui sistem, dar
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Delfinei, și Tușicii, iar ea care a suferit întotdeauna de solidaritate și altruism a luat totul asupra sa. Pînă la urmă va dovedi că a avut dreptate, că toate promisiunile cu care Roja, Curistul și Părințelul le-au dus cu zăhărelul atîta timp n-au fost decît niște minciuni sfruntate. A uitat cît se mai certau înainte din cauza asta? De cîte ori neavînd încotro a trebuit să facă pe împăciuitoarea, să le încurajeze că totul o să se schimbe în bine, deși
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
interesele lor, lăsând poporul la voia (am vrut să spun la mila) întâmplării, desigur că nebunii au tot dreptul să se bucure; de aceea ei vorbesc unde nimeresc: la tot soiul de adunări, în consilii, răspund greviștilor, ducându-i cu zăhărelul, în parlament, ba acum avem și europarlamentari (care au fost dați ca exemplu pe toată Europa pentru inactivitatea și nulitatea lor în fotoliile pe care le ocupă). Bețivul e cel mai fericit om de pe lume: el vorbește numai când s-
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ți-ai găsit un băiețel alb și mare care să aibă grijă de tine. A zis că ți-au spus „Sugar“ pentru că o luai la cioc așa de dulce... Coates izbi cu pumnul În masă. Ed apăsă comutatorul. — Ce zici, Zăhărel? — Zic că eu am luat și el a dat! Păi, eu eram ăl mai tare șef În dormitorul nostru! Tyrone era fetița! Tyrone și-o punea pe batoane de ciocolată! Și, mamă, ce-i mai plăcea! Comutatorul pe poziția Închis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
ostilă altfel, fără sens întotdeauna. Ea îmi îndulcea vârstele cu mâncăruri și prăjituri cum comunismul nu a cunoscut. Cum scara 2 nu a mai văzut după ce ea s-a mutat de pe scară și a murit. Ea m-a dus cu zăhărelul și mi-era atât de bine, zece comunisme urâte aș trăi cu ea și cu vecinele ei. Ai vrut să povestești despre comunism sunând la apartamentele de pe un palier de bloc. Dacă ai fi de partea cealaltă a ușii, cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
eu încă n-am aflat secretul lui Adam de la ea. Dar sunt pe-aproape. Îi stă pe vârful limbii și nu renunț acum. O să-ți povestesc pe drumul spre casă, îi promit. Pare dezamăgită, de parcă doar aș duce-o cu zăhărelul. — După cum vezi, continui eu cu sâcâitul, nedorind să pierd momentul. După cum vezi, nu ai cum să-ți dai seama cum e cineva doar dacă îi servești o ceașcă de ceai și îți mulțumește. —Adam Kirrane nu e cineva căruia doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
cărei miză nu era cu totul străină de persoana lui Fran. — Cum adică, nu vii? urlă Murray Nelson la redactorul său, începând să se învinețească la față. Am programat special prânzul ăsta cu Ronnie Newlands ca să-l putem duce cu zăhărelul. Agenția imobiliară Newlands e cel mai mare client al Citizen-ului, doar ea îl mai ține pe linia de plutire, și aproape că l-am convins să se mute cu publicitatea la noi. Am dat lovitura. Nu vrea decât să vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
cea mai umilă familie care este baza societății. Dar ce te faci când cu bună știință (acum se zice din necunoaștere) s-au semnat acte pe care trebuie să le respectăm, chit că am fost, cum spune românul, duși cu zăhărelul, ca și în familii nechibzuite unde mama e la clacă, tata la crâșmă, copiii mor de foame. Așa și cu situația din țra noastră. O țară, un județ și chiar o comună trebuie să fie condusă (conduse), să se asigure
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
cea mai umilă familie care este baza societății. Dar ce te faci când cu bună știință (acum se zice din necunoaștere) s-au semnat acte pe care trebuie să le respectăm, chit că am fost, cum spune românul, duși cu zăhărelul, ca și în familii nechibzuite unde mama e la clacă, tata la crâșmă, copiii mor de foame. Așa și cu situația din țra noastră. O țară, un județ și chiar o comună trebuie să fie condusă (conduse), să se asigure
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Am întâlnit din nou aceeași figură, ușor apatică, ușor obosită, ușor plictisită, dar amabilă. O imagine care, nu știu de ce, îmi crea impresia că mă aflu nu în fața unui poet, ci în fața unui funcționar comunist obișnuit să te ducă cu zăhărelul. După ce a citit poeziile, l-am întrebat pe domnul Flămând de ce nu mă publică, nu cumva pentru că sunt poet din Moldova? Dacă aș fi fost clujean, nu-i așa că poetul Flămând m-ar fi publicat?! Vroiam să-l enervez și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Apăi moțul e isteț, Însă face boroboațe. Creierul îi este creț Fiindcă și l-a pus pe moațe. Dansul a găsit chichița: Ne cam ia cu zăhărelul Și ne-arată luminița Fără să vedem tunelul.
La Victor Ciorbea by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84152_a_85477]
-
unor declarații de dragoste, profesiuni de credință, discursuri rechizitoriale la adresa umanității etc., care presupun o anumită anvergură a mijloacelor poetice: „Pe mine nimeni n-o să mă corupă, / Așa sunt eu, așa îmi este felul, / Eu nu mă las purtat cu zăhărelul / Nici chiar de cei ce undeva mă pupă. // Eu nu accept în nici un fel măcelul / Și nu mă înrolez în nici o trupă; / Pe mine nimeni n-o să mă corupă, / Așa sunt eu, așa îmi este felul. Dacă pe unii îi
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
întru salvarea vieții bietului nostru ales. Așa lucrătură mai zic și eu! Pălitură de maestru! Bravos, Pantelimoane! Se pare că ne-ai răzbunat și pe noi printr-o mișcare perfectă! Să-i fie de bine, că ne-a dus cu zăhărelul nu mai puțin de patru ani încheiați!.. Las' că de la anu' vine fericirea... sănătatea... agricultura... învățământul... Las' că de la anu' vin ajutoarele, subvențiile, investițiile... Că ieșim de mâine... că intrăm de poimâine... că sîntem pe drumul cel bun... Că să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Putea să ajungă o altă Fanny Tarrant, zise Șam. Nu glumi pe tema asta, Șam! Dar cum ar trebui să reacționez? izbucni el. Dacă vrei, pot sa ma și-nfurii. Nu, nu te-nfuria. — Doamne, Ellie, m-ai dus cu zăhărelul! — Știu. Am greșit. Îmi pare rău! — Și m-ai lăsat în ceață tot timpul. Am incercat sa ma amăgesc singură, Șam, prefăcându-mă că nu s-a întâmplat nimic. — Am comis destule greșeli mari în viață, spuse Șam emoționat. Chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
cred și eu, replica bătrâna. Unde mai găsești o astfel de pleașcă, să stai degeaba și să câștigi și bani...“ Bătrâna nu se lăsa Însă convinsă cu una, cu două: „Sigur stai pe barba firmei, nu cumva mă duci cu zăhărelul?“, o chestiona. Mașa răspundea: „Doar știți că mă plătește domnul Rubel...“. „Domnul Rubel e și el o bucățică bună, caută să-și vâre nasul peste tot“, replica pensionara, după careadăuga: „Dragă Petea, să știi că trântorii nu-mi plac. Trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
ținându-și cele două ramuri pe genunchi cu ochii ațintiți spre bărbuța Înspicată a Înaltei somități, căreia toată asistență i se adresa cu „excelență” și chiar cu „maestre”. „Prin urmare”, Își spuse Oliver, „vreți să mă duceți din nou cu zăhărelul...” „Unde s-a mai văzut”, spuse Înalta somitate, tot apropiindu-și și Îndepărtându-și ochelarii de pieptul nemișcat al masterandului, „ca un copac care țintește să se transforme Într-o pasăre să fie Îmbrăcat În pijamale?!” Oliver Își mișcă barba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
papuc... Și pe bună dreptate.” „Doriți cumva”, Întrebă Noimann, „un pic de coniac?” Piciorul Își Îndreptă ochelarii pe nas și zâmbi zeflemitor din colțul gurii. „Pare să fi trecut prin multe”, Își spuse Noimann. „Pe ăsta nu-l duci cu zăhărelul”, conchise el. Medicului Îi trecu prin cap că apariția piciorului ar putea să fie legată tot de Bikinski. „Poate din neatenție l-a călcat vreo mașină sau vreun tren de marfă...” Bătând orașul În lung și-n lat, pictorul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
de propria sa istorie... Un adevăr care În aceeași măsură Îl Întrista și-l amuza. Cameleonul era el și tot el propria sa femeie gonflabilă. Penitentul și cinicul se ascundeau În aceeași persoană. De ce Noimann voia să-l ducă cu zăhărelul pe sine Însuși și atunci când era beat, dar mai ales când era treaz? De ce Îi era teamă să privească adevărul În față? De ce, de fiecare dată când dă pătura la o parte, descoperă sub ea un alt Noimann, din ce În ce mai lingușitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Prin fermoarul Întredeschis, gâtul sticlei a ieșit și mai mult la vedere. -Ți s-a urât cu binele? Crezi că-s idiot? Am aflat tărtăcuță plină cu aer, că a mai locuit cineva cu tine. Crezi că mă duci cu zăhărelul? -Era un om bătrân și bolnav care avea nevoie de mine și cântărea cât un copil de zece ani, Încearcă Antoniu, cu un ultim argument disperat, să-l convingă. -Bagă-ți mințile În cap, altfel mă supăr și când mă supăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
gândea că după ce el va muri, trebuia să urce cineva pe tron. Însă el avea doar o fată, pe nume Acadea. După câtva timp se născu și un băiat frumos. Pentru că el era la fel de dulce precum zahărul, îi dădură numele Zăhărel. Anii trecură. Într-o zi, Zăhărel și Acadea ieșiră într-o poieniță să se joace de-a v-ați ascunselea. Era rândul lui Zăhărel să numere, iar Acadea era cea care trebuia să se ascundă. Văzând Zăhărel că nu o
ANTOLOGIE:poezie by Anca Gălăţanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_679]