146 matches
-
Străbate pământul prin lanuri de maci. Ce secetă oarbă mă prinde stângace! Se cerne văzduhul în lacrimi de lut, Tu-n sorți de izbândă aduni printre ace Un crez botezat dar la oaste pierdut, Sălbatic mi-e timpul prin setea zăludă Port chipul cioplit într-un vis pelerin, Dar iată, o voce străină și crudă Mi-ntinde o cergă și-o cană cu vin, Hamacele vremii-s legate de ceruri, Păianjeni-adorm într-un roșu pustiu. Îți sunt anotimpul întors dintre geruri
ÎNTORS DINTRE GERURI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gina_zaharia_1447003075.html [Corola-blog/BlogPost/371585_a_372914]
-
me quartered and drawn, Each new day's just a yesterday, torn... While tomorrow knows not of today; Please throw me that bread-crust, to eat if I may. ĂSTA-S EU ! Văleleu Cine-s eu, pui de leu paraleu... sau zălud teleleu. M-am născut undeva O jartea - jagardea tinichea, giulumea Iar copii am avut Ici și colo... de-am vrut. Dar de câți n-am știut unde i-am conceput... Am plecat peste mări M-am întors peste țări M-
POEME BILINGVE (4) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 by http://confluente.ro/Daniel_ionita_bilingual_po_daniel_ionita_1376172630.html [Corola-blog/BlogPost/340539_a_341868]
-
E noaptea lor printre cei vii purificandu-i de păcate . Cenușă pură ,în spre-ziuă se pune-n țarină-n ogor Aduce-n anul care vine belșug în case și mult spor . Se-nalță-n aer focuri mari ce luminând noaptea zăluda Adună-n jur sătenii toți să pună duhul rău pe fugă. “Hai la Focul lui Sumedru”sar flăcăii peste jar , “ Unde a furat lupul iedul”și ...nălucile dispar ! Referință Bibliografica: Focul lui Sumedru / Adriana Papuc : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
FOCUL LUI SUMEDRU de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1445789153.html [Corola-blog/BlogPost/385074_a_386403]
-
înalt și gros înălțat din pietre, cu mortar făcut din păsări ciudate, înconjoară-n cerc castele și vetre vechi și surpate. Totul e menit să ajungă pradă, fum îmbietor dintr-o jertfă crudă, prefăcând orice cuvânt în șaradă cât mai zăludă. Cerul de-ametist s-a-mbrăcat în zale, aerul încins sufletul îți arde în timp ce pe rând gândurile tale devin petarde. Marginea de timp e tot mai aproape. Universul chiar poți de vrei să-l pipăi. Trist e că-nțelegi că-n loc
TRECERE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1444586855.html [Corola-blog/BlogPost/343254_a_344583]
-
Acasa > Orizont > Selectii > PLOAIE ATIPICĂ Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 281 din 08 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului ploaie atipică În ploaia toamnelor din sud din nord, din vest sau est zălud, coboară-ncet azi ritmuri noi săgeți din picurii de ploi prin care numai amândoi vom trece-n verde crud. În albele zidiri de treci prin timp și anotimp stingher mai dorm și clipele de cer cu aer tâmp peste poteci
PLOAIE ATIPICĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ploaie_atipica.html [Corola-blog/BlogPost/355515_a_356844]
-
cuibar, Din cotețul dat cu var, Se-auzi un piuit: - Mamă dragă ! Am ieșit ! Se urni cloșca din loc Și văzu un ghemotoc Între două coji de ou, Un puiuț hazliu și nou, Galben și cu puful ud, Clătinându-se zălud. Cloșca, cu tremur în glas, Cloncăni timid pe nas: - E frumos și-i gât-golaș, Dragul mamei băiețaș ! Îl pupă pe căpușor Și-l ascunse-n cuibușor. Doamne feri ! Ca nu cumva Să-l deoache cineva ! Referință Bibliografică: PRIMUL NOU-NĂSCUT / Gheorghe
PRIMUL NOU-NĂSCUT de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1422857407.html [Corola-blog/BlogPost/376214_a_377543]
-
Acasa > Poeme > Devotament > PARFUMUL IUBIRII Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1552 din 01 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Când umbre zălude-nserarea o cheamă Iar soarele-mi fură parfumul iubirii Din suduri cuvântul începe să geamă Un nume rostind ca dar nemuririi. * Purtându-l pe aripi la poartă-l așează Un vânt jucăuș ce îți fur-un sărut Să știi că
PARFUMUL IUBIRII de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1427911961.html [Corola-blog/BlogPost/367491_a_368820]
-
rușine și remușcări, de rușine și conștiința. O Românie umilită și de noi ceilalți, noi toți cei care nu îi schimbăm naibii lenjeria, să îi cumpărăm mătasuri fine și parfumate, sau mai bine să o lăsăm să umble goală și zăluda, primitivă, necivilizata. Cei care au murit atunci cînd noi am avut șansa să supraviețuim, sînt eroii mari ai unui neam deloc eroic. O să se vorbească în cărțile de istorie despre ei. Nu în cărțile românești de istorie, evident. Mmmda, si
Mulţumesc by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82664_a_83989]
-
în modestie) Faptele tale sunt pentru cel ce le știe dinainte ca ele să fie; ruga ți-o știe cel care dinainte ce vrei sau nu vrei ți-a pus în cuvinte; atunci la ce bun mugetele astea de cămile zălude, strigătele pe care și surdul le-aude? La ce bun toate astea, dacă ești dintre cei care caută adăpost la sunna împotriva ereziei dintotdeauna, fără gând ascuns de ipocrizie sau faimă? Dacă-n loc să asculți doar ce alții îngaimă
Al-Zamaḫšarī () [Corola-website/Science/333600_a_334929]
-
się trzęsie. My stoimy stale, pewnie, jako mury grodu. Czarna ziemio, pochłoń tego, kto zdrajcą narodu! Rusă Bosniacă Hej Slaveni, jošte živi Riječ naših djedova Dok za nărod srce bije Njihovih sinova Živi, živi duh slavenski Živjet će vjekov'ma Zălud prijeti ponor pakla Zălud vatra groma Nek se sada i nad nama Burom sve raznese Stijena puca, dub se lama Zemlja nek se trese Mi stojimo postojano Kano klisurine Proklet bio izdajica Svoje domovine! Sârbă Croată Hej Slaveni, jošte živi
Hej Sloveni () [Corola-website/Science/317102_a_318431]
-
stale, pewnie, jako mury grodu. Czarna ziemio, pochłoń tego, kto zdrajcą narodu! Rusă Bosniacă Hej Slaveni, jošte živi Riječ naših djedova Dok za nărod srce bije Njihovih sinova Živi, živi duh slavenski Živjet će vjekov'ma Zălud prijeti ponor pakla Zălud vatra groma Nek se sada i nad nama Burom sve raznese Stijena puca, dub se lama Zemlja nek se trese Mi stojimo postojano Kano klisurine Proklet bio izdajica Svoje domovine! Sârbă Croată Hej Slaveni, jošte živi Riječ naših djedova Dok
Hej Sloveni () [Corola-website/Science/317102_a_318431]
-
se lama Zemlja nek se trese Mi stojimo postojano Kano klisurine Proklet bio izdajica Svoje domovine! Sârbă Croată Hej Slaveni, jošte živi Riječ naših djedova Dok za nărod srce bije Njihovih sinova Živi, živi duh slavenski Živjet će vjekov'ma 'Zălud prijeti ponor pakla 'Zălud vatra groma Nek se sada i nad nama Burom sve raznese Stijena puca, dub se lomi Zemlja nek se trese Mi stojimo postojano Kano klisurine Proklet bio izdajica Svoje domovine! Macedoneană Bulgară Ucraineană <poem> Hei, Slavi
Hej Sloveni () [Corola-website/Science/317102_a_318431]
-
se trese Mi stojimo postojano Kano klisurine Proklet bio izdajica Svoje domovine! Sârbă Croată Hej Slaveni, jošte živi Riječ naših djedova Dok za nărod srce bije Njihovih sinova Živi, živi duh slavenski Živjet će vjekov'ma 'Zălud prijeti ponor pakla 'Zălud vatra groma Nek se sada i nad nama Burom sve raznese Stijena puca, dub se lomi Zemlja nek se trese Mi stojimo postojano Kano klisurine Proklet bio izdajica Svoje domovine! Macedoneană Bulgară Ucraineană <poem> Hei, Slavi! Încă trăiește limba strămoșilor
Hej Sloveni () [Corola-website/Science/317102_a_318431]
-
una în altă fără rost, le duce la urechi, la gură, pentru ca, în cele din urmă să și le înfigă zdravăn în țocul pistoletului prins în chingi, direct de centură. Așa! De ce s-ar teme el de năluci sau de zăluda care ține talcioc în casa aia veche și așezată în crucile drumului? Mărțina Sâmbure este până și pentru el o enigmă. Omul gândește confuz o secundă, apoi ia poziția de drepți, ferm că un soldat de la porțile Palatului Buckingham. Mărțina
Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
binecuvântare. Ai ucis? -Da! -Rău! Nemți? -Nemți! -Bine! Îți place la teatru? -Da! -Bine! Dar Moartea lui Mihai Viteazul? -Nu! -Rău! Crezi În Dumnezeu? -Da! -Bine! Dar În N. Iorga? -Nu! -Rău!... Și de ce nu crezi În N. Iorga? -E zălud părinte, e sărit! -Ieși afară, măgarule! Am să te reclam la marele cartier general! Am să te chem la Curtea Marțială! Vei fi Împușcat ca un câine! E o rușine să mai porți uniformă! La zid, la zid! Credeam că
Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
ferată, dar cum ea pe atunci nu avea nu-me, pentru că nu mai fusese alta înainte, oamenii au poreclit-o Calea Nebunului, gândind că fiul stolnicului s-a tulburat la cap, dar n-a spus nici unul pâs, cunoscân-du-l de șturlubatec și zălud, și zburdalnic". (p. 62) Dacă trenul lui Ștefan poate fi luat ca o săgeată ironică aruncată de prozator teoriilor protocroniste, mai bizar este un episod din chiar primele pagini ale romanului, în care un personaj din secolul al XVII-lea
Parfum de secol XVII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7200_a_8525]
-
Ce ți-a mai trăsnit prin cap, scumpo, ai impresia că o duci prea bine, că trăiești pe roze? Tu știi, Ema, că de mult mă păștea gândul să am un copil. Un copil? Credeam că glumești. Chiar că ești zăludă rău, fato! Un copil presupune atâtea cerințe, supraveghere continuă, îngrijire, cheltuieli. Îți asumi tu o asemenea răspundere? Da, am hotărât! Te-ai gândit că unui copil îi trebuie și un tată!? L-am și găsit! Nu mai spune! Ema stătu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
În sânge, murmură astrologul cu glasul schimbat de ciudă. Sângele acela va stinge focul infernal al mândriei dumitale, Îți va domoli obrăznicia. Nu mă tem de provocarea dumitale. Așadar, intră În templu, dacă Îndrăznești să-l profanezi cu știința dumitale zăludă. - Pe poarta dinspre miazănoapte. În Baptisteriu se fac ultimele lucrări la mozaicul cel mare de pe cupolă și o lasă deschisă ca să treacă meșterii și muncitorii. Din spatele lor, cei doi călugări asistaseră la această Înfruntare de la Început până la sfârșit, În tăcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
151-152. (trad. n.) 933 Ibidem, p. 150. 934 Ibidem, p. 152. (trad. n.) 935 Ibidem, pp. 153-154. 252 crudă cu sentimentele acestuia. În această situație invectivele naratorilor la adresa ei sunt dure: „nătângo”, „șarpe otrăvit” 936 , „ființă mârșavă și rea” 937 , „zăluda de femeie” 938 . Deși decade moral prin afișarea unei legături extraconjugale, donna demonicata știe să pledeze pentru propria cauză (o soție trebuie să-și îndeplinească debitum conjugale, iar afacerile amoroase nu au o legătură directă cu mariajul 939), dovedindu-se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
în apă/ Așa să se potolească, să se liniștească/ Arșița și durerea și arsurile și usturimile lui Ion/ Și ceasul cel rău/ Și pocitura și lichitura și diochitura/ De fete mari , de vădane, de nebuni,/ De zăncite , de despletite, de zălude, de breahude./ Să iasă de la inima lui Ion/ De sub inimă, de la baierele inimii,/ Din chele, de sub chele, dintr-o mie de ciocănele/ Să rămână curat, luminat/ Ca soarele când răsare/ Ca busuiocul în floare/ Descântecul de la mine,/ Leacul de la Maica
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
să nu fie, nicăieri, nici cadran, nici ornic". Iar dacă la Thomas Morus drumul spre Utopia este deschis doar temerarilor visători și presupune, obligatoriu, călătoria, în cazul de față accederea la mănăstire nu rămâne apanajul "femeilor chioare, șchioape, gheboase, strâmbe, zălude, pocite sau betege" și al "bărbaților ologi din naștere, răpciugoși, nerozi sau trândavi", ci impune o radicală schimbare de optică. Societatea multistratificată și bine organizată, cu sfatul ei de bătrâni înțelepți la care se apelează ca la o autoritate supremă
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
fi la modă? Mă-ndoiesc. Îl dăm jos de pe soclu? Dar Shakespeare? Dar Balzac? Dar Goethe? Unde li-s contestatarii? Hemingway n-o fi avut păr pe picioare? Faulkner n-avea dinții galbeni? Ei, și ce-i cu asta? E zăludă rău și ideea că "mitul Eminescu" e-o creație... ceaușistă! O fi vinovat compozitorul Wagner c-a devenit idolul lui Hitler? Mai știi? O fi, fiindcă și azi Wagner nu se cântă în Israel... Total aiurea sună și afirmația potrivit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
un interesant roman de societate. Un fel de memorii, concepute în dialog cu un alter ego presupus a corija eventualele exagerări și imprecizii, imaginează S. în Oile mele (1999), unde amintirile unei vieți pline de evenimente se îmbulzesc „independente și zălude”, ca o turmă - cum mărturisește autoarea -, pentru a restitui adevărurile unei conștiințe marcate de vicisitudinile veacului. SCRIERI: Joc viclean, București, 1972; Nașterea bărbaților, București, 1974; Zona de umbră, București, 1978; Bricheta roz, București, 1985; Oile mele, București, 1999. Traduceri: Jules
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289659_a_290988]
-
ușița de taină, tiptil, se strecoară Voichița. E udă leoarcă, cu rochița lipită de trup, cu margarete și funigei în păr, cu coroniță și brâu împletit din flori de câmp. Calcă cu pași ușori pe lespezi și din părul ei zălud picură, picură... Ștefan zvâcnește. Se luminează și spune cu bucurie: Voichiță!... O privește, fermecat, cum stă udă, slăbuță, stingheră, ca o pisicuță uitată în ploaie. Voichița, de emoție, gâfâie ușor, cu buzele întredeschise. Ștefan îi îndepărtează o șuviță lipită pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nu se adăpostească. Prea aproape de casă erau, și prea nerăbdători, și prea obosiți erau, încât nici n-au avut nevoie de pinteni și caii voiau "acasă". Au pornit într-un galop întins, înfruntând pieptiș furtuna. Biciuit de ploaie, cu pletele zălude lipite pe obraz, cu veșmintele pătrunse de apă, dârdâind, aplecat peste grumazul calului, îndemna în galop spre Suceava: "Acasă, unde-i mai bine..." "Acasă... Unde-i mai bine ca acasă?" Ștefan își ascultă gândul, lăsând piciorul stâng ce zvâcnea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]