193 matches
-
a utilizat nume reale date personajelor sale, schimbându-le apoi: de la Virginia Grivase, Victor Onișor, Rodovica, el ajunge la Virginia Gherman, Victor Grofșoru, Ana. Atfel, numelui propriu Ion i s-a conferit rolul de titlu; eroul fiind numit inițial: Dumitru Zănoagă, Ion Zănoagă, Ion Pintea și, în final, Ion Pop al Glanetașului-nume real: Ion Boldijan al Glanetașului. Nu a fost întâmplătoare alegerea numelui Ana pentru eroina romanului deoarece prenumele Ana provine de la numele ebraic ”Hannah” , ”hanan” care înseamnă ”a avea milă
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
nume reale date personajelor sale, schimbându-le apoi: de la Virginia Grivase, Victor Onișor, Rodovica, el ajunge la Virginia Gherman, Victor Grofșoru, Ana. Atfel, numelui propriu Ion i s-a conferit rolul de titlu; eroul fiind numit inițial: Dumitru Zănoagă, Ion Zănoagă, Ion Pintea și, în final, Ion Pop al Glanetașului-nume real: Ion Boldijan al Glanetașului. Nu a fost întâmplătoare alegerea numelui Ana pentru eroina romanului deoarece prenumele Ana provine de la numele ebraic ”Hannah” , ”hanan” care înseamnă ”a avea milă”. Inițial, socrul
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
lynx), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), ursul (Ursus arctos), acvila de stâncă (Aquila chrysaëtos), vulturul sur (Gyps fulvus), păstrăvul (Salmo trutta fario) etc. Printre lacurile glaciare de o rară frumusețe amintim Bucura care are o suprafață de 12 ha și Zănoaga, cel mai adânc din țară, având 22,5 m adâncime. În prezent, Parcul Național Retezat are o suprafață de 23.000 ha din care 18.000 ha reprezintă rezervația integrală. Prin decretul nr. 273 din 7 octombrie 1950, completat prin
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Maria, cu domiciliul actual în Germania 24558 Henstedt Ulzburg, Beckersbergstr. 70, cu ultimul domiciliu din România, Brașov, Str. Sitarului nr. 37, bl. 18 E sc. B, ap. 5, județul Brașov. 163. Cătănescu Gheorghe, născut la 3 ianuarie.1924 în localitatea Zănoaga, județul Brașov, România, fiul lui Cătănescu Ion și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 28201 Bremen, Wohmannstr. 10. 164. Holdreich Anna, născută la 28 aprilie 1959 ��n localitatea Ticusu Vechi, județul Brașov, - România, fiica lui Melchior Michael și Anna, cu
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
la Tribunalul Brașov - Gaspar Gabriela, judecător la Curtea de Apel București - Bedros Teodor Iulian, judecător la Tribunalul București - Grecu Angela, judecător la Tribunalul București - Popescu Violeta-Delia, judecător la Judecătoria Sectorului 2 București - Bogasiu Gabriela-Elena, judecător la Judecătoria Sectorului 6 București - Zănoaga Gheorghe, judecător la Tribunalul Teleorman - Codoban Zorica Letiția, judecător la Tribunalul Cluj - Grigore Gabriel-Cornel, judecător la Judecătoria Constantă - Ghinoiu Gheorghe, judecător la Tribunalul Gorj - Trancau Vasile, judecător la Tribunalul Gorj - Pârvu Mircea, judecător la Judecătoria Craiova - Ștefan Ion, judecător la
DECRET nr. 278 din 2 iulie 1997 privind eliberarea din funcţie a unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118352_a_119681]
-
de Criș, Str. Dealului nr. 252, județul Bihor. 43. Gubesch Agapi, născută la 13 martie 1970 în București, România, fiica lui Calogrea Atena, cu domiciliul actual în Germania, 90473 Nurnberg, Imbuschstr. 45, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Lacul Zănoaga nr. 33, bl. M8, sc. B, et. 1, ap. 52, sectorul 6. 44. Schenn Elena, născută la 12 noiembrie 1968 în localitatea Slimnic, județul Sibiu, România, fiica lui Man Nicolae și Paraschiva, cu domiciliul actual în Germania, 85055 Ingolstadt, Dorflerstr
HOTĂRÂRE nr. 338 din 8 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118544_a_119873]
-
și diversitatea deci, În antiteză cu platitudinea apei definitorii pentru sud, adică a entropiei. À propos: chiar polul nord e țuguiat, iar cel sud scobit, chiar dacă pe distanța a câțiva zeci de metri, revelând negentropia unei Înălțimi În raport cu entropia vreunei zănoage, pe care procesul spontan de roadere a negentropiei caută s’o umple. Și chiar ozonul, substanță negentropică, fuge ca dracu’ de tămâie de polul sud și se simte ca peștele În apă la polul nord, deși e „fabricat“ la ecuator
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mărturisesc măgulit auzind că renunțarea la ansă În favoarea unei analize chimice cât se poate de concrete și soldată cu o cifră la fel de concretă pentru a identifica și cuantifica biocâmpul a devenit, pe Radio Iași, prin vocea lui Lucian Merișca, „metoda Zănoagă“. Fără multă vorbă, redactorul atacă banda, cu problema locurilor bine ori rele, cu ghilimele desigur, de care tradiția - intervine „lupul“ - ține seama, nu și noi. Iar mai „tradiționalist“ decât animalul nu e nimeni: Pisica umblă după acele locuri „rele“ pentru
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
în București, sos. Pantelimon nr. 330, bl. 31, sc. 2, et. 6, ap. 139, sectorul 2. 138. Chitaburea Tatiana, cetățean ucrainean, născută la 2 septembrie 1969 în localitatea Dolinsca, Ucraina, fiica lui Anatol și Nadejda, cu domiciliul actual în satul Zănoaga, comuna Leu, județul Dolj. 139. Rahmati Ahadollah, cetățean iranian, născut la 23 iulie 1960 în localitatea Selseleh, Iran, fiul lui Mohammad Reza și Shahdousti Khanom, cu domiciliul actual în București, str. Prisaca Dornei nr. 6, bl. D5, sc. 2, et.
HOTĂRÂRE nr. 775 din 18 iulie 2002 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143777_a_145106]
-
județul Timiș. 88. Wanderer Marian, născut la 19 august 1963 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Cristian și Steluța, cu domiciliul actual în Germania, 91056 Erlangen, Am Europakanal 36, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, str. Zănoaga nr. 21, județul Timiș. 89. Wanderer Marinela, născută la 5 august 1968 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Raut Teodor și Valeria, cu domiciliul actual în Germania, 91056 Erlangen, Am Europakanal 36, cu ultimul domiciliu din România în
HOTĂRÂRE nr. 660 din 20 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143327_a_144656]
-
Timiș. 89. Wanderer Marinela, născută la 5 august 1968 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Raut Teodor și Valeria, cu domiciliul actual în Germania, 91056 Erlangen, Am Europakanal 36, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, str. Zănoaga nr. 21, județul Timiș. 90. Wasylevitz Melinda-Antonia, născută la 9 martie 1971 în localitatea Arad, județul Arad, România, fiica lui Papp Petru și Rozalia-Aurelia, cu domiciliul actual în Germania, 85049 Ingolstadt, Wolfgang Hoferstr. 5, cu ultimul domiciliu din România în
HOTĂRÂRE nr. 660 din 20 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143327_a_144656]
-
de Transport Feroviar de Călători "C.F.R. Călători" - Ș.A.; - domnului Nicolae I. Tătar, instructor la Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători "C.F.R. Călători" - Ș.A.; - domnului Ovidiu St. Vicar, electromecanic la Compania Națională de Căi Ferate "C.F.R." - Ș.A.; - domnului Nicu O. Zănoaga, dispecer circulație I la Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători "C.F.R. Călători" - Ș.A. Articolul 4 Se conferă Medalia națională Pentru Merit clasa a III-a: - domnului Radu N. Dragan, operator la Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători "C.F.R.
DECRET nr. 967 din 29 noiembrie 2002 privind conferirea unor decoraţii naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147101_a_148430]
-
Tudor 8. Tănase Mihai 9. Toma Ion. Tribunalul Teleorman 1. Cristian Clementa 2. Gârbaci Crăciun 3. Grigorescu Gheorghe 4. Ionescu Petra 5. Ivanescu Emilian 6. Popa Ioana 7. Potâng Râdă 8. Rizea Petre 9. Sofonea Gheorghe 10. Ureche Gheorghe 11. Zănoaga Gheorghe 12. Zglimbea Luminița Livia. VIII. Curtea de Apel Cluj Tribunalul Cluj 1. Baras Ioan 2. Cristea Lucian 3. Crișan Viorica 4. Georgiu Ioan 5. Groza Gavrilă 6. Grunea Vasile Gheorghe 7. Haltek Zoltan 8. Ilut Adriana 9. Jakab Carol
DECRET Nr. 374 din 27 noiembrie 1995 privind punerea în funcţie a unor magistraţi la tribunale şi la parchetele de pe lângă acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112890_a_114219]
-
vulcanii noroioși din zona Berca-Arbanași (județul Buzău), stâncile Babele și Sfinxul din munții Bucegi, peștera și ghețarul de la Scărișoara (județul Alba), Pietrele Doamnei din munții Rarău (județul Suceava) etc. La fel și lacurile naturale și artificiale: lacurile glaciare (Bucura și Zănoaga în Retezat, Capra și Bâlea în Făgăraș), vulcanice (Sf. Ana în Harghita), lacul de baraj natural (Lacul Roșu) sau lacurile de acumulare de interes hidroenergetic (Vidraru, Izvorul Muntelui - Bicaz, Porțile de Fier etc. Litoralul românesc al Mării Negre reprezintă, de asemenea
CALITATEA PRODUSULUI TURISTIC RURAL by Ilie NI?? () [Corola-publishinghouse/Science/83093_a_84418]
-
desfășoară în nord-est, se termină prin versanți cu pantă mare deasupra depresiunilor Hațeg și Petroșani. Au cel mai mare număr de văi și circuri glaciare. În acest masiv se află cel mai întins lac glaciar (Bucura) și cel mai adânc (Zănoaga) din Carpații românești; o parte a masivului este declarată Parc Național din 1935, cu zonă strictă de ocrotire de 1 840 ha. Munții Vâlcan, situați în sud-est, au înălțimi mai mici (vf. Straja cu 1 868 m), dar prezintă versanți
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
are un relief variat, cu terase pe care se află sate, artere rutiere și feroviare și orașul Hațeg. Către nord se continuă până la Mureș cu Depresiunea Călan. 16 GEOGRAFIE FIZICĂ Culmea calcaroasă Vânturărița, din SE Munților Căpățânei Vârful Șureanu Lacul Zănoaga din Munții Retezat Vârful Retezat Lacul Bucura din Munții Retezat „Bucegii sunt vestiți prin frumusețea lor între munții țării noastre. [...] Când îi privești de jos, din Valea Prahovei, ai crede că toată lumea acestor munți e crestată ca un ferestrău. Dacă
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
După topirea ghețarilor apa s-a adunat în excavații, rezultând lacuri cunoscute sub numele de iezere sau tăuri în munții Rodnei (Lala), Făgăraș (Podragu, Bâlea, Capra), Parâng (Gâlcescu), Retezat (Bucura, cel mai întins lac glaciar din România, având 10 ha, Zănoaga, cel mai adânc, având 29 m) etc. În craterul din masivul Ciomatu se află lacul vulcanic Sf. Ana. Pe unele văi au rezultat lacuri de baraj naturale (Lacul Roșu, format în 1837 pe râul Bicaz în spatele unor alunecări de materiale
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
în sectorul: a) Brăila - vărsare; b) Gura Văii - Călărași; c) Călărași - Brăila. 3. Lacul Podragu este de origine: a) glaciară; b) baraj natural; c) tectonică. 4. Cel mai adânc lac glaciar din țara noastră este: a) Lacul Bucura; b) Lacul Zănoaga; c) Lacul Bâlea. II. Completați propozițiile de mai jos cu informația corectă: 1. Colectorul râurilor din grupa hidrografică de vest este ............ 2. Râurile din grupa hidrografică de sud-est se varsă în ................. 3. Lacul Ocna Dejului se află în ......................................................... 4. Lacul
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
mâncarea pentru partizani într-o grămadă mare de crăci. Ce auzeam scriam și puneam hârtia într-o scorbură. Puneam cana pe perete, țineam urechea pe fundu’ cănii și auzeam ce vorbeau securiștii în camera de-alături. <<Vă duceți la Muntele Zănoaga, că ei au venit la stână. Am găsit păr lung de femeie în căldare”. Era și Maria Plop cu partizanii noștri. Puneam biletu-n scorbură la “căsuța poștală”. Mă suiam pe-un chituc ca s-ajung la scorbură. Tot cu ei
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
17100 ha); Piatra Craiului (14800 ha) și Parcul natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina(10000 ha). Enumerăm astfel din rîndul rezervațiilor: Albești de Muscel (Argeș - rezervație geologică); Pădurea TÎmpa (Brașov - 182,2 ha), Domogled-Băile Herculane (Caraș-severin), (1132 ha); Peștera Ialomiței (25 ha) și Zănoaga (150 ha); Moroeni (DÎmbovița); Padeș și Pocruia-Tismana (Pădurea Topești) și rezervația floristică Novaci (Gorj); Ohaba Ponor-Pui (Hunedoara); Peștera Topolniței (Cireșul); Peștera lui Epuran, Pădurea de liliac Ponoarele (20 ha), complex carstic de la Ponoarele 69 și calcarele de la Bahna-Ilavița (Mehedinți
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Cheile din Piatra Craiului - Zărnești (Brașov); Grota Haiducilor, Grota cu Aburi, Peștera Hoților, Grota Șerban, Șapte Izvoare - Herculane, Sfinxul Bănățean - Topleț, Pasul Domașnea numit și Poarta Orientală, Poiana Narciselor de la Zervești - Turnu Ruieni (Caraș Severin), Cascada Ialomiței, Cheile Tătarului și Zănoagei - Moroeni (DÎmbovița), Poiana cu narcise Padeș - Cloșani, Cascada - Tismana, Cheile Sohodolului, „Inel” Valea Sohodului - Runcu, Defileul Jiului, Bumbești-Jiu, Castanii comestibili - Satu Crasna de Vale, comuna Crasna, Cheile Gilortului - Novaci, Grădina Botanică din RÎnca - Novaci, Cheile Galbenului - Baia de Fier, Cheile
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Foii, Gura RÎului), Predeal - 6 cabane (Diham, Belvedere, Mălăești, Trei Brazi, Poiana Secuilor, SÎmbăta), Timiș (Timișul de Sus - 12 locuri), SÎmbăta de Jos (Valea SÎmbetii, Urlea), Victoria (Fața Pădurii), județul Brașov; Moroeni - 6 cabane (Scropoasa, Cota 1000, Padina, Peșterea și Zănoaga), județul DÎmbovița; Novaci (RÎnca), Bumbești Jiu (Lainici), Runcu (Sohodol), Baia de Fier (Peștera Muierilor), județul Gorj; Sălașul de Sus (Petrele, Narcise), RÎul de Mori (Lacul Negru șu Gura Zlatna), Orăștioara de Sus (Costești), Pui (Baleia, Măgura), Uricani (CÎmpul lui Neag
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
din epoca bronzului; - etnografie și folclor: producție de obiecte de artă populară, formații muzicale populare (fluier, caval, cimpoi); - motel Malu cu Flori; MOROENI. - săpături arheologice: urme din epoca geto-dacică; - m. n. - cascade impunătoare pe rîul Ialomița; - m.n. - cheile (Peșterii, Tătarului, Zănoagei); - m.n. - Peștera Ialomiței; - rezervația Peștera Ialomiței (225 ha), rezervația Zănoaga; - centrul pomicol și forestier; - hidrocentrala; - lacul de acumulare Scropoasa; - colecție muzeală sătească; - telecabina Peștera-Babele; - cabanele Peștera, Zănoaga, Scropoasa, Bolboci, Cota 1000, Popasul la cruce; - tabere școlare: Căprioara, VÎnătorul, Cerbul, Șoimii
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
artă populară, formații muzicale populare (fluier, caval, cimpoi); - motel Malu cu Flori; MOROENI. - săpături arheologice: urme din epoca geto-dacică; - m. n. - cascade impunătoare pe rîul Ialomița; - m.n. - cheile (Peșterii, Tătarului, Zănoagei); - m.n. - Peștera Ialomiței; - rezervația Peștera Ialomiței (225 ha), rezervația Zănoaga; - centrul pomicol și forestier; - hidrocentrala; - lacul de acumulare Scropoasa; - colecție muzeală sătească; - telecabina Peștera-Babele; - cabanele Peștera, Zănoaga, Scropoasa, Bolboci, Cota 1000, Popasul la cruce; - tabere școlare: Căprioara, VÎnătorul, Cerbul, Șoimii; - stațiune balneoclimaterică de interes local. PIETROȘIȚA. - săpături arheologice: urme din
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
epoca geto-dacică; - m. n. - cascade impunătoare pe rîul Ialomița; - m.n. - cheile (Peșterii, Tătarului, Zănoagei); - m.n. - Peștera Ialomiței; - rezervația Peștera Ialomiței (225 ha), rezervația Zănoaga; - centrul pomicol și forestier; - hidrocentrala; - lacul de acumulare Scropoasa; - colecție muzeală sătească; - telecabina Peștera-Babele; - cabanele Peștera, Zănoaga, Scropoasa, Bolboci, Cota 1000, Popasul la cruce; - tabere școlare: Căprioara, VÎnătorul, Cerbul, Șoimii; - stațiune balneoclimaterică de interes local. PIETROȘIȚA. - săpături arheologice: urme din epoca bronzului; - etnografie și folclor: atelier de țesut covoare, -producție de obiecte de artizanat; - muzee: casa Serb
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]