828 matches
-
sunt făcute pentru toți, nu toată lumea le poate îndura. Ah, așa este... Încă nu aveam de unde să știu aceasta, căci eram doar un copil pe vremea aceea, aveam nouăsprezece ani. Cu tot dinadinsul credeam în iubirea femeii, care m-a zăpăcit cu totul. În brațele ei ademenitoare, de aceea, m-am și lăsat comod, crezând că am să mă îmbăt de un neasemuit nectar, însă n-am făcut altceva, decât să mă arunc nepăsător în ea, așa cum se aruncă cel mai
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
categorie, decât din cea de a doua, numai după o simplă vânturare a buclelor sale minunate prin fața mea și o privire galeșă, m-am lăsat cuprins de o văpaie interioară cu origini lesne de ghicit, care mistuia vlaga din mine, zăpăcindu-mă și dândumi acele furnicături de nesuportat în stomac, despre care se tot pomenește atât. Astfel, mă și vedeam alături de ea, lăsându-mă învăluit de voluptatea presupusei sale iubiri pentru mine, căci, atunci când flămânzești timp îndelung după o femeie, clipa
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
a dat, în sfârșit, peste punctul cu adevărat nevralgic din sufletul Adrianei, în legătură cu care își luă numaidecât misiunea să îl vindece, călindu-l în flăcările adevărului propovăduit de ea. Ce vorbe smintite, neglijente și anapoda rostești! N-ai să mă zăpăcești pe mine cu ele, te asigur! Ia zi-mi, că eu nu înțeleg deloc, de ce spui că speri? În ce speri? În ce te încrezi tu, de fapt, atât de puternic, atunci când spui că speri? Mai precis, către ce zări
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
vârful degetelor la coada stufoasă, animalul sări ca ars, mârâind scurt, apoi, cu un lătrat strașnic, se repezi spre mine cu sălbăticie. I-am simțit respirația fierbinte și colții perforându mi palma Înghețată. La vederea sângelui șiroind, am țipat derutat, zăpăcit de-a binelea. Apoi a venit și durerea. O senzație tăioasă, care-mi ghilotină inima, Împânzind-o cu-o spaimă adâncă. Și-am Început să zbier, alergând Îngrozit spre casă și Împrăștiind pete mari și roșii peste aripile frumoșilor mei
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
ar fi cuvenit acelei femei... Apoi încercă să-i explice Olgăi cum au decurs lucrurile. - M-a rugat doctorul Vlad să merg până la farmacie pentru niște medicamente și, din grabă, nu mi-am mai luat trusa cu mine. M-am zăpăcit cu totul... - Nu te-am văzut niciodată așa... Ce-i cu tine? Revenindu-și din starea creată de rătăcirea trusei Ina găsi să răspundă cu dezinvoltură: - Nici nu aveai cum. Astăzi am un motiv special să fiu aeriană. Știi, parcă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
apartamentul său se aud tot felul de zgomote ce ne fac să ne temem pentru viața lui. Stăm pe rând de veghe pe palier pregătiți să intervenim. Cineva a scrijelit în perete numerele de la Pompieri, Salvare și Poliție, în caz că ne zăpăcim și nu mai suntem în stare să facem apelul. Fiecare ține pe hol o trusă de prim-ajutor și un ciomag. Dormim îmbrăcați și cu urechile ciulite. Un timp am stat împreună de veghe. Vecina din stânga a făcut cafea, eu
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
după ce deschise poarta, zise: - Aceasta e casa visurilor mele pe care le-am strâns într-un buchet pentru tine și Mihăiță! Uite, ai aici toate cheile! Ina, copleșită de eveniment, cu glas pierit, abia reuși să spună: - Tu m-ai zăpăcit cu totul, dragule, și-l îmbrățișă. I se alătură și Mihăiță care, ca un mânz nu se depărta niciodată de părinții lui. Abia stăpânindu-și emoțiile, Ina introduse cheia în ușa de la intrare. Uimirea ei nu se putea cristaliza în
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
își făceau treaba cu devotamentul ăla al lor gândăcesc. Nucleul despre care vorbeam l-am format ad hoc, chiar în timpul festinului asigurat de covrigul uitat de mine vineri în sertar. Modestia cum ar spune simpatizanții mei sau faptul că sunt zăpăcit și uituc, ținând minte toate prostiile, numai ce e important nu cum ar zice detractorii mei, au făcut ca să nu consemnez acest discurs... ăăă..., ei, nu chiar epocal, dar, oricum, remarcabil. Cu atât mai mult cu cât mă cam aprinsesem
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
și niște cauze concrete pentru manifestările ei date cu asprol. "Auzi, parcă voiam să te mai întreb o chestie...", face amica lui Băși, încruntată de efortul de a căuta prin memorie. "A, da!", își amintește ea. "Tot n-a apărut zăpăcitu' ăla de Dan?" "Nu, dragă. Dimineață credeam că se fofilează pe undeva, să scape de prezentarea proiectului cu care-mi rămăsese dator. De-aia am trecut și pe la voi. Îmi ziceam că o ști ceva de el domnișoara Milena..." "Aia
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
face molcom brancardierul. Doctorul Gherasim se uita la niște radiografii. Grigore îl parcă pe nea Vasile în fața patului de examinare și părăsi încăperea fără niciun cuvânt. Medicul se întoarse și, privindu-l pe deasupra ochelarilor, lansă interogația: "Dumneata?". Portarul se cam zăpăci dinaintea acestei întrebări atât de cuprinzătoare: "Io sunt Vasile, Mirică Vasile." ORL-istul îi surâse, întinzându-i afabil mâna, dar cu o strălucire de maliție în priviri: "Bond, James Bond!". Nea Vasile dădu noroc și se holbă amuțit de uimire
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Văd că ai fost ocupată până peste cap. Poate nu-i aparatu' încărcat!...". "Este, domnu' doctor!", se repede asistenta să-l asigure. Îi făcu semn lui nea Vasile să pătrundă în camera unde se afla aparatul radiologic. Portarul se opri zăpăcit în fața mașinăriei. "Stai, bre, pe patu' ăla!", îi strigă din spatele unui paravan doctorul. Nea Vasile se așază în fund. "Ce faci, mă, nene? Te pregătești să citești ziaru' sau ce? Stai, odată, culcat pe pat, n-auzi?" Pacientul se întinse
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
că le-am închis ăăă..., acolo, că dă la ele să trage toate: dandanaua cu nasu', cu spitalu', cu...", începu să explice Vasile. Apoi, luând seama la ce vorbește, se opri și o întoarse, simulând o iritare: "Acum mă mai zăpăcești și mata dă cap!". Camaradul dădu din umeri, fără a se mai osteni să-i dea vreo replică. Tăcut, portarul cel accidentat se vârî în cămăruță și ieși de acolo cu o plasă solidă în care băgă cele două faimoase
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
binele învinge, iar băiatul rămâne cu fata și cu banii. Ce n-ndietilamina mea! Bun. Acum să ne întoarcem la fapte, căci, după cum toată lumea o știe, ele vorbesc. Deci... Am ajuns tocmai la timp la tata. Tocmai la timp ca să-l zăpăcesc, firește. Prima dată l-am bătut la cap cu greutatea bagajelor. Le-a cântărit mai înainte? Da, le-a cântărit. Cu care cântar? Cu ăla din baie pe care se cântărește zilnic. Cu ăla!?! Da, cu ăla, ce nu-i
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
nu aveam nici o intenție de a mă căsători cu el, pentru că aveam alte planuri în capul meu, dar după ceva timp și presiuni insistente m-am căsătorit împotriva dorinței mele sufletești. El a fost mai puternic ca mine, m-a zăpăcit așa de mult încât am abandonat visele mele. Căsătoria mea cu acel frumos băiat a durat foarte puțin, cam un an și opt luni. Era un tip violent cu două personalități mascate, una de bărbat atent și iubitor, iar alta
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
pentru cele două care ajunse înaintea lor... Când a deschis ușa... a rămas ca trăsnit!... Dintre norii de fum a auzit o voce cunoscută: Bine ai venit, Hlibocene! Bine te-am găsit... Bine ai venit, moș Pâcule! - a răspuns Hliboceanu, zăpăcit de-a binelea. Nu te speria, Vasilică băiete! - l-a liniștit moș Dumitru. Lasă, lasă...Nu-i nimic. Am să chem șapte babe să te descânte, Hlibocene! Fii pe pace! Hă, hă, hă! Păi... păi nu ați spus că nu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
de beton spre a reveni la suprafață. Așadar, toate teoriile enunțate - un sabotaj al chinezilor, producători ai tuturor pieselor din automobile, explozia centralei nucleare de la Montalto di Castro, care dusese la o cădere totală de energie, inversarea polilor magnetici, care zăpăcise toate bobinele din lume - picau, pentru că nici una nu putea explica absolut tot ce se Întâmplase. În acea debusolare generală, mai vechea noastră cunoștință, polițistul sferic, s-a desprins din rândul simplilor participanți la trafic și a Început să urce Încet
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
revenit, eram Întins pe jos. Uite bosonul! Pune mâna pe el, că dispare! urla tata, pe care șocul ciocnirii Îl aruncase Într-un copac, unde stătea cu capul În jos, ca o rufă atârnată la uscat. — Unde? am Întrebat, Încă zăpăcit din cauza izbiturii. — În tufa de stronțiu, puiule, a spus mama, care Încerca să se dezlipească de pe peretele acceleratorului. M-am năpustit de-a bușilea către boschetul cu pricina, printre ai cărui atomi se vedea ghemotocul mov sclipind jucăuș. În micul
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
cu ale noastre, dar s-ar putea foarte bine ca ei să aibă dimensiunile unor microorganisme. Vreți să spuneți că se folosesc de arma biologică? — Mai mult decît atît, ei Înșiși sunt arma biologică! Logica fără fisuri a Împăratului Îl zăpăci cu totul pe Pruritanal. În sinea lui, colonelul recunoștea că extratereștrii nu trebuie neapărat să vină În farfurii zburătoare. Asta e o prejudecată tipic americană - că trebuie să fie niște omuleți verzi, să vină În zbor, să aibă niște antene
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
lui. Acum puteți pleca acasă, mai anunță ea și porni imediat către Dacia-papuc, cu o grabă suspectă, de parcă s-ar fi temut să nu i se ceară dovezi. Mulțimea aștepta În continuare Încremenită, neluîndu-i În seamă ultimele cuvinte, sau poate, zăpăciți de atîtea formule neobișnuite auzite pînă atunci, crezuseră că și acestea din urmă făceau parte din ritual, Încă nu ajunseseră la Înțelesul lor, Încă așteptau să-și producă efectul magic... Poate că totul a fost doar o iluzie, un delir
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
de primăvară, care În Pacificul de Sud se nimereau toamna, din motive lesne de Înțeles. Manevrele aveau același nume de cod de anul trecut, altminteri cît se poate de sugestiv: Spring Time Journey, ceea ce reușea, ca de fiecare dată, să zăpăcească serviciile de spionaj străine, care se așteptaseră la cu totul altceva. Căpitanul Jegg fusese trimis, Încă În urmă cu două săptămîni, ca ofițer de legătură pe portavionul Caroline, din care cauză secretara Florychka ofta des, cu privirea Încețoșată melancolic, și
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ar putea explica situația nou creată, se gîndește Poștașul. — Cu ochiul liber pe cerul emisferei nordice se pot observa vreo trei mii de stele, își aduce aminte Tîrnăcop, gîndindu-se la telescopul gigantic al americanilor de pe muntele Palomar. — L-a cam zăpăcit cu teoriile astea, zice Dendé, l-a făcut să se simtă vinovat că toată viața nu făcuse decît să distribuie ziare, că nu i-a trecut prin minte să se gîndească și la altceva. — Fiecare cu mica sa Revoluție, se
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
ce s-a dus odată pe apa Sîmbetei, e bun dus, n-are nici un rost să-ți mai pierzi vremea prostește, să speri degeaba, cum fac unii, spune șoferul. — Roja, ar trebui să-ți fie rușine, zice Curistul, le-ai zăpăcit mințile la toate trei pe rînd, le-ai distrus viețile, le-ai lăsat pe drumuri, norocul tău că încă mai există prieteni adevărați care să le poarte de grijă, adaugă. — De fiecare dată cînd vrea să facă omul cuiva un
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
am văzut că tot mai plouă. Am tăiat sfoara pachetului cu cuțitul de pâine. Adevărul e că nu mai aveam nici un pic de vlagă în mine. Nu voiam să mai lupt, să mai primesc alte lovituri. Palmer reușise să mă zăpăcească de tot. Dacă și-ar fi propus să ridice în mod deliberat o barieră în calea dorințelor mele, nici că ar fi reușit mai bine; iar asta mă determina să înclin să cred că știa. Însă odată cu aceasta, dar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
din câte zicea el, ca să vadă și ea cum e „o mâncare evreiască adevărată“. De câteva săptămâni ne tot bălmăjea despre noua casieră goișe („o persoană foarte ștearsă și insipidă“, zicea el, „care se îmbracă în șmates 2“) care îl zăpăcise de cap - ăsta era textul pe care nu se putea stăpâni să ni-l tot bage - din prima ei zi de lucru la Boston & Northeastern, cum că vrea să vadă și ea cum e o mâncare evreiască adevărată. Până la urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
nu i-a făcut nimănui rău pentru a-i obține. Însă burghezul... El cumpără ieftin și vinde scump. Cumpără de la muncitor și Îi vinde tot muncitorului. El este În plus. Întrebarea ei nu primise răspuns. Fata se uita la el, zăpăcită de fluxul explicațiilor și forța convingerilor sale, fără să Înțeleagă o vorbă din ce-i spunea. Nu le-am făcut nici un rău. — Ah, dar le-ai făcut un mare rău! Ca și mine. Provenim din aceeași clasă socială. Dar ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]