151 matches
-
face lumini cît statul ei de lungi și le aprinde la icoana Maicii Domnului; plătește sărindare* și liturghii; încunjură biserica și îngenunche sub daruri, ține posturile, cu deosebire postul Vinerii Mari și lunile. Pentru a purcede grea, femeia stearpă bea zamă de trandafir alb, liliac alb, rujă* etc. Se pun nouă fire de usturoi în jumătate litru rachiu în care le lasă nouă zile pe horn, iar după a noua zi începe a bea. n Sau bea boașele unui iepure și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
scuipa, se măsură șerpele cu el și moare. Cînd găsești întîi primăvara șerpe mort, îți pierzi puterile. Să nu ridici șerpele mort în sus de la pămînt, că bate vîntul șase săptămîni. Sînt femei care-și otrăvesc bărbații, punîndu-le în mîncare zamă de șerpe fiert. Cu nuia de alun omori șerpele, că alunu-i e naș. Șerpele prins în luna lui mart e bun de leac. Dacă calci în os de șerpe, faci bătături. Pe șerpe nu se pune mîna, că ți se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
copilul în viață. Sînt trei zîne cu inimi nemiloase: Ursitoarea, Soarta și Moartea; una ține furca, alta toarce și a treia taie firul cu foarfecii. (Gh.F.C.) Urzică Ca să scapi de pureci, apoi cînd mănînci întîi și întîi urzici, să iai zama în care se opăresc urzicile, s-o lapezi afară din curte cu o strachină și să zici de trei ori: „Eu în casă, purecii afară!“ Urzica apără de trăsnet și se poartă de noroc. (Gh.F.C.) Usturoi Dacă sameni usturoi într-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
semn că ori vei face o călătorie mare, ori vei muri. Vamă La mort se leagă o para la degetul mijlociu, ca să aibă cu ce plăti cele nouă vămi. Varză Cînd bagi varză, să nu te piși, căci se trage zama. Vas După ce moare și [se] scaldă omul, se scot toate vasele și căldarea și se pun la răsărit cu gura-n jos. Vasile La Sf. Vasile, femeile se duc cu copiii la moașă, ca să-i dea de grindă. Se fac
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ferește a lua în căsătorie un bărbat văduv, sub cuvînt că pe lumea cealaltă ea va fi văduvă, căci bărbatul va avea de soție femeia dintîi - și viceversa. Vărsat în ziua de Sf. Varvara, copiii se îmbărburesc* cu miere sau zamă de dulceață, ca să fie feriți de vărsat - sau de le va ieși, să fie dulce ca mierea. La „sabele bubatului“ [în 5 decembrie este prăznuit Sf. Sava] se face cruce la copii cu dovleac, ca să nu zacă de vărsat. în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
plin de umor. S-ar putea totuși să mă despart de ceea ce spui în tot atâtea puncte câte fac, între noi, punte. Cine a spus că nu rugăciunea, lacrima, dacă se poate metaniile, mâna întinsă nevoiașilor, tăcerea ziditoare în slujbe, zama de cartofi și coaja de pâine, zâmbetul senin, iar nu încruntarea, lumina ochilor și răsuflarea stinsă în smerenia faptei sunt adevărul credinței și viața în Dumnezeu? Cine a negat că babele cu psalmi pe buze - câte mai sunt - pot să
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
al tău s-ar fi ouat un ou de aur. Să vezi la primăvară când o veni Mahomed în persoană ce-o să mai cotcodăcim... Trăiască! strigă Mihail. Bătu-v-ar norocu'! Ce strigă în voi mai tare?! Beția izbânzii, au zama de strugure ce are prea mult soare în ea? Da! Cotcodăcesc! îl înfruntă Șendrea cu însuflețire. Și o să cotcodăcesc să se audă în cele patru zări! Spuie oricine! Care crai?! Care rege?! Care papă?! Care-o fi, Paștele mă-sii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și fel de învățați, vom avea meșteri zugravi pe pânză, vom închina și noi poeme jupânițelor, vom cânta madrigale și de ce nu? vom face bal la castel... Visez la vremea când nu ne-om găsi singura bucurie tot sugând la zamă de strugure și-apoi să jucăm sârba-n bătătură... Gândiți-vă cât datorăm meșterilor greci pribegi pripășiți la noi ce ne-au dăruit o scânteie din arta și înțelepciunea lor de demult... Și noi vă mulțumim că ne-ați îmbrățișat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
în gropnițele ctitoriilor lor... Și ce mai gropniță și-a săpat Vodă la Putna, mai mare dragul să te hodinești în ea... S-a sfârșit. Și ce-o să-i mai spălăm lespedea cu lacrimi! râde el satanic. Să nu uităm zama de ceapă, hohotește Alexa. Pupa-l-aș rece, numa să lipsească dintre cei vii, se spovedește Negrilă. -Și-acu, boieri dumneavoastră, c-am ales arma, să vedem pe cine cade marea cinste s-o mânuiască. Tiii! exclamă el luminat ca prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ianuarie 1471 Climent pânzar Liov Colun tatar Coman Comuz Condrea Coman Cornea Corod boier Costea Tataraș era cumnat lui Ștefan V. Tulbure Sărăciu ținând în căsătorie pe Sora Cozma Cotea Cristina Cremene Crețu Opriș -Dâmba Dan Pace-bună Dragomir Liteanu Dragoș Zamă Duma Isăcel Dumbravă Rău Istrate Tatu Filip Frâncu Groza Orbu Ion Pelin Săcară Iuga Ivu Pleșan Sinescu Vulpe Limbă dulce Plotun Mălina Mănăilă Mânzatu Mara Marcu Marga. În 1471 Ștefan VV a făcut danii M-rei Zografu dela Sf. Munte. în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
țâpa (a) a arunca țechere coș cu toartă U ulcică cană de pământ pentru apă ulcior damigeană V văxuit lustruit (despre încălțăminte) vânturătoare cofă vârstă etate, dar și smoc de flori la pălărie vedriță găleată din lemn vlecuit istovit Z zamă ciorbă zăpor urcuș greu în pădure zăporât mic și urât zgrăbunță bubuliță zorit urat grăbit Cuvânt după Motto: I.P.RICHTER (scriitor romantic german 1763 1825) Incheiem aci stimate cititorule periplul nostru prin trecutul mai mult sau mai puțin îndepărtat al
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Manolucă desperat. Dacă nu ni se dă de bună voie, noi rechiziționăm ca la război. Auzi, mă rog, re-chi-zi-ți-o-nați!... Mi-ați ucis tocmai rața cea leșească și găinele cele bătrâne, care se ouau în toate zilele. Apoi găina bătrână face zama bună. Așa o fi, da știți voi ce pagubă mi-ați făcut cu gluma asta? Nu-i nimic, moi rechiziționăm și plătim bani gheață. La auzul acestor cuvinte, fața lui se mai îndulci puțin; iar colțata de babă a cărei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
vârstă („[...] a fost odată o babă care avea doi feciori. Pe unul îl chema așa, și pe celălalt altfel. Și mai avea o fată...”) - văduvă cu siguranță, căci avea copii - să rămână grea (concepție miraculoasă: „[...] iaca întâmplare că baba mânca zamă din strachină, când dădu de un grăunte de piper”, pe care, până la urmă, l-a îngurgitat: „până când mătușa îl înghite nemestecat”) și să nască (o naștere la fel de neobișnuită, căci femeia - „o babă”, „mătușă” - era bătrână: „Azi așa, mâni tot așa
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mai mare pentru că el era și foarte căpos, lipsea la ședințe, era miștocar). S.B.: Am găsit în arhive cazul. În adunarea generală extraordinară a organizației de bază de la secția Filosofie din 12 octombrie 1987 este pusă în discuție reclamația Mariei Zamă împotriva lui Radu Negru. Raveica încearcă să atenueze situația lui Radu Negru, Grigoraș îl condamnă, dar încearcă să atenueze situația. Stela Teodorescu spune următoarele: "Conduita lui R. Negru a fost reprobabilă, culminând cu actul huliganic de la 28 august. El a
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Negru, Grigoraș îl condamnă, dar încearcă să atenueze situația. Stela Teodorescu spune următoarele: "Conduita lui R. Negru a fost reprobabilă, culminând cu actul huliganic de la 28 august. El a calomniat și a amenințat încă înainte de 28 august pe colega M. Zamă. Sunt sceptică în ceea ce privește procesul de conștiință al colegului R. Negru. El încă nu și-a cerut scuze pentru actul comis. Mă îndoiesc de probitatea și sinceritatea lui R. Negru". Dar ce a făcut? A bătut-o? D.T.: A înjurat-o
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
R. Negru. El încă nu și-a cerut scuze pentru actul comis. Mă îndoiesc de probitatea și sinceritatea lui R. Negru". Dar ce a făcut? A bătut-o? D.T.: A înjurat-o și a vrut s-o bată pe Maria Zamă pentru problema cu casa, că erau în condominium. El era beat și a înjurat-o, iar ea l-a reclamat la partid și l-a pus să-și ceară scuze. Nu și-a cerut scuze, apoi a venit la altă
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
îmi cer scuze. Mă duc până la Casa Universitarilor, dacă mai stați o oră, mă întorc!". S.B.: Până la urmă, se consemnează că Radu Negru le cere iertare colegei și tuturor celor prezenți. Primește sancțiunea "vot de blam", cu patru abțineri. Maria Zamă arată că nu va scoate în afara Universității această întâmplare. Pe 10 noiembrie 1988, Radu Negru va depune cerere pentru ridicarea sancțiunii, care îi va fi aprobată la ședința din 17 noiembrie 198870. D.T.: Ăsta a fost el. Un personaj mai
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
393 Welles, Orson, 427 Wood, Natalie, 457, 480 Z Zaciu, Mircea, 421 Zaharia, Alexandru, 89 Zaharia, D.N., 57, 399,400, 447 Zaharia, Dumitru, 229 Zaharia, Gheorghe, 66, 73 Zaharia, Romulus, 33 Zaharia, Teodor, 74 Zaiț, Dumitru, 122 Zaiț, Oana-Genoveva, 162 Zamă, Maria, 85, 151 Zamfir, Ioana, 160 Zamfir, Mircea, 47, 111, 117, 352, 524, 525 Zamfir, Romeo, 85 Zamfirescu, Florin, 448, 449 Zamfirescu, Ion, 248 Zavastin, Mihai, 320 Zbranca, Eusebiu, 213 Zegan, Geta, 168 Zeidman, M., 124, 126 Zeru, Georgeta, 233
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Ibidem, fila 54. 13 Au fost aleși: Atomi Constantin, Bahrin Mariana, Borcan Mihai, Caras Mircea, Chirilă Viorel, Gurincu Gheorghe, Iacob Gheorghe, Iacob Maria, Iftimie Gheorghiță, Nistor Viorica-Evira, Pentelescu Zenovia, Posmagiu Vasile, Tăbăcaru Ion, Ungureanu Mihai Răzvan, Uzier Elena, Vasluianu Cecilia, Zamă Maria. Membrii secretariatului au fost aleși: Gurincu Gheorghe, Borcan Mihai, Uzier Elena, Zamfir Romeo, Iacob Maria, Chirilă Viorel, Posmagiu Vasile, Nistor Viorica-Elvira - Proces-verbal al primei plenare a Comitetului județean Iași al UTC, din 25 aprilie 1985, Dosar 1, Fond 33
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
București, 1975; Povești și legende din America Latină, I-II, îngr. și pref. trad., București, 1980; Adolfo Bioy Casares, Dormind la soare, pref. trad., București, 1984, Măști venețiene, București, 1995; Alonso Zămora Vicente, Banchetul, București, 1986; Antonio Di Benedetto, Diego de Zama, pref. trad., București, 1988; Consuelo Rubio, Arta cantului. Estetică, teorie, interpretare, București, 1989; Sergio Galindo, Treizeci și două de trepte, pref. trad., București, 1989; Ursula Heinze de Lorenzo, Fetița de aur, București, 1993; Julio Manegat, Iubita lume stricată, București, 1994
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289459_a_290788]
-
Erimescu Agripina, 63 ani l Grigore Claudiu, 3 zile l Pop Ioan, 78 ani l Kovacs Iosif, 82 ani l Tölgy Ladislau-Acatius, 76 ani l Pasăre Marioara, 67 ani l Bugonovici Milan, 76 ani l Stănică Aurelia, 64 ani l Zama Maria, 90 ani l Kollartsik Margareta-Iudit-Maria, 82 ani l Banics Livius, 67 ani l Ujică Grigore, 42 ani l Popovici Florin, 41 ani l Popa Teodor, 62 ani l Matyasi Dionisie, 62 ani l Gurmai Antoniu, 70 ani l Baba
Agenda2003-9-03-publi () [Corola-journal/Journalistic/280759_a_282088]
-
rămasă în urma spălării, ci, mai curând, la o zeamă tulbure. (În dicționarul academic - Dicționarul limbii române, tomul II, partea II, fascicula 2, 1940 -, pentru lături e indicat și sensul „mâncare proastă”.) De fapt, expresia e atestată mai ales în varianta zamă de pește (în care zamă sau zeamă e cvasisinonim cu supă, ciorbă sau, mai general, fiertură); un distih popular plasează analogia într-un context clar pozitiv: „Ochii mei, zamă de pește,/ Cin’mă vede mă iubește” (Sabina Ispas, Doina Truță
Zamă de pește by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5304_a_6629]
-
curând, la o zeamă tulbure. (În dicționarul academic - Dicționarul limbii române, tomul II, partea II, fascicula 2, 1940 -, pentru lături e indicat și sensul „mâncare proastă”.) De fapt, expresia e atestată mai ales în varianta zamă de pește (în care zamă sau zeamă e cvasisinonim cu supă, ciorbă sau, mai general, fiertură); un distih popular plasează analogia într-un context clar pozitiv: „Ochii mei, zamă de pește,/ Cin’mă vede mă iubește” (Sabina Ispas, Doina Truță, Lirica de dragoste, 1986, p.
Zamă de pește by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5304_a_6629]
-
mâncare proastă”.) De fapt, expresia e atestată mai ales în varianta zamă de pește (în care zamă sau zeamă e cvasisinonim cu supă, ciorbă sau, mai general, fiertură); un distih popular plasează analogia într-un context clar pozitiv: „Ochii mei, zamă de pește,/ Cin’mă vede mă iubește” (Sabina Ispas, Doina Truță, Lirica de dragoste, 1986, p. 263). Distihul poate fi considerat un exemplu de simplă folosire a comparației alimentare în lirica populară (zama plasându-se alături de mură, spicul grâului, lapte
Zamă de pește by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5304_a_6629]
-
într-un context clar pozitiv: „Ochii mei, zamă de pește,/ Cin’mă vede mă iubește” (Sabina Ispas, Doina Truță, Lirica de dragoste, 1986, p. 263). Distihul poate fi considerat un exemplu de simplă folosire a comparației alimentare în lirica populară (zama plasându-se alături de mură, spicul grâului, lapte, caș, miere etc. etc.), dar e foarte posibil și să atribuie autoevaluării pozitive o notă comică. Judecata ironic-negativă asupra ochilor de culoare deschisă (verzi sau albaștri) e bine documentată în folcloristica noastră: în
Zamă de pește by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5304_a_6629]