83 matches
-
ale domniei a unei construcții mari din lemn (19-6 m) la circa 250m vest de biserica amintită, de fapt primul nucleu al Curții Domnești din Suceava. Clădește cea mai veche cetate din piatră din Suceava, Cetatea Șcheia, pe coasta dealului Zamca, în locul numit Șeptilici, de unde se puteau supraveghea drumurile dinspre nord și vest. Săpăturile arheologice au scos în evidență forma de romb a cetății, cu latura de 36 m în interior, cu ziduri de 3 m grosime, cu un turn și
Istoria Sucevei () [Corola-website/Science/313290_a_314619]
-
fortificata pe care primul descălecător ar fi ridicat-o aici. După cuvintele cronicarului, ""Dragoș-vodă, așa povestescu oamenii cum că, dacă au descălecat Țară Moldovii, au descălecat târgul Siretiului. Și i-au fost scaonul domnii(i) sale acolo. Și au făcut zamca, cetate de pământ, si in zamca case domnești și lângă zamca biserică de piiatră. Și hramul bisericii este Sf(a)nta Troițe, care și până astăzi iaste și să slujaște sfântă liturghie."" Lipsa documentelor legate de această construcție face ca
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
fi ridicat-o aici. După cuvintele cronicarului, ""Dragoș-vodă, așa povestescu oamenii cum că, dacă au descălecat Țară Moldovii, au descălecat târgul Siretiului. Și i-au fost scaonul domnii(i) sale acolo. Și au făcut zamca, cetate de pământ, si in zamca case domnești și lângă zamca biserică de piiatră. Și hramul bisericii este Sf(a)nta Troițe, care și până astăzi iaste și să slujaște sfântă liturghie."" Lipsa documentelor legate de această construcție face ca și în prezent dată construcției și
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
cuvintele cronicarului, ""Dragoș-vodă, așa povestescu oamenii cum că, dacă au descălecat Țară Moldovii, au descălecat târgul Siretiului. Și i-au fost scaonul domnii(i) sale acolo. Și au făcut zamca, cetate de pământ, si in zamca case domnești și lângă zamca biserică de piiatră. Și hramul bisericii este Sf(a)nta Troițe, care și până astăzi iaste și să slujaște sfântă liturghie."" Lipsa documentelor legate de această construcție face ca și în prezent dată construcției și numele ctitorului să rămână discutabile
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
și Pătrăuții de Sus, iar la sud - cu România de azi. Satul e situat pe râul Șirețel, afluent al Șiretului Mic, iar acesta - afluent al Șiretului. Satul, în trecut cu statut de comună, are în componență să cătunele Ursoaia, Miculici, Zamca, Pârlitura, Frăsiniș, Cotul de Sus, Cotul de Jos. Localitatea Igești a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare documentara datează din 17 august 1428. Legenda spune că satul a fost întemeiat de ostașii
Igești, Storojineț () [Corola-website/Science/315521_a_316850]
-
Ustinia Colomeischi s-a stabilit suma de un milion de lei ca preț al tranzacției. Ca urmare a Hotărârii de Guvern nr. 1471 din 26 decembrie 2009, mai multe clădiri care aparțineau Complexului Muzeal Bucovina și anume Hanul Domnesc, Cetatea Zamca, muzeele de istorie și științe ale naturii au fost trecute din proprietatea Ministerului Culturii în proprietatea publică a Consiliului Județean Suceava. Clădirea fostului Han domnesc are două nivele și pivnițe. Parterul are ziduri groase din piatră, având un gang central
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
majoritatea orașelor, unde centrul este situat în mijlocul teritoriului intravilan al localității, fiind înconjurat de celelalte cartiere, în cazul municipiului Suceava centrul este dispus în partea sud-estică a orașului. În partea de nord și nord-vest, zona centrală se continuă cu cartierul Zamca, iar către vest cu cartierul Areni. În partea nord-estică a zonei centrale se află Hărbăria, unde relieful coboară (abrupt în unele locuri) către valea râului Suceava. Principalele artere rutiere care străbat zona centrală sunt: Bulevardul Ana Ipătescu, Strada Ștefan cel
Centru, Suceava () [Corola-website/Science/328915_a_330244]
-
află în ruine. În vecinătatea estică se întindea vechea zonă comercială a orașului, de-a lungul axului format din actualele străzi Curtea Domnească și Armenească, a doua dintre ele constituind vechea zonă armenescă a orașului, care face legătura cu cartierul Zamca. Zona armenescă include câteva case ce datează din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, considerate monumente de arhitectură. Vechea zonă comercială din jurul Străzii Curtea Domnească a fost demolată aproape în întregime în perioada regimului comunist. În centrul Sucevei
Centru, Suceava () [Corola-website/Science/328915_a_330244]