956 matches
-
și-a desfășurat activitatea Ioniță Stoicescu - Logofețelul, de ale cărei „avantagii” se pare că a beneficiat însuși viitorul autor al operei comice O noapte furtunoasă și în unele dintre bisericile orașului și în mod sigur în mănăstirile învecinate, Roșioara, Suzana, Zamfira, a răsunat glasul „finului Pepelei, cel isteț ca un proverb” - Anton Pann. Autorul Bazului teoretic și practic al muzicii bisericești a dorit să-și doarmă somnul de veci la mănăstirea Roșioara, unde văduva Tinca ar fi urmat să îmbrace haina
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
va crește însuși tânărul „școler” al Liceului Sfântul Petru și Pavel - Paul Constantinescu. Viitorul compozitor va fi atras nu numai de formațiile instrumentale ale urbei, aflate în expansiune muzicală, dar și de intonațiile bizantine ce răsunau în mănăstirile Ghighiu, Târgușor, Zamfira, Sinaia și în unele biserici ale orașului, aspecte asupra cărora Al. Bădulescu și N. Dumbravă se aplecaseră într-o lucrare anterioară, din 2008{\cite 8}. Am făcut referiri la aceste momente marcante din istoria vieții muzicale a urbei din care
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
de armonii în versificație, printr-o stranie nostalgie... impersonală! Mircea Tomuș constată această particularitate artistică în prefața la ediția centenară în BPT: "Există la Coșbuc o imposibilitate de a se autoexprima, un obstacol ce barează calea fluxului personal emotiv." "Nunta Zamfirei" împreună cu "Moartea lui Fulger" sunt îndeobște considerate drept cele două capodopere centrale ale autorului. Prima se cuvine a fi înțeleasă ca o exultare a dragostei tinerești de viață în sânul propriei etnii, al unei civilizații rurale idealizate. Dar acuzația de
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
Cu celălalt. Coșbuc nu se limitează la civilizația sătească a copilăriei și întâiei sale tinereți în Bistrița-Năsăud, nici doar la Transilvania; cum o face în multe alte poeme, el extinde "teatrul" de localizare a poveștii la întreaga românitate. În "Nunta Zamfirei", nuntașii "dansează-n drum după tilinci: Feciori, la zece fete, cinci, Cu zdrăngăneii la opinci, Ca-n port de sat. Nu am multe cunoștințe asupra dansurilor populare, dar îmi amintesc că, în copilăria și în adolescența mea nu am văzut
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
Coșbuc în cei 29 de ani (mai bine de jumătate din prea scurta lui viață!) petrecuți la București. Contactul cu Oltenia l-a fascinat, și s-a dus adesea în acea regiune. Prin 1888-1889 (când va fi fost scrisă "Nunta Zamfirei", în vremea fertilei sale perioade sibiene), din ce parte a țării s-a inspirat poetul? Nu cumva călușarii se vor fi "produs" și prin satele altor regiuni românești? Respectivul dans nu era văzut decât de Rusalii, ca o sărbătoare a
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
Douăzeci și opt de psalmi, ilustrații de François Pamfil; Ioan Es Pop, Și cei din urmă vor fi cei dintâi, ilustrații de Aurel Vlad; Ovidiu Genaru, Lucian Vasilescu, Unse pe suflet...; Emil Brumaru, Ne logodim cu un inel de iarbă, ilustrații de Zamfira Bârzu; Emil Brumaru, E-o dez-velire-a lucrurilor simple. Aproape toate aceste incunabule (post)moderne sunt de un desăvârșit bun-gust (excepție fac cărțile concepute sub forma unor sandviciuri). Emil Stratan omagiază într-un mod insolit literatura, o glorifică, o transformă într-
Cartea ca obiect (de preț) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8569_a_9894]
-
îmi iau femeia și venim amândoi. Când a venit Cocoș, Lucache se muncea să treacă în lumea amintirilor, lumea fără dor și fără supărare. Așa s-a stins la cei 69 ani ai săi. Agripina A fost fiica unei văduve. Zamfira, mama Agripinei, pentru a scăpa de o piatră din casă, că o mai avea și pe Cociocoaia, de numai 14 ani, iar Agripina avea 16 ani, s-a sfătuit cu o mătușă a lui Dumitru B....ă, nevasta lui Costache
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
o mai avea și pe Cociocoaia, de numai 14 ani, iar Agripina avea 16 ani, s-a sfătuit cu o mătușă a lui Dumitru B....ă, nevasta lui Costache Leuștean să o mărite cu Dumitru și au pregătit următorul scenariu: Zamfira a trimis-o pe Agripina cu niște ouă de schimbat la Leușteanca, ca să le pună cloșcă și să scoată pui. Leușteanca a vorbit din timp cu Dumitru să stea în podul casei și să aștepte până când vine Agripina ca să schimbe
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
dea drumul la rachiu, obicei premergător nunții, spunând că nu se mărită. Atunci Cociocoaia a luat sticla și a dat drumul la rachiu să curgă. Agripina a fost nevoită să se mărite cu Dumitru. Dumitru s-a mutat în casa Zamfirei și, când nu le convenea ceva, îi făcea bagajul lui Dumitru trimițându l la părinți. Așa s-a amărât el până când și-a făcut casa lui. Nu a bătut-o niciodată pe Pinuța lui, că așa o dezmierda. Avea niște
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
trunchiul omenesc. Grosimea lor depășea 70 cm. În fiecare stâlp era câte un belciug cu verigă groasă în el de care lega boii la nevoie. Și parii de la gardul împrejmuitor erau tot așa, dar nu ca cei de la poartă. Cociocoaia Zamfira era văduvă și făcea parte din neamul lui Ursache. Într-o seară a mers să ia un țol cu paie de la stogul boierului. Ajunsă la stog, a fost surprinsă de paznicul Jiba, care i-a propus să-și aleagă una
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
de asistența sanitară a mănăstirii. La începutul secolului al XIX-lea, existau mărturii despre existența unui cadru sanitar la Lespezi. Prima moașă calificată a fost o nemțoaică, încadrată la 1812 și care la 1814 a asistat-o la naștere pe Zamfira Millo din Stolniceni Prăjescu, mama viitorului actor Matei Millo („Monografia municipiului Pașcani” - Tudor Diaconescu). Și la Lespezi, în acele timpuri, erau moașe și vaccinatori. Vaccinatori (hultuitori) În 1859, a fost vaccinator pentru Plasa Moldovei, cu sediul la Fălticeni, și pentru
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
știe el moșneagul ce face... Când pulberea ultimelor stele se topea în înalturi, iar cocoșii cântau de ziuă, moș Dumitru a înhămat armăsarul la sanie. Un pui de ger întărise omătul, care, de câteva zile încoace, pornise să se topească. Zamfiră, dacă întreabă careva unde sunt, îi spui că îs la pădure, să aduc un ster de lemne rămas acolo din toamnă. Să cumperi un fânar și gază, Dumitre! Lasă, că mi-am făcut eu socotelile de asară. Drum bun, Dumitre
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
din toamnă. Să cumperi un fânar și gază, Dumitre! Lasă, că mi-am făcut eu socotelile de asară. Drum bun, Dumitre, și ai grijă cum treci gârla la Păscării, că s-o fi adunat apă multă de la omăt. Rămâi sănătoasă, Zamfiră. Hai, băiatule, că ne apucă amiaza cu baba mea. Până la târg nu s-a întâlnit cu nimeni, nici călare, nici pe jos. Când a ajuns, a tras la hangiul Froim, ca de fiecare dată. Da’ ce, se putea să steie
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
să nu fie cu gheață. Asta o să te coste o avere și nu știu de unde ai să plătești. Ia vezi, jupâne Froim, colea în fânul din coșul căruței. Ai să găsești plata cu vârf și îndesat. Dacă-i mâna lelii Zamfira, apoi știu că fac o afacere bună... Moș Dumitru îl cunoștea prea bine pe jupânul Froim, de aceea îi adusese cu asupra de măsură plată, pentru că avea să-i ceară ajutorul când va avea nevoie... Când moș Dumitru a ajuns
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
el cel care a întrebat atunci când ai vândut calul: „Tată, calu’ nostru iap-o fost?”l-a șfichiuit fin moș Dumitru. Ia spune-mi, ești mulțămit de plată? Sau... Dacă nu ești mulțămit, să știi că înțarcă bălaia. Spune-i lelii Zamfira că îi mulțămesc tare mult pentru ce ne-o trimis. La mine ai să ai poarta deschisă oricând. Eu am să cam plec, jupâne, că se înmoaie omătul și am ceva cale de mers. Rămâi sănătos. Mergi sănătos, bade Dumitre
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
ne vedem când ne-om vedea palmele, jupâne. Spunând acestea, moș Dumitru a și ieșit pe poarta hanului. Drumul se arăta anevoios. Zăpada se topise și armăsarul se opintea din greu... Către chindie, moș Dumitru intra pe poarta gospodăriei sale. Zamfiră! Până ce desham eu armăsarul, pune ceva de mâncare, pentru că pe urmă am treabă la primărie. Măi, măi. Cade omul din copac și se hodinește, d-apoi de la un drum așa greu. Lasă primăria pe mâine - a grăit lelea Zamfira. Îi
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
sale. Zamfiră! Până ce desham eu armăsarul, pune ceva de mâncare, pentru că pe urmă am treabă la primărie. Măi, măi. Cade omul din copac și se hodinește, d-apoi de la un drum așa greu. Lasă primăria pe mâine - a grăit lelea Zamfira. Îi musai să mă duc astăzi și pace - a răspuns hotărât moș Dumitru. Ei, dacă-i musai, îi musai. Ce să mai zic? a oftat lelea Zamfira, în timp ce punea pe masă de ale gurii. Cu toată graba pe care o
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
apoi de la un drum așa greu. Lasă primăria pe mâine - a grăit lelea Zamfira. Îi musai să mă duc astăzi și pace - a răspuns hotărât moș Dumitru. Ei, dacă-i musai, îi musai. Ce să mai zic? a oftat lelea Zamfira, în timp ce punea pe masă de ale gurii. Cu toată graba pe care o avea, moș Dumitru a mâncat pe așezatelea. Așa îi era feleșagul, cum spunea el. Când s-a ridicat de la masă, și-a făcut cruce, și-a îndesat
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
grăbesc să ajung acasă, că baba mă așteaptă cu mâncarea pe masă. Și nu de alta, dar dacă nu ajung la vreme, mă ia cu melesteul - a rostit printre hohote de râs moș Dumitru. Mergi sănătos și spune-i mătușii Zamfira să nu umble cu melesteul, că eu o știu femeie la locul ei - i-a răspuns Costăchel, râzând cu poftă. O înserare cu cer trandafiriu se lăsa peste sat. Primăvara își intrase de-a binelea în drepturi. Costăchel tocmai terminase
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
l-a așteptat și, în cele din urmă, moș Dumitru a grăit către hangiu. Jupâne Froim. Cum se vede treaba, Țâdulă s-o fi încurcat pe undeva. Eu nu-l mai aștept... Mergi sănătos, bade Dumitre, și spune-i lelii Zamfira că îi mulțămesc pentru toate câte ne-o trimis. Drum bun! Când a ajuns la loc deschis, moș Dumitru a lăsat armăsarul să meargă în voia lui, iar el a desfăcut jurnalele pe rând. Tare ar fi vrut să poată
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
vecină o văzu cu Răducu în brațe, o recunoscu și o îndemnă să intre pentru a-și lua rămas bun de la cea care îi dăduse viață. Fără a-i detalia motivul ezitării sale, ea nu intră. Vecina și fiica ei Zamfira merseră în casă să-l găsească pe tatăl Simonei și să-i spună că a venit Simona. Nene Costache, a venit Mona cu băiețelul ei, sunt la poartă. Care Monă? făcu el înciudat. Fiica matale! Eu nu am nici o fiică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
Zînica să știe prostimea satului despre ce-i vorba. Erau intelectuali, ce naiba, și trebuia să păstreze o anumită conduită. Casa fetii, Zînica, era ușor accesibilă pentru cei care se fereau de a fi văzuți, dar în casă era și bunica Zamfira, o zgripțuroaică extrem de vigilentă. Dinu aproape alerga și a apucat pe cărarea care tăia pădurea de la sud la nord-est. Dorea să nu întîlnească prea multă lume că și așa au cam ieșit vorbe. Într-o poiană înconjurată de cireși falnici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Sfîntă!...“ Aflaseră că, totuși, copilul funcționează, i-au umblat la Cluj, dacă nu la ochi, la cap, povestește din cartea de istorie, din cea de geografie, citește cu mîna și recită din gură, singur, de la un capăt la altul Nunta Zamfirei, iar dacă-l Înveselești, și Nunta În codru. Atîta doar că e tare nervos, are el ceva ciudat, nu e bine să-l sîcÎi cu Întrebări, ci să-l lași. PÎnă la urmă, tot Îți turuie ceva din ale lui
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
cât se poate de răspicat că-i va dijmui din cele galițe exemplarele cele mai arătoase. Iar lelea Zamfira-nevasta îi ținea hangul: Că-aiștia, de la o vreme, numai pe seama noastră trăiesc, că nu au de niciunele și toată ziua bună ziua, leliță Zamfiră, dă, bade Gheorghe, împrumută! Și încă mai face și ochi dulci pe deasupra! Și-l înmoaie pe gospodarul meu ca pe un mielușel, că doar vedeți și voi că mai mult se face că strigă la ei, dar în adevăr îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Gheorghe, împrumută! Și încă mai face și ochi dulci pe deasupra! Și-l înmoaie pe gospodarul meu ca pe un mielușel, că doar vedeți și voi că mai mult se face că strigă la ei, dar în adevăr îi apără: Lasă, Zamfiră, zice! Să nu uităm că Linzy ne-a lucrat și nouă câte una-alta prin gospodărie: o greblă, o cosie, o coadă la topor, o ciutură și câte altele pe la moară. Nu-i putem lăsa să moară în sărăcie! Or
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]