162 matches
-
și erezii între voi, ca să se adevereze între voi cei încercați (I Cor. 11, 19). Apostolul numește încercați sau pe cei care au ajuns la credință, pe cei care sunt într-un chip mai ales aproape de învățătura Domnului, ca acei zarafi încercați, care știu să facă deosebire între moneda bună și moneda falsă, sau pe cei care de pe acum sunt încercați în însăși credința, atât în ce privește viața lor, cât și în ce privește gnoza”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VII-a, cap. XV
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
șoz care mi-a puțit nasol: mizerabilu să domicilea În a mai amărășteană mahala care poți să dai dă ea. Sărănoc, patogen, fără nici patacioc, am spus cu amar. Jenanta confirmație proiecta soldu favorabel: Cárdenas locuia după colț. Încrezător că zarafii dân Popolare n-avea să mă recunoască cu ușurătate, pă bază că mandea purtam hăini care nu iera obișnuite, m-am târât ca tenia chiar până-n față la ușile lu menționata locantă dă restorant. Între garaju lu Q. Pegoraro și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
că e vorba de o creație absolută, ci de o aplicare, probabil independentă, a unei tendințe actuale, care produce simultan, la mai mulți vorbitori, același rezultat; în internet, pluralul mai are cîteva atestări: "cum vă alintați voi în Ťintimitățuriť" (forum.zaraf.ro); "nu-mi vine să cred că asemenea intimitățuri ajung atât de cunoscute" (eva.); "din dorintza de intimitățuri" (fanclub.ro) etc.
Singurătățuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8357_a_9682]
-
negoț cu posturile atârnate de dânșii. Acest sistem s-a păstrat în Țările românești aproape una sută și cincizeci de ani. După documentele istorice cari ne sânt cunoscute, la companiile de exploatare ale fanarioților au luat parte și alți străini, zarafi din Constantinopol, mai mulți ambasadori ai Franței și ai Veneției; nu ne este însă cunoscut nici un caz în care boieri pământeni, fie chiar și de origine străină, să-și fi băgat capitalurile în asemenea întreprinderi. S-a întîmplat însă în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
austro-ungare și 545 protecției elene; celelalte protecții cu un mic număr. După religie, din 27110 suflete sânt 16299 ortodocși și 8617 izraeliți. În cât privește diferitele specii de comercianți, toate în număr de 42 în București sînt: 1. Bancheri și zarafi, din 523 sufl[ete], 324 izr[aeliți], 164 ort[odocși]; 2. Bijutieri și giuvaergii, din 123 sufl[ete], 101 izr[aeliți], 3 ort[odocși]; 3. Hăinari, din 203 sufl[ete], 185 izr[aeliți], 11 ort[odocși]; 4. Comercianți de diferite
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
creștini 765 și de institute 58. Au ajuns dar izraeliții a fi o putere nu numai prin cualitățile cunoscute și necontestabile, dar și prin politica economică urmărită. De aceasta ne convingem când aflăm că în București sânt 324 suflete de zarafi și bancheri, 892 samsari și comisionari, 172 înscriși ca arendași și antreprenori, a căror; operații mai ales de uzură ne sânt prea cunoscute, apoi 347 rentieri, cari nu se mărginesc în traiul odihnit; apoi din 20749 izraeliți constatați ca aflători
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
prin efectuarea operațiilor de bani, legitime și admisibile; ceea ce întîlnim adeseori sânt numele unora cari nu sânt decât samsari, antreprenori, rentieri etc. Pe strada Lipscani, pe calea Mogoșoaii s-a îmulțit și tot se îmulțește numărul caselor de schimb a zarafilor. Oare sânt într-adevăr în București atâtea afaceri ca să fie trebuință de atâția zarafi? În aparență; în realitate, toate acele suflete de zarafi, de samsari, de antreprenori, de rentieri, de oameni și fără protesiune, sânt agenții activi a practicei uzurare
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cari nu sânt decât samsari, antreprenori, rentieri etc. Pe strada Lipscani, pe calea Mogoșoaii s-a îmulțit și tot se îmulțește numărul caselor de schimb a zarafilor. Oare sânt într-adevăr în București atâtea afaceri ca să fie trebuință de atâția zarafi? În aparență; în realitate, toate acele suflete de zarafi, de samsari, de antreprenori, de rentieri, de oameni și fără protesiune, sânt agenții activi a practicei uzurare. Operațiile lor consistă între altele în împrumuturi cu câte 48 procente, 60 procente, fiind
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
strada Lipscani, pe calea Mogoșoaii s-a îmulțit și tot se îmulțește numărul caselor de schimb a zarafilor. Oare sânt într-adevăr în București atâtea afaceri ca să fie trebuință de atâția zarafi? În aparență; în realitate, toate acele suflete de zarafi, de samsari, de antreprenori, de rentieri, de oameni și fără protesiune, sânt agenții activi a practicei uzurare. Operațiile lor consistă între altele în împrumuturi cu câte 48 procente, 60 procente, fiind asigurați nu numai prin câte trei, patru giruri, la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se cuvine, n-a voit să fie compromis până în cele din urmă de dumnealui și, după afacerea Crawley, precum și după Banca de București, i-a zis: "Destul! ajunge! Noi, ministerul conservatorilor, nu voim după urma dumitale să fim numiți ministerul zarafilor! " - d. Boerescu se supără, iese din casă și caută alt domiciliu spre a-și adăposti virginitatea-i politică. Liber era dumnealui desigur! Drum bun! Și nu-l regretăm. Însă puțini oameni sânt aceia cari, după ce au băut și mâncat într-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
aceste străzi ale Petersburgului (oraș în care totul se schimbă atât de repede) aproape fără nici o schimbare. Sunt clădite solid, cu ziduri groase și ferestre extrem de rare; la parter, uneori ferestrele au gratii. Cel mai adesea, jos e dugheana unui zaraf. Scopitul care stă la dugheană ține cu chirie o odaie de la etaj. Pe dinafară și pe dinăuntru totul parcă e neprimitor și rece, totul parcă se ascunde și se ferește, și ar fi greu să-ți explici de ce-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
toți... n-aibe grijă - două zile după moarte-le țara nu va simți nici cîtu-i negru sub unghie lipsa dumnealor. Asemenea producte de fabrică, 13 la duzină, a căror inteligență nu consistă decât în șiretlic comun, precum îl are orice zaraf evreu și orice samsar grec din Brăila, asemenea capete lipsite de orice adâncime și de rezonanță, asemenea caractere meschine se găsesc pe toate ulițele. După lăcrămoasele vorbe prin cari da a se înțelege că dumnealui și-a pierdut starea pe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dezaprobă atitudinea slugii care a îngropat talantul primit pentru a lucra cu el: „Slugă vicleană și leneșă, știai că secer unde n-am semănat și adun de unde n-am împrăștiat? Se cuvenea deci ca tu să pui banii mei la zarafi, și eu venind aș fi luat ce este al meu cu dobândă. Luați deci de la el talantul și dați-l celui ce are zece talanți. Căci tot celui de are i se va da și-i va prisosi, iar de la
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
evident studii precum cel realizat de B.P. Hașdeu, Studii asupra iudaismului. Industria națională, industria străină, industria evreiască față cu principiul concurenței (1866)"590 sau cel al lui D.P. Marțian 591 care aduceau numeroase "argumente" împotriva emancipării politice a evreilor, numiți zarafi, lipitori și precupeți, venetici neproductivi, corupți etc. Toate acestea erau doar câteva expresii din paleta larg folosită la adresa reprezentaților unei etniii de la care statul român pretindea fidelitate 592. Privite în ansamblu, toate aceste decizii administrative și politice, împreună cu luările de
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
reflectă ocult realitatea lumii se zbuciumă în poesie. Am dezlegat ploile porților galbene./ Clopotele se așază-n genunchi./ Câte o stea și-aprinde țigarea de la/ brichetă./ O cerșetoare deschide ușă-n văzduh./ Intrăm cu capete descoperite./ În jurul meselor de diamant,/ zarafii cântăresc nemurirea./ Dar sub tumuli dorm regii înfrânți/ de istorie. Umbrele lor jalnice/ se topesc sub pietre. Coroane de aur/ coclesc sub vălul vremii. Din cronici,/ crengi de laur se vestejesc pe rând...792. Și totuși sentimentele integrează calea adevărului
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
nimic mai prejos decât crizele de azi ale monedei de hârtie. Ele erau foarte violente și cu costuri uriașe, dacă vom ține cont că se ajunsese până acolo încât deținătorii de monedă parizieni aruncau cu moneda în Sena, pe deasupra locațiilor zarafilor, tocmai ca formă de protest împotriva îndepărtării monedei metalice de funcția sa de element de cuantificare a valorii. Sigur, aceste crize erau mai restrânse pentru că și dimensiunile sistemelor economice erau mai restrânse și chiar dimensiunile lumii cunoscute erau altele. Asta
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
au fost reevaluate la 12 souzi parizieni care mai înainte valorau 10 sous. Este adevărat că după ce s-a făcut strigarea (înștiințarea publică) nu s-a mai găsit nici pâine, nici vin, nici alte lucruri necesare cu noua monedă franceză. Zarafii nu mai vroiau să mai schimbe nici dinari, nici oboli. Și oamenii sărmani nu mai aveau decât acea monedă care nu mai valora nimic. Văzând că pierderea lor este mare, unii își blestemau soarta în public și în secret, zicând
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
sărmani nu mai aveau decât acea monedă care nu mai valora nimic. Văzând că pierderea lor este mare, unii își blestemau soarta în public și în secret, zicând ce voiau despre guvernanți. Mulți și aruncau monedele în Sena pe deasupra prăvăliilor zarafilor, pentru că nu mai valorau nimic". Jean Favier, Istoria banilor. Apariția omului de afaceri în Evul Mediu, Editura Artemis, București, 1994, p. 173. 531 Jörg Guido Hülsmann arată că "inflația sub forma devalorizării era modestă în comparație cu cea creată de sistemul bancar
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
evident studii precum cel realizat de B.P. Hașdeu, Studii asupra iudaismului. Industria națională, industria străină, industria evreiască față cu principiul concurenței (1866)"590 sau cel al lui D.P. Marțian 591 care aduceau numeroase "argumente" împotriva emancipării politice a evreilor, numiți zarafi, lipitori și precupeți, venetici neproductivi, corupți etc. Toate acestea erau doar câteva expresii din paleta larg folosită la adresa reprezentaților unei etniii de la care statul român pretindea fidelitate 592. Privite în ansamblu, toate aceste decizii administrative și politice, împreună cu luările de
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
ani, întors de la Paris cu diploma de inginer de mine, Ion Ghica își nemulțumea adânc familia refuzând un post de ispravnic și l punea în uimire pe marele ban Tudorache Văcărescu prin calcularea promptă a unei dobânzi: „dacă nu ești zaraf, cum de știi să socotești așa de iute?“ (Moravuri de altădată). O mătușă a lui C.A. Rosetti ar fi leșinat, zice-se, în trăsură, zărind pe Podul Mogoșoaiei firma unei prăvălii: „Librăria C.A. Rosetti & E. Vinterhalder“. La Iași
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
așteptând căderea domnilor. Palatul autocratorului e sub sabia străjerilor; ș-aceștia stau la pândă, râvnind comorile. M-am îndreptat spre cuvioșii monahi din sfintele mănăstiri, nădăjduind să găsesc la ei altă lege. Am cunoscut și într-înșii cerșetorii vieții și zarafii rugăciunilor. Am socotit pe cei buni, ostenindu-mă a-i cerceta și la răsărit și la asfințit. De la unu - numărul lor nu l-am mai putut crește. Acel unu se află în fața mea [s.n.]." (pp. 96-97) În concluzie, câmpurile ZOON
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
alături de un abator în aer liber. Pe timpul când Dumnezeu era popor și religia mai mult un mod de viață decât o "opțiune spirituală", piața de unde-ți procurai toate cele era și loc de rugăciune, dar vedeai aici și vite și zarafi și cerșetori și taumaturgi și scuipători de flăcări. Nu-l deosebeai cu ochiul liber pe cleric de laic, ambii erau preoți. Inventând un cler numai din bărbați hirotonisiți, taine și sutane, separând faptul de a crede de faptul de a
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
DESPRE CUM CRISTOS I-A IZGONIT DIN TEMPLU PE VÂNZĂTORI, SCRIE SFÂNTUL IOAN ÎN 2,13-22. 1. Primul. I-a izgonit afară din templu pe cei care vindeau, cu un bici făcut din funii. 2. A răsturnat tarabele și banii zarafilor bogați care erau în templu. 3. Săracilor, care vindeau porumbei, le-a spus cu blândețe 2: („Luați acestea de aici, și să nu faceți din Casa Mea casă de negoț!”). 278. DESPRE PREDICA LUI CRISTOS DE PE MUNTE, SCRIE SFÂNTUL MATEI
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
a fost tradusă În românește prin „Iașiul este un oraș levantin” <endnote id=" (738, p. 305)"/>. Exemple de acest gen sunt nenumărate. Este greu de imaginat, de pildă, cum poate un autor care redactează În 1982 o carte despre negustori, zarafi, cârciumari, hangii, birjari și căruțași, despre tradiția târgurilor, bâlciurilor și iarmaroacelor din spațiul românesc să nu Îi menționeze măcar o dată pe evrei <endnote id="(643)"/>. Mă grăbesc să adaug că fenomenul În discuție nu este nici specific românesc, nici specific
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
perioada 1834-1844, procentul de mese riași era de 73,7% (mai ales croitori, cizmari, șepcari, tâmplari, tinichigii, zugravi, zidari, argintari, alămari, sticlari, cărăuși etc.), În timp ce procentul de negustori și cămătari era de numai 9,4% („telali”, „boccegii”, „lipițcani”, „mămulari” și „zarafi”) <endnote id="(343 și 109, p. 122)"/>. Acest raport Între numărul evreilor meseriași și cel al evreilor comercianți a fost confirmat și de Iuliu Barasch, care În 1842 observa următoarele despre „comunitatea zisă judeo -polonă” din București : „Evreii sunt, În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]