157 matches
-
care să ia locul celei furate. Sorin, mulțumindu-i pentru dans tinerei sale partenere, salutându-i politicos pe cei vârstnici, s-a retras la masa lui cu gânduri optimiste. Dalia plină de entuziasm și bună dispoziție, dar și obosită de zbenguiala de pe ring, se aruncă greu în scaun și se repezi să-și umple paharul cu apă rece, să-și potolească nu numai înflăcărarea sufletească, ci mai ales pe cea trupească. - Vai ce-am mai dansat, încercă ea să facă atmosferă
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376781_a_378110]
-
amăgește cu nechezol, dar în acele zile e indispusă și destul de nervoasă. Deocamdată suma viciilor în familie este oarecum completă. Sunt tineri, sănatoși, cu poftă de viață, pot pierde multe nopți pe an. La petreceri se dansează. Mai întâi e zbenguială dar apoi, după masa care se termină pe la miezul nopții se întrerupe curentul electric o oră sau două. Atunci se strâng în brațe arareori doar soțul cu soția...Uneori se termină cu ceartă. Câte o soție ori un soț gelos
INFIDELITATE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377806_a_379135]
-
pufoși și delicați, Cum stau pe mine așezați. Eu îi alint, că sunt frumoși, Iar ei încep să cadă jos. Azi fulguiește minunat, Ca-ntr-o poveste ne-am aflat, Căci fulgișorii mari, zglobii, Par vii steluțe argintii. După atâta zbenguială, Au reintrat în amorțeală Și pe pământul înghețat, În fin omăt s-au transformat. Mantia albă, pufoasă, Pe copii i-a scos din casă, Voioși în grup s-au aranjat, Un om de nea au ridicat. Zăpada este bogăție ... Citește
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
pufoși și delicați,Cum stau pe mine așezați.Eu îi alint, că sunt frumoși,Iar ei încep să cadă jos.Azi fulguiește minunat,Ca-ntr-o poveste ne-am aflat,Căci fulgișorii mari, zglobii,Par vii steluțe argintii.După atâta zbenguială,Au reintrat în amorțealăși pe pământul înghețat,În fin omăt s-au transformat.Mantia albă, pufoasă,Pe copii i-a scos din casă,Voioși în grup s-au aranjat,Un om de nea au ridicat.Zăpada este bogăție... XXI. OMUL
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
superior de transcriere a unor amintiri, înșurubate în real, cu tehnici și metode pe care proza postmodernistă o presupune. Descrierea unor întâmplări dintr-o localitate de mult uitată în haloul copilăriei fuzionează cu disertația și prospectarea melancoliei provinciale cu "toate zbenguielile ilicite". Un dualism cultural se găsește sub aceeași privire. Un ochi al prozatorului scormonește prin cotloanele copilăriei, prin ungherele străzilor, maghernițelor și sufletele oamenilor, un altul, aristocrat și instruit, poposește pe marginea amintirilor, cochetând, într-o complicitate culturală cu cititorul
INSULA DE VARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375126_a_376455]
-
gheața și dulce ca mierea, a izvoarelor din munții Făgăraș. Am colindat toți munții Făgărașului, de mic copil, împreună cu părinții mei, căci în neamul nostru creșterea oilor era o tradiție respectată cu sfințenie. Acolo, prin munți, pe la amiază, sătul de zbenguială prin păduri și goluri alpine după afine, zmeură și fragi ale căror bobițe le înșiram pe un pai, adormeam cu capul pe drobul cu sare, de unde lingeam împreună cu oile... Așa au fost anii copilăriei mele, colindând munții și pădurile Făgărașului
NOSTALGII SI AMINTIRI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375178_a_376507]
-
păstrarea amintirii poetului Otto Starck, m-am gândit să adaug câteva versuri traduse de el din poeții persani, cu care se identificase. Poate că aceste versuri vor ajuta la definirea personalității lui. Se zice că în rai va fi doar zbenguială Și vinuri limpezi, mied și hurii-n dănțuială. Hai, umple-mi un pocal și punemi-l în mână! E mai de preț decât orice făgăduială. Să treci prin timp cu tine însuți împăcat! Nu te lăsa-n zadar de Soartă întristat
OTTO STARCK – UN POET ADEVĂRAT de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372556_a_373885]
-
de Rucăr și care era de regulă principala sursă folosită la confecționarea mingiilor copilăriei noastre. A urmat „ cauciucul și pielea” dar până atunci, câtă chin și „luat pe coajă” de la cei ce se opuneau cu strășnicie pierderii de timp și zbenguielilor noastre nevinovate pe ăle coclauri!...Când să retrimit mingea scăpată peste gard la Popanița, ochii mi-au fost străfulgerați într-o fracțiune de secundă de un spectacol care m-a îngrozit, am scăpat mingea din mână înainte de a o degaja
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
Său (re)născut în suflete a adus cu El o nouă filă de timp pe care a început fiecare să făptuiască atât cât știe și cât poate. Și suspinul Domnului, la auzul bârfelor fluierate de viscol a mai alungat din zbenguiala lui, restul materialului de zveter deșirat pe întreg pământul s-a lăsat croșetat de două raze de soare ce-au apărut dint-o dată, paza și voința Lui sunt infinite deși se-ntrezăresc din oraș, le vedem prin crucile pe care
MĂNĂSTIREA SFÂNTA ANA de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373206_a_374535]
-
pe sofa și în patul din dormitor apoi, obosit de effort adoarmea în fiecare noapte chiar la picioarele bătrânei. Lătra cu putere la cel mai mic zgomot și nici măcar o muscă, nu prea avea loc de el în bucătărie! Toate zbenguielile și lătrăturile lui îl iritau și apăsau nervii agentului rus aflat undeva prin zonă: Acesta trebuia să înregistreze zi și noapte, fluxul aproape neîntrerupt de semnale sonore inutile, transmise de la... coada cățelului! Trecuse mai bine de o săptămână și rușii
CĂŢELUL PREŞEDINTELUI (NUVELĂ) de IOAN CÂRJĂ în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373185_a_374514]
-
vrut să-mi pun niscai covoare, Țesute-n gând fără zăvoare, Dar pasul va încetini, Când vei veni...de vei veni. E casa mea, e casa ta, Prin ochi de vis vom căuta, Acord de liră și de dor, O zbenguială de amor, Pe-un așternut de brațe moi; Să fie miercurea, nu joi, Din asfințit până în zori, Tu, Doamne, duhul să-l cobori! Referință Bibliografică: De vei veni / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1415, Anul IV, 15
DE VEI VENI de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371684_a_373013]
-
paragină și pustiu, luând cu ei bruma de haine și puținele lucruri, care le trebuiau și le-ar fi fost de ajutor. Templul, a fost reparat în scurt timp, iar Moș Timpul a primit poruncă de la Marii Străbuni, să lase zbenguiala printre stele și să zorească fără preget, nașterea pruncului. Nimfele apelor și zânele pădurilor, hălăduiau ca și altădată prin împrejurimi, laolaltă cu panii păroși și cu copite de țap- aezi cântăreți din flaut și nai, prinzându-se cu toții în hora
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
și cea austro-ungară invadatoare, zidurile mănăstirii s-au prăbușit din cauza obuzelor de tun. Din mijlocul curții vedeam rândunelele, lăstunii, vrăbii și porumbei sălbateci ce zburdau jucăuș dintr-o parte în alta sau intrau în cuiburile lor ca într-un buzunar. Zbenguiala lor întovărășită de ciripitul vesel și muzical ne introducea parcă în atmosfera de veselie cerească înainte de începerea slujbei. Un preot și vreo doi călugări traversă curtea aproape pustie spre mănăstire. Un altul, plecă dintr-o cămăruță mică spre poarta de
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
atît pentru mîncare (are o burticică plină cît o ghindă grasă) cît pentru tandrețe. Îl iau în brațe, așezîndu-l poponeț într-o palmă. Nu mai scîncește. Geme alintat. De plăcere. Ziua, în spatele mustăriei, pe un butoi dezafectat, două pisicuțe, în zbenguială nebună, supravegheate îmbufnat-matur de pisoaica-mamă. Le pisicesc de la vreo zece metri: încremenesc și mă privesc țintă. Poză de revistă. La poarta Peleșului, ursul Max, negru precum coteiul de la Cumpătu, dar de vreo cincizeci de ori mai voluminos, servește de... decor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să nu vadă și să nu audă - ce mărturisire! - din cele ce se întâmplă în lume, dar pentru nimic în lume nu și-ar sacrifica darul vorbirii. îl înțelegem: orb, n-ar vedea pungășiile la care se dedau slujitorii săi, zbenguielile soției cu propriul lui frate; surd, n-ar mai auzi reproșurile sau, încă și insuportabile, tăcerile mamei, ba nici măcar dojenelile tatălui; dar mut! Mut, el n-ar fi putut scrie Eseurile! îi plac schimburile verbale, întrecerile oratorice care-i permit
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și mirii de fapt, iar când începuse muzica de sirene dinspre ocean, ursul și ursoaica polară se ridicaseră în două labe și se rotiseră unul în jurul celuilalt, în semn de dans, în semn de bucurie. Nunta s-a încheiat cu zbenguiala tuturor, se aruncau în zăpadă, trăgeau unul pe celălalt, se împroșcau cu zăpadă, se luptau din joacă, se trânteau copilărește, se rostogoleau veseli, mormăind fericiți, fără prea multe gânduri. După festivitatea respectivă perechile au pornit spre adăposturile lor proprii, mamele
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
Sfânta Evanghelie, odăjdiile, cădelnița, năsăliile, cristelnița și crucea și toate celelalte la locul lor, În drum spre casă, poposiră și pe la cârciuma lui Ițco, pentru a-și mai dreage un pic gâtlejul la lumina zilei, obosiți de atâtea râsete și zbenguieli. Babulea dormi dusă până la amiază, iar când se trezi din somn, Începu să povestească la toată lumea că În timpul somnului a vizitat cutia infernală și că a văzut acolo Îndeaproape și Îngerii, și demonii Îmbrăcați În odăjdii preoțești chinuind sufletele celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
zbenguindu-se deasupra curții pline de tot felul de orătănii gălăgioase, după care se Întorceau făcând aceleași piruete În aer și se așezau, ciripind cu gingășie, la locul lor. Cu găletușa strânsă Între picioare, Mașa stătea privind pierdută la această zbenguială matinală ale celor două păsăruici, gândindu-se mereu la ale ei. Trecuse atâta amar de timp de când se Întorsese din Țara Sfântă, Însă chipul fardat puternic al nonagenarei Îi bântuia și acum prin amintiri. Tot gândindu-se la Țara Sfântă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
cu măturicea de stejar, ca să prindă vlagă, lua și-un șomoiog de frunze de mesteacăn și cu el freca trupușorul Înroșit de căldură, până se desprindeau din el toate păcatele și toată obrăznicia adunată de-a lungul unui an de zbenguieli. Apa rece În contact cu pietrele Înroșite se transforma instantaneu În aburi. În baie temperatura urca spre 70-80 de grade. Uneori și mai mult. Mașa simțea că-i plesnesc tâmplele, că Îi crapă inima În piept. Ca să se răcorească, ieșea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
unei cadâne, fântâna privirea-și ascunde sub vălul de sălcii. galeată nu-i: printre fluierăturile mierle-i uitată. miresme de pepene galben adumbresc sălașele somnului. deja ninge în dormitorul copiilor? luna mirată trage cu ochiul: aș merge și eu la zbenguială, mă zgârâie cam tare acest tradafir din fereastră. un câine mare ciobănesc doarme pe cojocul din mijlocul stânei. iarna va fi blândă? iarna va fi hâdă? numai flăcările din felinare mai joacă o horă. din ceașca cu ceai, aburii întorc
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
sârbească. Nu lipseau nicio duminică fiindcă acolo se simțeau mai aproape de viața satelor unde trăiau. Să umbli cu astfel de fete, era ca și cum ți-ai fi dorit să te culci cu o măicuță... Sâmbăta de dans... Nu era înnebunit după zbenguială, dar bluesurile îi ofereau șansa de a se apropia de fete, de-a le vorbi și de a le cunoaște cât de cât. La un moment dat, văzu cum cercul ceasornicarilor începu să se subțieze. Dana, prietena lui de ochii
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
Și inginerul arătă cu capul undeva spre înaltul cerului din care continua să cadă năvala aceea de fulgi jucăuși, rotindu-se unul după altul, învârtejindu-se, urmărindu-se într-o goană bucuroasă, hârjoană tăcută, clăbucită de minunea libertății, într-o zbenguială nepăsătoare, așezându-se peste pietrele acelea bătrâne, rănite, peste trupurile noastre cotropite de lehamitea acelei dimineți cu tot ceea ce ne fusese dat să vedem. Zoream spre ieșire. Ester dădea să se scuze că n-a știut, că a crezut, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
îmbrățișând un ceva tainic aflat în aer, în preajmă. Parcă văd cum aerul se împreună cu lumina, răsfățul unor molatece și voluptuoase răstopiri, răzvârliri și rostogoliri. Au trupuri aerul, lumina, se joacă printre noi și, simt aceasta acum, ne duc în zbenguiala lor și pe noi departe, tot mai afund în repegușul vremii. Deși sufletul meu e sumbru (coborât, cum m-a corectat un poet), o astfel de împreunare de aer și lumină mă îmblânzește, mă scaldă în unda purificatoare și-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
mâna pe fund, să-și apropie paharul de pieptul meu sau gura de gâtul meu) exact În momentul În care un fotograf trecea Întâmplător pe acolo? Celor de pe margine li se părea că suntem inseparabili, dar ceea ce fusese etichetat drept: „zbenguială la greu“ era la fel de sexual ca ghemuitul meu nocturn lângă Millington. De ce, mă Întrebam, și-ar dori cineva să afle toate astea? Știam răspunsul. Pentru că el era Masculul Feroce al momentului, iar eu eram cu el. E drăguț, nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
de Îndurat, de boieria și de fudulia lui care nu-i Îngăduiau să se amestece cu prostimea. Ectoraș uitase de teama de lipitori și se bălăcea cu chiote chiar lângă cea care-l chemase, Întărâtându-l și râzând de el. Zbenguiala băiatului se curmase scurt atunci când, pentru câteva secunde, ochii Își proptiseră privirile În pieptul pe care femeia cea tânără Îl ridicase, repezindu-și mâinile către cer, deasupra apei. Băiatul apucase să vadă sânii mari, negri, rotunzi și grei, Împungând aerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]