132 matches
-
fără a te mai expune riscului ca umerii obrajilor să se întîlnească, pe nepusă masă, cu răceala bulbucăturii de sticlă a unui termometru flotabil ori prezența să-ți fie semnalată pe harta izobară, înjghebată de zelul cine știe cărui nepricopsit cercetător al zburdălniciilor climatice. Zburai și gata. Iar Doru Sinistratul exact cu asta se îndeletnicea, zbura de colo până colo într-o completă uitare de sine, bodăgănea și intona titlul unui poem pe care-l reținuse de la un june scriitor, împreună cu care
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
el avea un fel de a vorbi cu ochii ceilalți care-l priveau de peste tot. Hrana era o mângâiere, orice atingere era sățioasă. Sorbea prin toți porii, la fel și respira, totul era în apă, și aerul, și mâncarea, și zburdălnicia. Nu era chiar tăcere, lumea din jur pulsa, ca o legănare, cineva îl ocrotea, nu-i spunea niciun cuvânt, nu era nevoie, pentru că se înțelegeau, unind pulsația dinăuntru cu cealaltă, care se prelingea prin pereții umezi, ca un șarpe de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
vreunei frunze, concurentul rămânea suspendat între cer și pământ. Ceilalți declarau cu gravitate „Pricea s-a ales !“, ceea ce însemna sentința. Magul frunzelor rămânea câteva clipe în urmă, căci magii îi iubesc mai ales pe învinși, apoi țopăia din nou, cu zburdălnicia lui de lăcustă, ca să le arate calea. Cum haina de piele îl strângea, Maca sărea cu oarece greutate. Pe Jenică hainele nu-l strângeau, dar tocmai pentru că erau largi îl stânjeneau, căci lărgimea cămășii era menită tocmai să-i ascundă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
trebuie să vedem în copilăria celui care avea să devină cel mai mare poet al țîrii lui ceva miraculos și oarecum prevestitor. Este copilăria firească a unui băiat crescut la țară" a scris G. Călinescu 25, "o haimana sănătoasă, din zburdălnicia căreia talentul și imaginația vor scoate mai tîrziu (s. n.) un mare poet al naturii"26, iar "poeziile de adolescență, publicate în "Familia" opina tot Călinescu n-au nici o valoare artistică și nu merită să fie republicate, nici studiate 27. De
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
literatura română,volumul, Amintiri din copilărie depășește tot ce se scrisese despre universul celei dintâi vârste a omului.Paginile din Ion Ghica ,Costache Negrutzzi, Alecu Russo,Vasile Alecsandri rămân în urma acestei inegelabile creații,în care scriitorul oprește timpul la ceasul zburdălniciei și al poznelor pe care le retrăiește cu prospețimea sentimentelor de odinioară,urmărindu lpe Nică din clipa când începuse a ―merge copăcel-, la casa părintească din Humulești și până în pragul adolescenței, opera devenind astfel un adevărat Bildungsroman. Fără a respecta
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
căci va dori să-frunte guzganii de prin heleștee, să aibă pofte castratoare, precum dințoasele "moules marinières"; eterna spaimă pentru "les fleurs du mâle". *** Cât despre oul de găină, ce să mai zic: dacă prin "titilare" prelungită stârnești la pui pofta zburdălniciei fără de măsură, atracția sinucigașă pentru "cocotte" (puicuța de hârtie sau poate cratița cea nemiloasă, de nu cumva "puicuța" trăitoare din comerț de farmece). Există chiar și riscul ca în cuibar să afli ouă de caiman... Mai bine le lăsăm deoparte
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
sex în grup. Cea mai fierbinte creație este iubirea. Misiunea sărutului e să întrerupă un discurs inutil. Spune-le femeilor că ești impotent. Și vei vedea că multe se vor oferi să te contrazică. Căsătoria pare o derivă necesară după zburdălniciile juvenile. S-a îndrăgostit de gropițele ei din obraji. Dar a luat în căsătorie toată fata. Îndrăgostiții se consideră scăpați de sub cenzura timpului. Iubirea toarnă elixir și în clipele cândva banale. Într-o idilă, fiecare vine cu dezamăgirile sentimentale anterioare
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ca remediu universal al tuturor angoaselor, se strecoară în condeiul poetului contemporan nouă și devine un fel de alter ego ce-și mângâie stăpânul cu Grasă de Cotnari, înaromate cu licoarea lui Bachus, versurile devin zburdalnice, întreaga carte este o zburdălnicie boemă, un chef continuu, un chiuit învățat în tinerețe, un zbor peste tragismul cotidianului teluric, prin ,,osuare unde pândarii beau în taine", însetat în permanență, „bea cerul ridicat de două torți", face chefuri ,,cu aer curat și hoinari inocenți", este
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93055]
-
mult că în zilele următoare el s-a cățărat din nou , sub privirile disperate ale Pisei. De data asta a învățat să se dea jos singur de pe perdea. După el se luau și motănei ceilalți. Era o joacă și o zburdălnicie permanentă: se jucau, se iubeau, explorau și experimentau orice întâlneau în cale, încât stăpâna a cam uitat de adormirea și dorul mamei ei. Pisa nu-i scăpa din ochi o secundă. Ei stăteau liniștiți doar când dormeau și mâncau de la
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
un bărbat-frate, ca lângă un camarad, ca lângă o statuie, mâncându-ți sufletul cu chinuitoarea și nesfârșit de calda ei prezență, zdruncinându-ți retina cu chipul ei sincer, candid, dar și cinic, un cinism necalculat, un fel de exercițiu de zburdălnicie școlărească. Toate astea te Împing departe În timp, În nopțile În care nevinovat o conduceai acasă, acolo sus, În Piața Puișor, la mătușile care Îi erau gazde, În zilele primilor ani de facultate, când pândeai și erai fericit dacă ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
poate fi mai pompă funebră decît un apartament la Vaslui iarna, la bloc. Apartament unde vom citi după decongelare dosarele noastre de la securitate, după zece ani. Mai devreme nu se poate, deoarece-s În versuri. În Expres, din nou despre zburdălniciile domnului Iliescu, din timpurile cînd era un superb adolescent ministru al tineretului. Citește opozant. Se amintește că „În 1969 dînsul a blamat manifestările de Crăciun”. Peste două chinuitoare decenii, tot dînsul le va felicita, va Înghiți de zor colivă, scuipînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Ai făcut un gest generos - să-l ajuți pe Sanger cu fata aceea. Totuși, avea dreptul s-o ia...? — E pacienta lui. Și era evident că avea nevoie de ajutor. Chiar și-așa. Voi doi ați transformat un pic de zburdălnicie Într-o urgență medicală. Nu dă prea bine la membrii clubului, te-ai gîndit? — Nu contează, interveni Elizabeth Shand. Ai pus capăt unei scene urîte. (Îmi culese de pe cămașă o crustă de sînge Închegat, strîmbîndu-se dezgustată la gîndul că fluidul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
dacă nu despre întreaga lume, măcar despre felul cum merg unele lucruri pe lume; în al doilea rând, avea un cu totul alt caracter decât mai înainte, adică ceva sfios, vag, de domnișoară de pension, câteodată fermecător prin originala ei zburdălnicie și naivitate, uneori sfios și gânditor, mirat, neîncrezător, plângăreț și neliniștit. Nu: acum în fața lui hohotea și-l înțepa cu sarcasmele ei caustice o ființă neobișnuită și surprinzătoare, care i-a spus de-a dreptul că niciodată, în inima ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ar duce tocmai în Siberia, la ocnă, dacă n-ai avea minte, pentru că ai multă minte“, zice (chiar așa mi-a spus, crezi sau nu? Pentru prima oară am auzit de la ea vorba asta!). „Te-ai fi lăsat iute de zburdălnicia de acum. Și, întrucât ești un om cu totul lipsit de educație, te-ai fi pus pe agonisit bani și ai fi rămas, precum tatăl tău, în casa asta, la un loc cu scopiții: pesemne că la sfârșit ai fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mamei dumneavoastră cu domnul Burdovski, secretar de colegiu, tatăl dumneavoastră. Data nașterii este prea ușor de dovedit cu documente, așa că denaturarea acestui fapt, prea jignitoare pentru dumneavoastră și pentru mama dumneavoastră, insinuată în articolul domnului Keller, se explică numai prin zburdălnicia propriei fantezii a domnului Keller, care a dorit prin asta să facă și mai evident dreptul dumneavoastră și astfel să vă susțină interesele. Domnul Keller spune că v-a citit în prealabil articolul, chiar dacă nu în întregime... și nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL AVENTURĂ, CĂLĂTORIE Testul nr. 14 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: Capitolul II Aici se arată un Voievod mare și un Jder mititel Era fără liniște; îi plăceau toate zburdălniciile. Învățase cu ușurință, de mititel, meșteșugurile vânatului la starostele Căliman; iar acuma era nedespărțit de fratele său cel mare Simion, între caii de la herghelia domnească. Îndrăznea să încalece hărmăsarii cei mai nărăvași [...] - Acesta e mezinul comisului nostru Manole? a zâmbit
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
cu ocazia predresajului și dresajului la care este supus. Apare de acum un comportament de credință Împletit cu unul de obediență și supunere dacă a fost abordată treptat și corect o procedură de educație În perioada În care câinele debordează zburdălnicie excesivă și dorința de a fi liber. În același timp, apar și se manifestă micile stări de furie atunci când se simte jenat și Înfruntat, exteriorizate prin zburlirea părului de pe ceafă și parțial pe partea dorsală a corpului, prin scoaterea unui
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
necunoscutul și neprevăzutul țărilor străine, a moravurilor oamenilor printre care trecea. Toate acestea în condițiile în care nu știa vorbi decât în limba lui dacoromană pe care a învățato atunci când copil fiind, se juca în luncă cu tovarășii săi de zburdălnicii. Iată ce scrie dl. N. Iorga în cartea sa «Oameni care-au fost» : «Badea Cârțan nu știa vorbi decât românește, dar el era sigur că toți frații latini sunt datori a înțelege accentele lui latine. Și era încredințat că iubirea
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
un mister ce povesteau frații lui mai mari din viața de gimnaziști la Cernăuți, însă, cu toate acestea, aștepta cu oarecare strângere de inimă începerea noului an școlar. La National-Hauptschule era prea severă disciplina ca să i se conformeze. Obișnuit cu zburdălnicia copilăriei, cu libertatea care i se oferea la Ipotești, îi veneau cam peste mână Cernăuții. O instinctivă și structurală aversiune pentru încătușare i se descifrează în atitudine încă de pe acum. Dorul lui de a se mișca liber, de a face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
-și prea punea mintea cu ea, și nu se-atingea de puișorii ei. Afla Grivei spațiu larg în toată ograda. Avea unde zburda și unde se juca, fiind și trăind ca un împărat neproclamat al curții. Dar, cum bucuriile și zburdălniciile copilăriei nu țin o veșnicie, într-o sâmbătă seara, tata l-a prins, i-a vorbit, l-a muștruluit, că prea și-a luat nasul la purtare, că s-a cam terminat cu joaca și l-a legat cu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
romani, vom alege din epicuriana casă de la Pompei a fraților Vettii una dintre frescele cu amorași, care ilustrează meșteșugurile și artele viței de vie. Ochii vor parcurge aceste frize, asemeni benzilor desenate, și vor descoperi anticii putti (amorași) care, cu zburdălnicie și șarm, forfotesc în vie și ajung să pună stăpânire pe amfore pentru a degusta vinul. Apoi, să mergem la Muzeul de arheologie din Napoli pentru a admira vaza din pastă de sticlă albastră și albă, pe părțile căreia se
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
bătută până la sânge, era umilită și înjosită. Nu se știe, spune autorul, dacă, la început femeia a fost bătută fiindcă își înșela bărbatul sau își înșelase bărbatul pentru că era bătută. Chira Chiralina era o nebunatecă, șireată, intriga și amuza cu zburdălniciile, înțepăturile și glumele pe musafiri. Filosofia lor era să-și trăiască viața cu orice risc, viața uneori fiind plătită cu teama de moarte. Mama le spunea celor doi copii: Nu-L uit pe Dumnezeu, rămân cum m-a făcut... Ascult
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și fruntașă nu numai la învățătură, ci mai ales la viața clasei, la atitudinea de solidaritate, la bine și la rău. Între noi n-au existat neînțelegeri sau certuri de neînlăturat, invidie sau bătăi. Știam la timp să ne potolim zburdălniciile specifice vârstei. Deoarece mijloacele mele de existență erau cât se poate de precare, mai ales că din clasa a IV a l-am pierdut pe tata, pentru a veni în sprijinul mamei și implicit a situației mele, am fost nevoit
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
în 1908]! Azi asiști la culesul viilor, cum ai asista la funcționarea unei fabrici oarecare. O fabrică, unde culegătorii, flăcăi și fete, își îndeplinesc munca lor automatic, tăcuți, cu regularitatea monotonă și hursuză a unor mădulare de mașini, nu cu zburdălnicia zgomotoasă cu care niște vioaie albine adună mierea de pe flori. I-am văzut pe culegători mîncînd răzlețiți cîte un codru de mămăligă și-o bucată de brînză, în mijlocul aceluiași silnic mutism, i-am văzut apoi seara adormind rupți de oboseală
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
foarte accidentat. O dovedesc din plin cele câteva culegeri de versuri publicate între anii 1971-1984. După 1989, poetul ironic si sentimental se regăsește și în proză, scrisă ca un fel de exercițiu de 178 purificare. Cel care și-a cenzurat zburdălnicia fanteziei și galopul ironiei o ia acum de-a dreptul pe „câmpia libertății” din Islazul visului (nu-i așa? - național!), simțindu-se, în fine, liber să depună mărturie. Nu în fața istoriei (care poet realist-socialist o fi clamat această infatuată nerozie
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]