263 matches
-
curajul să-i spună. De aceea se duseră la fratele împăratului care locuia în oraș și-i spuseră să se ducă el la împărat să-i zică să nu se mai facă de râs în fața lumii, sărutând și îmbrățișând niște zdrențăroși fie ei chiar călugări sau preoți. După ce fratele îi zise împăratului că nu se cuvine a se comporta așa cu niște oameni ca aceia, împăratul îi explică de ce îi respectă, dar fratele său nu înțelese. Împăratul avea un obicei: când
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
-i hrănești, să-i îmbraci, să-i adăpostești? Omul tăcea. Cu banii de pe aceste produse ce faci? Îi dau la adunare. Și adunarea ce face cu ei? Nu știu... Ei știu... Care ei? Ei, predicatorii! E vreunul din ei slab, zdrențăros, are copii bolnavi sau stă în drum? Nu știu... Cu ce vin la adunare? Cu o mașină. Înțelegi acum de ce ți-am pus aceste întrebări? Da... Îmi cam dau seama... Aveți dreptate... Iată de ce îți jertfești dumneata viața, familia. Și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
magic strict interzis de vechile reglementări religioase ale evreilor (Leviticul 24, 15-16). În literatură și politică Clișeu al literaturii populare, „evreul roșu” a fost preluat și În literatura cultă. La Gogol (Taras Bulba, 1835), de exemplu, printre „jidănușii murdari și zdrențăroși, cu părul creț” din ghetoul varșovian („Ulița jidovească”) apare „un ovrei roșcovan, cu obrazul atât de pistruiat Încât semăna cu un ou de vrabie” <endnote id="(660, p. 172)"/>. Și Liviu Rebreanu și-a „colorat” protagonistul nuvelei Ițic Ștrul, dezertor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nuvelă fantastică, intitulată Dayan, scrisă la Chicago În 1980. Ca să poată În sfârșit să moară și deci să se odihnească, Jidovul rătăcitor („un domn bătrân, foarte bătrân, cu barba căruntă, Îmbrăcat ciudat, cu un fel de caftan lung, și cam zdrențăros”) Își dorește ca nimeni altul sfârșitul lumii. Ahasverus Îl inițiază pe protagonistul nuvelei, Dayan (În ebraică, „judecător”), un student matematician de geniu de la Universitatea din București, pentru a afla cu ajutorul lui dacă sfârșitul lumii este sau nu aproape, În 1987
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
el crede despre sine că este „jidovul umil și rătăcit” și e convins că la fel Îl receptează viitoarea sa soție : „Tu vezi În mine pe veșnicul student, pe jidovul rătăcitor, pe un fel de «Taugenichts» [= netrebnic], pe un comunist zdrențăros și fără demnitate” <endnote id="(867, pp. 103, 189, 255)"/>. În volumul de poeme Peter Schlemihl (București, 1932), poetul Ilarie Voronca (Eduard Marcus) se simte un om bătut și alungat, respins de societate, fără casă, fără patrie, un „evreu rătăcitor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
comunică prietenul William Totok, originar din această zonă. În timpul sărbătorii Paștelui, copiii șvabi recită o formulă cu elemente depreciative referitoare la evrei : asocierea cu Iuda Iscarioteanul, ademenirea cu mâncare interzisă (carne de porc cu varză), evreul este bătrân (alte) sau zdrențăros (schäbiger) și, În final, exclamația consacrată (Hep !, Hep !). O versiune a acestui recitativ, culeasă din satul bănățean Vizejda, sună În dialect astfel : Jud, Jud Iskarjot,/ Sauerkraut is gut, gut, gut,/ Schweinefleisch ist fett, fett, fett,/ Bischt e alte Hep, Hep
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
plan educarea „în spirit național”, fiind utilizată ca instrument de propagandă în manifestările organizate de autorități. Printr-o abilă propagandă, membrilor „li se infiltrează” în cel mai înalt grad un spirit antiromânesc, în vederea unor acțiuni viitoare. 3. „Rongyas Garda” („Garda Zdrențăroșilor”), avea în frunte pe maiorul Ivan Hejjas și un număr de 25.000 membri, cei mai mulți infractori, adică oameni care nu aveau nimic de pierdut în acțiunile la care participau. Totodată, propaganda antiromânească se afla în coordonarea baronului Aczel Edmund (din
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
tip de percepție, modelat de estetica neoclasicismului, poate fi detectat Într-un lung poem aparținând lui Mátyási József XE "József" , un literat maghiar de la cumpăna secolelor XVIII-XIX. Călătorind prin Transilvania În anul 1789, Mátyási remarcă sate românești mizere, cu oameni zdrențăroși și urâți. Dar - se grăbește el să precizeze - această imagine nu este caracteristică „Întregii națiuni”, deoarece: Mulți dintre români sunt demni de a fi priviți, Iar pe alocuri poți găsi și niște fete atât de angelice, Încât dacă te-ai
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ș.a. De-a lungul vremii a mai semnat Dumitru D. Petrescu, D. Petrescu-Orfanul, Anton Olaf. Apariția a trei volume, Cetatea de marmură (1939), Vagabondul (1941) și Trecere (1942), invocate de poet, dar și de Al. Piru, nu este certă. „Prinț” zdrențăros al boemei lirice bucureștene, S. a scris cea mai autentică poezie românească a condiției de paria. De paria „genial”, trebuie specificat numaidecât. Atribuind, integral, eului liric propria biografie, poetul îi conferă implicit și calitatea de „stelar”: „Vântură vântul șiroaie,/ Stelaru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
care îi aducea pe bieții moldoveni terorizați de foamete în cealaltă parte a țării, spre Banat, unde recoltele fuseseră bune și nu se manifestase ucigătorul flagel cauzat de lipsa alimentelor. Trenul era arhiplin și atât de înțesat de înflămânziții ăștia zdrențăroși, nespălați, urât mirositori, iritați și mereu cu capsa pusă, capabili să riposteze necontrolat și cu o violență extremă atât verbal, cât și concret, fizic, folosindu-și la nevoie pumnii, cuțitele ori sfâșiind precum carnasierele înfometate. Stând în picioare om lângă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
formă de cărbune, expedia în exterior prin coșul satanei valuri-valuri de fum negru, înțepător, înecăcios și otrăvitor, care provoca o reacție instantanee și violentă a plămânilor sub formă de lătrături seci sau tuse convulsive în cascade niagariene, ca și cum terminații și zdrențăroșii ăștia de la "clasa întâi" ar fi participat la un concurs național organizat de Ministerul Sănătății intitulat foarte sugestiv: "cine moare primul". Iar funinginea lipicioasă rămânea imprimată pe hainele și epiderma nefericiților moldoveni putând fi lesne confundați cu un detașament de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
ce să-și aranjeze. Dârdâia de frig, nu se putea opri din tremurat. Așa, îmbrăcat în palton, cu mănuși în mâini și căciulă pe cap, cu fularul la gât, s-a întins în pat și s-a acoperit cu pătura zdrențăroasă. Dar zadarnic, tot nu izbutea să alunge starea de frig înnebunitor, și-a zis că o să intre în hipotermie și o să încheie conturile cu viața. Aproape aiura. Peste câtva timp, parcă și-a mai revenit puțin. Atunci a repetat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Cum s-a nimerit, însă, ca și matale și Eminescu să fiți buni de ducă, o luați cătinel-cătinel prin Târgușor, până dincolo de rohatca Copoului, și vă opreați la crâșma lui Țâru. Acolo, tolăniți pe iarbă, puneați de cântau doi țigani zdrențăroși - unul din scripcă și celălalt din cobză - cântece pe care, cândva, le zicea Barbu Lăutarul, iar voi mâncați „friptură pârpâlită pe un hârb de ceaun și mămăliguță.” Și atunci „trăiați în altă viață, în alte vremuri, în altă lume.” Altă
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
fu, neamțule? îl scormonește Ștefan. Numa' doi galion! se vaicăre Herman. Numa' doi!... Kaputt! Jawohl, neamțule! îl bate Ștefan pe umăr, lăudându-l. Neamțu' tot neamț... Nuuu!!! Nu mai vin!!!... se aude un răcnet pe cărare. Un călugăr-cerșetor, bărbos, desculț, zdrențăros, se năpustește pe cărare, răcnind: Turcii nu vin!!!... Nu mai vin!!!... Ștefan, boierii sar ca opăriți: Ceee?!?!... Ceee?!?! strigă Ștefan uluit. Călugărul, vlăguit, se prăbușește la picioarele lui Ștefan și dă să-i sărute mâna. Ștefan îl înșfacă de rasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
domeniul limbii și literaturii engleze. Membru a numeroase societăți internaționale de lingvistică și al Academiei de Științe din New York, susține conferințe la universități din Londra, Viena, Milano. B. debutează în 1956 cu o traducere din James Greenwood, Povestea unui mic zdrențăros, realizată în colaborare cu Virgil Teodorescu. Anglist de primă mărime, B. a publicat lucrări esențiale atât în domeniul teoretic, cât și în cel aplicat, elaborând un număr impresionant de instrumente de lucru pentru cei interesați de studiul limbii și literaturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285607_a_286936]
-
Premiul Uniunii Scriitorilor (1988). De asemenea, a tradus o mare parte din proza lui William Somerset Maugham și Conan Doyle, de multe ori însoțindu-și traducerile de prefețe și studii introductive, unele foarte ample. Traduceri: James Greenwood, Povestea unui mic zdrențăros, București, 1956 (în colaborare cu Virgil Teodorescu); Wilkie Collins, Piatra lunii, București, 1962; A. J. Cronin, Sub stele, București, 1965; Samuel Butler, Și tu vei fi țărână, București, 1967: Oscar Wilde, Teatru, București, 1967; Peter Shaffer, În căutarea soarelui, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285607_a_286936]
-
manierele lor în societate și chipul de a-și mobila locuințele prezintă contraste la fel de surprinzătoare ca echipajele și costumele descrise mai sus. Auzi vorbindu-se franțuzește și vezi toalete occidentale, dar și fumători de ciubuc lungiți pe divane sau țigani zdrențăroși care deretică prin casă. În septembrie 1837 descindea în București Ion Codru Drăgușanu: „Iacă-mă în Babilonul României. Nu-ți scriu figurativ, ci deplin în sens leterale. Aici e amestecul limbilor, aici contrastul porturilor și combinațiunea cea mai bizară den
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
de 3-4. Poartă măști (caracteristice spectacolelor tradiționale). Se Încing cu un brîu și În mîini au cîrje”. Și cu asta, basta! „Jidanul” „Vălăretului” de la Bogdănița, fusese descris astfel: „Poartă un trenci sau un raglan lung pînă la genunchi, rufos și zdrențăros. Pe cap are o pălărie Înaltă. Pe față Își trage o mască cu coarne de drac, vopsită În negru, cu nas roșu ascuțit, cu mustăți mici, zburlite și Încîlcite. În mîini duce o cîrjă și un coș rotund În care
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
București, 1954; Pierre Gamarra, Mâinile oamenilor, București, 1955; Carte nouă de povești maghiare, București, 1955 (în colaborare cu Margareta Butuc-Codrescu), București, 1955; Paul Éluard, Poeme pentru toți, București, 1955, Poèmes - Poeme, ed. bilingvă, București, 1968; James Greenwood, Povestea unui mic zdrențăros, București, 1956 (în colaborare cu Andrei Bantaș); Povești populare săsești (din Transilvania), București, 1956 (în colaborare cu Al. Mitru); Else Kornis, Catrinel, București, 1956; K. D. Ușinski, Animale domestice, păsări și fiare, București, 1956, Razele dimineții, București, 1957; Nazim Hikmet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
al Mării Negre. În timp ce industria din Ruhr își asigura partea leului pe piața turcă, iar calea ferată, aflată în mîna germană, își întindea șinele pînă la Bagdad, o misiune militară venită de la Berlin era pe cale să instruiască trupele turcești, adunătură de zdrențăroși, fără arme și muniție. Mareșalul von der Goltz supraveghea această acțiune de refacere, secondat de generalul Liman von Sanders și de un roi de ofițeri în subordine. Fără îndoială că revoluția Junilor Turci 97, doborîndu-l pe Abdul Hamid, deconcertase Berlinul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
din ultima strofă? Nu ajunge, vreau să zic, Să fii mare cu cel mic, Că puterea se adună Din toți micii împreună. Zdreanță de Tudor Arghezi L-ați văzut cumva pe Zdreanță, Cel cu ochii de faianță? E un câine zdrențăros De flocos, dar e frumos. Parcă-i strâns din petice, Ca să-l tot împiedice, Ferfenițele-i atârnă Și pe ochi, pe nara cârnă, Și se-ncurcă și descurcă, Parcă-i scos din câlți pe furcă. Are însă o ureche De
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
i-a dat un ou fierbinte. Dar decum l-a îmbucat, Zdreanță l-a și lepădat Și-a-njurat cu un lătrat. Când se uita la găină, Cu culcușul lui, vecină, Zice Zdreanță-n gândul lui " S-a făcut a dracului!’’ Vocabular: zdrențăros: care are haine rupte, uzate pungaș: hoț lăieț: cu înfățișare neîngrijită pe brânci: pe brațe nițel: puțin lepădat: aruncat a dezvăța: a face să piardă obiceiul Răspundeți întrebărilor de mai jos: 1. Cum este descris Zdreanță? 2. Cu ce scop
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
apare marcat de disimularea în mediul social. Resursele fizice pierdute sunt întotdeauna recuperabile în basme și tot neamul zmeoaicei va dispărea, conform menirii. „Mezinul este supus, în mod evident, unui proces inițiatic, imaginea sa exterioară, disimulată, de nevolnic și prostănac, zdrențăros și murdar, indicând suportarea unui stagiu purificator, umilința acestei etape fiind prețul desăvârșirilor viitoare”. Conștient de puterile proprii, el își urmează în taină procesul transformator: „Îns-acel mai mn’ic iera năzdrăvan șî vit’eaz, însâ nu șt’iș n’ime
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fotografiile expuse în galantare cu fețele desfigurate de frică ale hoților de prăvălie prinși și, în replică la ele, de-a lungul aleilor din parc, panourile cu zâmbetul unsuros al muncitorilor fruntași și eroilor socialiști. Am văzut zăcând în praf zdrențăroși tineri sau bătrâni, morți în plină stradă, și trecătorii pășind indiferent pe lângă ei. și am văzut cortegiile de mare pompă ale unor funeralii de stat, cu sicriul deschis purtat de camioane îmbrăcate în catifea, și mulțimea de gură-cască cu ochii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
don Calabria a fost numit paroh la San Benedetto al Monte, îl găsim pe Francesco prompt nu doar să-și deschidă portofelul ci și să-și suflece mânecile pentru a îngriji, a spăla și a-i educa pe acei copii zdrențăroși, murdari, încăpăținați la orice disciplină, pe care don Calabria și-i luase în casă. La transferarea acelor copii în casa mult mai încăpătoare din străduța Case Rotte, îl aflăm tot pe Francesco care și-a luat asupră-și povara lucrărilor
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]