259 matches
-
Ca om liber, el caută calea de mijloc - ca mai toți filosofii Antichității. Afectarea mizeriei este pentru el perfect echivalentă cu etalarea bogățiilor. Modelele lui Aristip nu sunt nici cerșetorul, nici bogătașul. El nu vede mai multă virtute în straiele zdrențăroase decât în veșmintele de brocart și de mătase. Dacă într-adevăr banii nu contează, sau, oricum, nu contează cine știe ce îlucru pe care Aristip îl crede), măcar să servească la ceea ce sunt destinați: să te scutească de necazuri - o lecție hedonistă despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
cu toții în imensul ocean al gândurilor personale, al problemele zilnice, de parcă totul în jur este ceva obișnuit, ceva normal. Exteriorul nu-i mai interesează de mult ... Printre ziduri demolate, într-un început de stradă tip arc parabolic deformat, figuri mizere, zdrențăroase, cu fețe întunecate... Te gândești fără să vrei la Dante, călătorind printr-unul dintre cercurile Infernului. Unul pe care nu l-a descoperit însă! Un Infern pământean... O fetiță jucăușă atrage în fuga ei un câine fioros, ca un Cerber
„ȘOCUL” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367732_a_369061]
-
se răsuceau, iar în urma încleștării lor zburau prin tot cerul flendurile vineții sau alburii. Viteazul Nor Alb apucă de plete un lungan cu armură plumburie, îl învârti de câteva ori ca pe o praștie și-l aruncă cu putere în mijlocul zdrențăroșilor vineții, rostogolindu-i unul peste altul, de zburau armurile de pe ei. Aceștia, când se dezmeticiră, încă buimaci, o luară la fugă, lăsând în urma lor cerul senin prin care zburau doar norii albi, care duceau trăsura Primăverii în urale de bucurie
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
suflă cămeșoiul până în înaltul cerului. Până la urmă se încleștară unul în altul, rostogolindu-se prin prăpăstiile cerului, ca o avalanșă în munți. Nu-ți mai dădeai seama care era Nor Alb și care Nor Vânăt. Lupta deveni mai crâncenă când zdrențăroșii nori vineți, aduși de Nor Vânăt, se aruncară asupra vânjoșilor luptători ai lui Nor Alb, împresurându-i cu numărul lor mult mai mare. Pe pământ, Mărțișor și luptătorii căpitanului Zefir fură împresurați și atacați de armata de matahale, mult mai
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
venit în România și au găsit la marginea unui mare oraș, la groapa de gunoi, mai mulți concetățeni de-ai noștri, țigani din tată-n fiu, care se ocupau cu căutatul de mâncare și obiecte printre munții de gunoaie. Erau zdrențăroși, murdari, cu copii și câini după ei. Ceva mai departe aveau instalate corturile, ori case de chirpici, în care-și duceau traiul claie peste grămadă, ca vai de ei. Imaginile filmate într-un asemenea peisaj apocaliptic au rulat zile în
„CINSTITA” PRESĂ BRITANICĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349049_a_350378]
-
100 din 10 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului A venit iarăși primăvară (știu că inginerii de texte nu recomandă să începi un text cu o propoziție atît de mălăiață, dar lăsați-mă să-mi tihnească bucuria). Tot cerul bătrîn și zdrențăros, care părea gata-gata să se prăvălească pe pămînt, s-a luminat. Norii uriași, cenușii, ce l-au acoperit cît a ținut iarna, au lăsat loc unei zări larg deschise. Peste tot lucesc băltoacele în soare. În vîrful nucilor din grădini
POLITICA SEMINŢELOR de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348213_a_349542]
-
un stat natural. Râdea zgomotos la comedii, deși Ștefanelli l-a văzut sorbind cu atenție spectacolele. Trăia din lipsuri, însă era mândru și nu cerea la nimeni, se mulțumea cu puțin. N. Densușianu la Sibiu în 1866 l-a întâlnit zdrențăros și cu toate acestea zâmbea întruna „ca și când întreaga lume era a lui.” A colindat lumea „ca o haimana sănătoasă” (Călinescu). A fost văzut lucrând ca hamal în port. (D: Teleor) Anghel Demetrescu s-a ciocnit de „egoismul” și „înfumurarea” lui
CONTRADICŢIILE PERSONALITĂŢII EMINESCIENE (164 DE ANI DE LA NAŞTERE) ) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347683_a_349012]
-
2012 Toate Articolele Autorului autor foto: Victoria Anghelache (imagine răsturnată) pornesc fuga de la capătul catedralei de foc a gândului, până în marginea tăcerii. nu departe de mine, este lanul de grâu. e crud. e cald. răsuflarea mea alungă păsările sunt păpușa zdrențăroasă a haosului din gânduri. zborul fragmentat și ploile. au secat izvorul de visuri. la coacerea grâului, voi redeveni om. poate... Referință Bibliografică: poate... / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 527, Anul II, 10 iunie 2012. Drepturi de
POATE... de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362012_a_363341]
-
a împins în pat cu brutalitate și l-a îndemnat să se culce căci mâine va începe lucrul la obiectiv. Încet, încet a început să observe cam cine este în cameră. Erau vreo șase băieți care mai de care mai zdrențăroși, desculți și ei. Unii vorbeau despre ce avea să facă la obiectiv! Cum nu știa ce este acela obiectiv a îndrăznit să întrebe, dar nici unul nu a dorit să-i dea vreo lămurire. Tocmai când se așezase pe patul de
CICLUL TUNICA SI SUMAN; CAMERA NEAGRA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351558_a_352887]
-
căldură iar eu cu inima deschisă te-am primit, ca mai apoi a norilor nedreaptă ură să mi-o trimiți, prea luminatul meu iubit? N-a fost de-ajuns să-mi usuci a ochilor plânsoare cu ploaia strânsă-n griul zdrențăros?! Sau crezi că poți cu-o prefăcută floare s-alini a sufletului rană, iubirea ce m-a ros?! Cu razele-ți tardive nicicând rușinea-mi surdă nu vei putea-o duce în lan făr’ de păcat Îndrăgosteala vieții nicicum nu
SONET 34 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370828_a_372157]
-
acceptat serviciul de gardă. Deodată, cineva a bătut violent în ușa cabinetului și năvăli disperat înăuntru, țipând: - Vă rog, domnule doctor! O fată are nevoie de dumneavoastră! spuse băiatul apărut în cameră. Este urgență! Voinescu privi și văzu un copil zdrențăros, murdar. Se gândi că este o glumă a micului golan și nu dădu nicio atenție cererii acestuia. Gabriel, că astfel se numea băiatul, ieși în stradă și văzu un polițist. - Nene, o fată are nevoie de medic! Vă rog, nu
“CRĂCIUN AL COPIILOR STRĂZII” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370118_a_371447]
-
spune Ieronim. Așa am hotărât noi. Epilog Trecuseră câțiva ani de la întâmplare. Voinescu își terminase serviciul la Maternitate și dori câteva minute de reflexie în natură. Urcă în zona verde din spatele Bibliotecii. Se opri visător pe o bancă. Niște copii zdrențăroși, ai străzii, îl priveau cu insistență. Intrase pe teritoriul lor. Bărbatul se gândi că, în oraș, întâlnești foarte mulți homeless, pe orice bulevard, oriunde te-ai duce și foarte multe persoane cu handicap. Nu mai pare deloc un oraș turistic
“CRĂCIUN AL COPIILOR STRĂZII” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370118_a_371447]
-
cu treizeci de ani, că ei fac traseul zilnic. Acum, chiar aleea de pe prima serpentină poate reprezenta o adevărată escapadă. La știri am văzut două fete, care au fost violate în acest loc, ziua în amiaza mare”. Unul dintre copiii zdrențăroși, se apropie de medic. - Ce mai faceți domn’ doctor? se auzi o voce cu ton obraznic. Medicul privi imediat fața celui ce glăsuise și recunoscu câteva trăsături cunoscute. Era Gabriel, băiatul din Ajunul Crăciunului. - Mulțumesc, bine! Dar voi ? Ieronim este
“CRĂCIUN AL COPIILOR STRĂZII” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370118_a_371447]
-
doar s-o găsi cineva că să știe... Fără ea, la palat, n-a mai fost bucurie. Și când toate păreau, resemnare a sorții Noaptea fu spintecată de răsunetul porții Spre palat se-ndreptau sub sclipirea de lună Un slujbaș zdrențăros cu prințesa de mână O găsise-într-un câmp plin cu iarbă și flori Când sclipește pe cer prima rază din zori Sub răcoarea de lună și arșița din soare A dormit zile-n sir... mirosise o floare. N-am să spun
ÎMPĂCAT, ÎN PĂCAT ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354500_a_355829]
-
harnic decât alții, iar vitele îl plăceau foarte mult considerându-se perfect compatibile cu el. O singură problemă apăruse. Cea mai importantă la această vârstă. Fetele nu voiau să iasă cu el la horă (acesta este un eufemism!) fiindcă era zdrențăros și puțea a balegă de vacă. Dacă ar fi fost de oaie alta era situația. Dar așa... E drept că își mai rezolvase problemele firești de unul singur, sau în compania unor văduve care avuseseră chiar cuvinte de laudă pentru
A DOUA VENIRE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358521_a_359850]
-
unul singur, sau în compania unor văduve care avuseseră chiar cuvinte de laudă pentru el, însă, așa cum știm, văduvele nu sunt chiar cele mai altruiste persoane din lume, iar la capitolul posibilități materiale el era la fel cu îmbrăcămintea. Foarte zdrențăros! Poate din această cauză își dorea ca odată împlinită vârsta de optsprezece ani să se înscrie în armată și după ce-o primi bonetă cu stemă și bocanci cu tureatcă, știa bine, nici o fată nu-i va rezista. Până atunci
A DOUA VENIRE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358521_a_359850]
-
Publicat în: Ediția nr. 578 din 31 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Pe Daniela mi-o voi aminti întotdeauna așa cum am văzut-o prima dată: o fetiță de 12 ani, desculță, tremurând de frig, îmbrăcată într-un capot de stambă zdrențăros și decolorat de prea mult purtat, pe cap cu un „batic” încropit dintr-o batistă bărbătească. Era începutul lui octombrie 1989 atunci când am cunoscut-o și mă aflam împreună cu elevii mei, printre care se număra și ea, la practică agricolă
DANIELA (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358738_a_360067]
-
de argint, Cum se-ntoarce Floarea soarelui Către Soare ! AJUTĂ-I, DOAMNE, PE COPIII OBRAZNICI ! Există în lumea aceasta Așa cum sunt și dealuri Și văi Copii buni și sfioși Și copii răi Copii delicați Și frumoși Și copii nespălați Și zdrențăroși Pentru copiii buni și cuminți Mă rog cu ardoare așa: Ține-i, Doamne, la nesfârșit În bunătatea ta Umple-i de sănătate Și de noroc Și ferește-i de boale Ca de foc Însă cad în genunchi Cât sunt de
POEZIA PSIHOTERAPEUTICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344584_a_345913]
-
umflate, pierduseră instinctele și vigilența de altădată, când, aflate pe dealul Capitoliului, au dat alarma în cetate. Grupul acela snopensian, refugiat la adăpostul cortinei de gărduraniță, format în marea lui majoritate din supraviețuitori ai atrocităților războiului părea un guvern al zdrențăroșilor în exil. Locul era taman potrivit pentru astfel de discuții, cu toate că nici unul nu trecuse Pacificul și nici măcar nu văzuse o plantație de bumbac, toți fără excepție fiind victimele unui regim la care un yankeu complicitase totuși prin parafarea acelui act
CARTEA CU PRIETENI XXIV- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358977_a_360306]
-
Acasa > Orizont > Selectii > ȚIPĂ TOAMNA... Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 648 din 09 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Țipă toamna, mă sfâșie Ca un bocet lung de doliu, Lumea parcă-i o fâșie Dintr-un zdrențăros lințoliu... Ca un giulgiu peste groapa Între ceruri excavată, Cade peste lume pleoapa Norilor din neagra vată... Mor copacii, frunza moare, E-un mormânt imens văzduhul, Păsările călătoare Își dau triste în zbor duhul... Mor de dor să-și uite
ŢIPĂ TOAMNA... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359867_a_361196]
-
se străduiau să ghicească cu ajutorul constelațiilor, ordinea curenților- pentru că potrivit Tibulei Smaragdină, ceea ce se află deasupra e izomorf cu ce se află dedesupt.” “Cunoștințele oculte ale egiptenilor trecuseră de la Hermes Trismegistul la Moise, care se ferise strajnic să le comunice zdrențăroșilor lui cu burțile încă pline de mână, cărora le oferise cele zece porunci, căci pe acelea măcar le puteau înțelege. Adevărul, care e aristocratic, Moise îl introdusese cifrat, în Pentateuh.” Istoria primelor civilizații, cultul lor, raportarea acestora la construcțiile megalitice
Umberto Eco: Pendulul lui Foucault. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339248_a_340577]
-
televiziune german ZDF. Un alt memorabil exemplu de grosolană manipulare îl constituie enciclopedia franceză „Le petit Robert - Limbile Europei” (apărută în 2002) unde sunt două pagini despre România și limba românească însoțite de o mare poză color înfățișând o șatră zdrențăroasă de țigani nomazi. (2) Demnă de semnalat ne pare și țigănirea post-decembristă a muzeelor reprezentative pentru multimilenara cultură românească: Muzeul țăranului român și Muzeul satului românesc. Cum aflăm din Amintirile lui H.H. Stahl (Editura Minerva, București, 1981), Muzeul satului românesc
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
aștepta șalupa sau o barcă să-i ducă acasă, căruțași și camionagii cu mijlocul înfășurat în brâuri albe în care au înfipt bicele de care nu se despart o clipă, muncitori cu șepci ponosite și chipuri încruntate, vagabonzi murdari și zdrențăroși, copii ai străzii flămânzi, cu ochii după furat, gospodine cu sacoșe pline, câte un Ostap Bender îmbrăcat țipător în căutare de naivi pe care să-i îmbrobodească cu năstrușnice propuneri de afaceri, vreun țigan lăutar cu vioara sub braț sau
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
acceptul Marelui Stăpân. Astăzi, doar astăzi poți profita de această șansă, de acest privilegiu care se ivește după îndelugatele rugăminți, în singurătatea și tăcerea indiferentă a odăii. - Fugi de-aici, pocitanie! Cum să fii tu norocul meu? Nu vezi ce zdrențăros, lipsit de maniere și arogant ești? Păstrează distanța, altfel vei primi vreo două perechi de palme de-o să răsune strada și-o să se minuneze toți gură cască. M-am oprit în loc, furioasă, cu pumnii strânși în buzunarul hainei de fâș
ÎNTÂLNIREA CU NOROCUL... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341865_a_343194]
-
informația oferită.” Parfumul anilor ce-au fost: „Daniela” de Corina Diamanta Lupu „Pe Daniela mi-o voi aminti întotdeauna așa cum am văzut-o prima dată: o fetiță de 12 ani, desculța, tremurând de frig, îmbrăcată într-un capot de stamba zdrențăros și decolorat de prea mult purtat, pe cap cu un „batic” încropit dintr-o batistă bărbăteasca. Era începutul lui octombrie 1989 atunci când am cunoscut-o și mă aflam împreună cu elevii mei, printre care se numără și ea, la practica agricolă
A APARUT NUMARUL 87, PE LUNA SEPTEMBRIE, AL REVISTEI “PAGINI ROMANESTI IN NOUA ZEELANDA” de CRISTI DUMITRACHE în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343776_a_345105]