253 matches
-
1918) a fost în perioada anilor 1915 - 1917, ultimul guvernator al Basarabiei țariste. După revoluție a ocupat mai multe posturi în guvernul ucrainean al hatmanului Skoropadski. Provenea dintr-o familie nobilă ereditară, care deținea o moșie de 1.000 de zeciuieli în gubernia Kiev. În 1890 a absolvit Colegiul Imperial de Drept și a intrat în serviciul Ministerului Justiției. Apoi a fost procuror-adjunct al judecătoriilor din guberniile: Lomzînski (1897-1900), Novgorod (1900-03) și Sankt Petersburg (1903-06). În timpul războiului ruso-japonez a fost prezent
Мihail Voronovici () [Corola-website/Science/334620_a_335949]
-
fost locuită din antichitate, găsindu-se vestigii din perioada culturii Coțofeni datând cu 1.800-1.600 ani Î.Hr. O primă mențiune despre existența localității Bocșa o găsim în anul 1333 în catastihul protopopiatului latin de Caras referitor la deportarea zeciuielii papale, o mențiune ulterioară fiind făcută în anul 1437 cu privire la localitatea Vasiova (WAZYLAW) din districtul privilegiat Capul Bârzavei. În anul 1534 un document atestă cetatea Bocșa sub denumirea de ex castro Bochzsa, iar în anul 1607 este menționată stăpînirea turcească
Bocșa () [Corola-website/Science/297018_a_298347]
-
fost construită în anul 1793 din lemn, unsă cu lut și acoperită cu paie. Populația satului este foarte mică, însă slujitori ai bisericii erau foarte mulți. Țăranii strîngeau bani și făceau reparațiile necesare bisericii, îi aduceau jertve, plăteau impozite bisericii (zeciuiala). În anul 1893 în satul Parcani s-a născut Constantinov Egor Petrovici, participant la războiul civil din 1919, a luptat în brigada lui Grigorii Ivanovici Cotovschii, a luat parte la apărarea Petrogradului, la lupta împotriva diferitor bande contra revoluționarilor. Pentru
Parcani, Șoldănești () [Corola-website/Science/305825_a_307154]
-
nu numai) într-un stat islamic. Chiar din timpul vieții Profetului s-a putut realiza o unificare religioasă în peninsulă, deși unificarea politică s-a facut doar mai târziu, în timpul primului calif, Abu Bakr. Impedimentul unificarii totale a fost dijma (zeciuiala, zakat-ul) percepută de agenții (" 'ummal") Profetului pentru finanțarea continuării razboaielor de cucerire, în afara peninsulei). Astfel, din chiar timpul vieții lui, dar mai ales în perioada în care succesorul său a fost Abu Bakr, au aparut 2 miscari de contestare care
Mahomed () [Corola-website/Science/307840_a_309169]
-
dea seama cật de mult a greșit față de mine. Îi argumentam cu o logică de fier dezastrul acestei religii nebunești, oarbe în goana ei turbată după profit. Găsisem într-un sertar al mașinii de cusut un teanc de chitanțe, cu zeciuiala pe care o plătise “sfinților” ei și-i reproșam cu cinism că în cei patru ani de facultate nu mi-a cumpărat nici măcar o “eugenie”, nu s-a interesat niciodată ce mậncam, unde stau, cu ce mă îmbrac sau cu
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
du Refuge, erau, bineînțeles, și diferite biserici Închinate Sfintei Fecioare, pe ici, pe colo, exista, sau mai există și azi o rue de la Pierre Ronde, unde se afla o pierre de cens, pe care supușii contelui mergeau să depună monedele zeciuielii. Și apoi o rue des Blancs Manteaux și o stradă zisă de la Grande Pute Muce, pentru motive pe care te las să le ghicești, sau, altfel spus, era o stradă cu bordeluri“. „Și așa-numiții popelicani?“ „La Provins au existat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
În slujba cărora se aflau respectivii. Neachitarea sumei pretinse avea de obicei drept consecință pedeapsa colectivă. Singurii colectori de taxe care mergeau În mod regulat În gospodării și pe ogoare erau nobilii și clericii locali, cu ocazia strângerii dărilor și zeciuielilor feudale. Statul nu avea nici instrumentele administrative și nici informațiile necesare pentru a pătrunde până la acest nivel. Faptul că statul nu deținea decât informații limitate se datora În parte complexității și variabilității producției locale, Însă nu acestea constituiau principale cauze
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
proprietății „pe hârtie”, În timp ce În realitate continuau să lucreze ca și Înainte. Atunci când dau rezultate, Încălcarea proprietății, ocuparea ilegală și braconajul reprezintă exercitarea unor drepturi de proprietate de facto ce nu sunt precizate În acte. Anumite impozite pe teren și zeciuieli au fost atât de neglijate sau de contestate Încât au devenit literă moartă. Iar diferența dintre ceea ce spun documentele și ceea ce se Întâmplă efectiv la fața locului atinge poate punctul culminant În perioadele de tulburări sociale și revolte. Cu toate
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
statura, numele acestea au devenit cu timpul arbitrare. Impunerea unor supranume personale (adică a unor nume adăugate altora; a nu se confunda cu patronimele permanente) a avut loc În paralel cu dezvoltarea a documentelor oficiale scrise: registre cu plătitorii de zeciuială și dări, registre de căsătorii, documente de Înregistrare a informațiilor obținute la recensăminte, a contribuabililor și a proprietarilor funciari. Acestea erau necesare desfășurării oricărei activități administrative ce viza un număr mare de oameni care trebuiau identificați individual și pe care
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
dezavantajoasă - ca aranjamentul existent să fie considerat imuabil și intangibil. Se Întâmpla uneori și ca balanța puterii să atârne În cealaltă direcție. Vezi În acest sens explicația pentru declinul de lungă durată Înregistrat În Franța În materie de plată a zeciuielilor: Emmanuel Leroi Ladurie și Joseph Gay, Tithe and Agrarian History from the Fourteenth Century to the Nineteenth Century: An Essay in Comparative History, traducere de Susan Burke, Cambridge University Press, Cambridge, 1982, p. 27. Kula, Measures and Men, p. 150
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
Își exercite drepturile formale de proprietate, el semnează În același timp un contract de Împrumut cu o valoare mult mai mare decât proprietatea respectivă, contract În care creditor este cetățeanul chinez. Legislația revoluționară din Franța nu a abolit dintr-o dată zeciuielile, ci a Încercat să le retragă treptat prin intermediul „plăților de scutire de la zeciuială”, Însă oamenii au fost atât de refractari, Încât s-a renunțat la acestea. Vezi James C. Scott, „Resistance Without Protest and Without Organization: Peasant Opposition to the
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
de Împrumut cu o valoare mult mai mare decât proprietatea respectivă, contract În care creditor este cetățeanul chinez. Legislația revoluționară din Franța nu a abolit dintr-o dată zeciuielile, ci a Încercat să le retragă treptat prin intermediul „plăților de scutire de la zeciuială”, Însă oamenii au fost atât de refractari, Încât s-a renunțat la acestea. Vezi James C. Scott, „Resistance Without Protest and Without Organization: Peasant Opposition to the Islamic Zakat and the Christian Tithe”, Comparative Study in Society and History 29
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
domnul percepe dijmă (desetină) de la locuitorii țării. În 1563, Despot trimisese în Polonia 1425 de vite mari pentru achitarea unui împrumut de 165.000 de florini. În numele domnului se percepea desetina (dijma) din oi, numită gorștină, la fel numindu-se zeciuiala din porci. Exista o dare în vaci și oi numită sulgiu, fiind menționat un sulger, cel care percepea această dare; în 1456. Era vorba de vite pentru curțile domnești și pentru oastea de curte, după cum menționa Dimitrie Cantemir. Se lua
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
București, Editura Academiei, 1973, p. 297. unor privilegii acordate Episcopiei armene. Însuși Gheorghe Duca, în anul izbucnirii revoltei conduse de Hâncu și Durac, va emite un astfel de act. Cartea domnească îl îndreptățea pe episcopul armean, potrivit obiceiului, să strângă zeciuiala de pe hotarul Episcopiei și, în plus, îl împuternicea să cheme în Moldova armeni din Țara Turcească sau din Țara Leșească, asigurându-le tuturor celor care se vor așeza sub oblăduirea episcopului unele scutiri 13. Conținutul actului citat nu cuprinde vreo
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
încasat banii, împuternicitul a adăugat: Acum plătește și dijma din grâu, ovăz, mei și fasole. Dan a măsurat cu mierța dijma legiuită din fiecare holdă și a oftat, văzând cât de repede scad grămezile de grâne. După ce a plătit și zeciuiala, omul nostru s-a întristat și mai mult. Dane, de ce n-ai semănat mazăre? i-a întrebat împuternicitul de la castel. Am vrut să scot mai mult grâu. Atunci mai dă o găleată de grâu pentru un sfert de mierță de
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
ca vameșul din Pilda vameșului și a fariseului, care spunea cu capul plecat: „ Doamne iartă‐mă pe mine păcătosul” iar fariseul stătea drept, țanțoș, și spunea: „Îți multumesc Doamne că nu sunt păcătos ca vameșul acesta, postesc, mă rog, dau zeciuială din tot ce am .......” (Lc. 18, 10‐ 14). Mântuitorul ne spune că mai curând se mântuiește va‐ meșul pentru că este smerit și știe să ierte. Să învățăm și noi să iertăm și să fim smeriți în fața lui Dumnezeu și El
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
socotiți că am venit să stric Legea sau proorocii; n-am venit să stric, ci să împlinesc"30. Totuși gesturile sale, (alungarea negustorilor din templu) împreună cu predicile sunt simbolul cenzurii în sine: "Vai vouă, cărturarilor și fariseilor fățarnici! Că dați zeciuială din izmă, din mărar și din chimen, dar ați lăsat părțile mai grele ale Legii: judecata, mila și credința; pe acestea trebuia să le faceți și pe acelea să nu le lăsați!"31 Mesajul său elimină, nu doar anumite neclarități
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
1. Pe cât mi se pare, Într-o manieră asemănătoare, și tu alungi din Sanctuar amintirea unei femei care a făcut din frumusețea ei un Înjositor mijloc de trai. În schimb, toate aceste monumente de care este Înconjurat Zeul, premiții și zeciuieli, rod al crimelor, al războaielor, al jafului, precum și acest templu umplut până la refuz cu arme jefuite și cu prăzi, cărora la urma urmei tot greci le-au căzut victime, ei bine, la toate te uiți fără vreo umbră de indignare
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
în stare de dependență - vecinie sau rumânie, pe foștii, până atunci, proprietari liberi sau, prin moșteniri și căsătorii, întinse domenii cu zeci de sate. Satele, care continuau vechile obști sătești, au fost aservite mănăstirilor sau boierilor, având obligații în produse - zeciuiala - și în muncă - claca - către stăpânii lor, fiind scoase din domeniul domnesc. Cele rămase în domeniul domnesc sunt supuse domniei-statului și au obligații de pază a hotarelor, militare și dări în natură mai mici decât cele plătite de țăranii dependenți
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
aveau țăranii care erau vecini pe o moșie dar care puteau fi „proprietari” „în afara veciniei lui” , după cum țăranii liberi din domeniul boieresc intrau în stare de vecinie dacă luau pământ de la boieri și mănăstiri, pentru care trebuiau să plă tească zeciuiala. Vecinii aveau dreptul de folosință ereditară asupra locurilor desțelenite de ei (curături, săcături, lăzuiri) și proprietate deplină asupra vitelor, inventarului de muncă, asupra casei și a locului dimprejur, grădina, livada , pentru care are un drept limitat, deoarece poate fi alungat
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
culesul roadelor pământului etc, ajutor reciproc care s-a transformat, după intrarea în stare de dependență, în obligație unidirecțională, către boier, către mănăstire. În cazul în care vecinul provenit din danie sau așezat cu învoială refuza să-și îndeplinească obligațiile - zeciuiala și muncile - urma o cercetare ordonată de domnie, care putea sfârși cu alungarea de pe moșie. Între-un document elaborat de cancelaria domnească a lui Vasile Lupu, din 5 iulie 1643, prin care întărește mănă stiri Putna siliștea Grecii de lângă orașul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
un fals târziu din secolul al XVIlea, hotarele satului Vama, ca și cum vama se dăruia cu hotare . În baza acestui fals, confirmat de urmașii lui Alexandru cel Bun, vămenii au fost datori mănăstirii, timp de 350 de ani cu zeciuiala din toate și clacă, 9-12 zile pe an. În legătură cu modul de obținere a suprafețelor de teren agricol necesare întreținerii familiilor țărănești, dependente sau libere, sunt deosebiri între țăranii din zona de șes și cei din zona de munte. Deosebirea constă
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
sunt cei care, prin munca lor, cu sapa, hârlețul, cazmaua și focul au obținut suprafețele de teren de care aveau nevoie. Indiferent prin ce mijloace și eforturi obținea o bucată de pământ pe seama pădurii, țăranul dependent era dator stăpânului cu zeciuiala, pământul rămânând proprietatea stăpânului titular de acte de danie și titluri de proprietate. Numai și numai acest stăpân de beneficii putea înstrăina prin donație, vânzare, moștenire, etc, părți din moșie sau întreaga proprietate cu tot cu vecini, ceea ce făcea obiectul unui alt
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
nu-s volnici și nimeni să nu cuteze a sta împotriva cărții domniei mele” . Potrivit dreptului feudal românesc, cei care se așezau pe moșia boierească sau mănăstirească, indiferent de statutul lor social anterior, trebuia să împărtășească soarta vecinilor, să dea zeciuiala de pe partea de moșie pe care o lucrau. Câmpulungenii care au cumpărat de la vămeni acele locuri fără acte (nici nu putea fi vorba de înscrisuri cu valoare judiciară), numai pe baza unor învoieli, au insistat să stăpânească acele locuri, fără
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
priveau bunurile materiale ale populației și erau fixate, de obicei, la 1/10 din veniturile realizate: pe ovine, porcine, albine, grâne, vin, miere, ceară, fân etc., numite și dări de cotitate, cunoscute prin termeni generici: desetină (deseatină), decimă sau dijmă. Zeciuiala, luată de stăpânul unui hotar de la oamenii care munceau indiferent unde se afla așezat hotarul, rezultă și din hrisoavele: „1667 - Iulie 30. Ilieș Alexandru Vv. volnicește pe jupâneasa răposatului logofăt Neculai Buhuș să ia de a zecea de pe tot hotarul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]