455 matches
-
Stockholm, iar Ionela Manolesco, cele 11 “Ballades du jargon et jobelin” "Legenda villoniană", una dintre cauzele care i-au creiat celebritatea, ni-l prezintă pe Villon ca pe un fel de farsor, șarlatan și proclet deși, cu tot disprețul și zeflemeaua la adresa altor clerici, nu vom găsi în opera sa erezie sau lipsă de respect față de credința catolică și Biserica Catolică. Din stilul său ironic, malițios și adesea obscen (spre exemplu, „Al treilea chiolhan, al Ștergătorilor-de-cur” - "La troisiesme Repeue, des Torcheculs
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
aerul ei mucalit și vitriolant-ironic, de mai bine de zece ani cu o portretistică acidă a politicienilor români: găunoși, agramați, insipizi, caraghioși, chiar imbecili, majoritatea dintre ei. Insolența satirică a respectivului „săptamânal de moravuri grele” este menită să sancționeze prin zeflemea extremă viciile nației, exemplificând prin politicienii săi mai cu seamă. S-a mizat pe un grotesc coroziv și pe hilar, pe bășcălie, răspăr, pe circ și maimuțăreală, pe o fantezie pamfletară spectaculoasă. Hîtroșenia, ludicul drăcos, un carnavalesc lingvistic inepuizabil au
Academia Cațavencu () [Corola-website/Science/300036_a_301365]
-
la o colecție de fotografii trucate (ironice și prin comentariul pus în gura „actorilor” fotografiați), apoi la o explozie de jocuri de cuvinte și anagrame. Asumîndu-și tradiția caragialiană a pamfletului, dar mai ales pe cea argheziană, "Academia Cațavencu" face din zeflemeaua incendiară o profesiune de credință. Ziariștii de la "Academia Cațavencu" nu au tabuuri, nici prejudecăți, atacă orice instituție și personalitate considerate a fi defectuoase la nivelul societății românești în tranziție, singurul criteriu de asalt fiind viciul public al instituției sau personalității
Academia Cațavencu () [Corola-website/Science/300036_a_301365]
-
Difuzare a Sunetelor Tăcute (SDST) - în engleza SSSS, MEDUSA), precum și operațiuni de parapsihologie (Proiectul Stargate), pentru a influența masele. Ideea purtării unei pălării din foiță de staniol ca protecție împotriva "undelor" a devenit un stereotip popular și totodată luare în zeflemea, fiind asociată cu teoreticienii conspirației. Scepticii susțin că obsesia teoreticienilor conspirației privind controlul minții, al populației, ocultismul, "marea finanță", "marea ocultă", "guvernul mondial" este favorizată de doi factori, atunci când individul: Primul atribut se referă la persoanele care au o preocupare
Noua Ordine Mondială () [Corola-website/Science/316962_a_318291]
-
2 despre mine, mai bine zis, și accentuez, ce a fost în stare să publice Luceafărul despre mine, și citește apoi răspunsul 3 meu. Dar cred că și fără răspunsul meu pentru oricine este clar că recenzentul este pornit pe zeflemea și bătaie de joc. Chiar și dacă ar spune lucruri exacte, nu acesta este tonul unui om serios și mai ales în fața unei lucrări care, oricâte greșeli ar avea, este rodul unui efort serios și conștiincios cu străduința de a
Întregiri la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4547_a_5872]
-
îngrijorare: oare prin părțile noastre nu mai există un dram de cinste și demnitate? Accentuez: nu cer laude gratuite, cer însă, din partea revistei, o supraveghere ca totul să meargă pe calea adevărului, cu demnitate, cu argumentări întemeiate și nu cu zeflemea și batjocură. Unde mai pui că șeful secției respective, după cum aud, în lipsa dșumițtale este Aurel Martin 11, un fost elev al meu. Aceasta îmi dă de gândit și îmi creează o mare remușcare: deci un astfel de dascăl am fost
Întregiri la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4547_a_5872]
-
ei au dovedit că sunt greu de înfrânt și că sunt hotărâți să lupte până la capăt. Bătălia a durat trei luni și a fost un important factor de creștere a moralului poporului chinez, punând capăt lăudăroșeniei niponilor care afirmaseră în zeflemea că sunt capabili să cucerească Shanghaiul în trei zile și China în trei luni. În timp ce această confruntare directă dintre armate s-a petrecut în etapele de început ale războiului, marele număr de înfrângeri ale chinezilor față de cel al victoriilor a
Al Doilea Război Chino-Japonez () [Corola-website/Science/308023_a_309352]
-
circule pe stradă cu un semn distinctiv, o lentă (panglică lată) în eșarfă. Iar toate casele de toleranță să aibă la intrare un număr mare, lesne de văzut de departe, și un felinar roșu. Pe vremuri s-au făcut multe zeflemele asupra acestor inovațiunii care, de altfel, nu s-au putut împământeni. Este considerat unul din cei mai buni primari ai Bucureștiului, fiind cel care a modernizat orașul: a deschis noi linii de tramvai, a reorganizat lucrul primăriei ș.a. În numai
Emilian Pake-Protopopescu () [Corola-website/Science/302927_a_304256]
-
Vietnam s-au transformat într-o rebeliune împotriva sistemului, care s-a extins în toată lumea apuseană. Prin haine, tunsori nonconformiste și muzică, tinerii respingeau ordinea tradițională. Mișcarea pacifistă Hippie se revolta împotriva guvernului american, afacerilor corporatiste, moravurilor sociale tradiționale și zeflemea valorile reprezentanților clasei de mijloc prin glorificarea drogurilor și a iubirii libere. Mișcarea de protest a divizat societatea americană, în mare parte conservatoare. Odată cu alegerea în 1968 a republicanului Richard Nixon, America a ajuns să fie condusă de un anticomunist
Istoria Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/299867_a_301196]
-
că acest domn n-a sfeterisit exact numele boierului moldovenesc care se iscălea Ureki, ci a adăogat la trupina cuvântului sufixul -i-a (Urechia), foarte semnificativ pentru strigătele metamorfozatului rege Midas. L-am luat de atâtea ori pe domnul acesta în zeflemea în cât ne pare rău că i-am creat chiar acest soi de popularitate, căci dumnealui e din oamenii aceia cărora, asemenea vestitulni Barnum, confratelui său american, nu le prea pasă dacă reputația e bună sau rea, numai să se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vezi! Dacă vrei să știi m-am supărat foarte tare." "Ci nu s-a văzut!" "Da?! Ia vino tu încoace, vino-vino..." Nu prea veni, se uita la mine cu un mic surâs viclean și în privire cu un fel de zeflemea, vrând parcă să-mi sugereze că știe că n-o să-i fac nimic, deși... Cine, îi spusei lăsînd-o să se aplece peste planșetă și să se zgâiască în hârtii, uitând sau prefăcîndu-se că nu ia în seamă de ce o chemasem
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pudibonzilor, lămurind totodată discuțiile pe seama "anecdotismului" neaoș-coroziv al preotului răspopit. Tinctura malițioasă va fi menținută și în Istoria literaturii românești contemporane, 1934, sinteză de referință în care fiul de țăran plecat din munții Neamțului e numit în două rânduri povestaș, zeflemea neglijabilă dacă ținem seama de perspectiva echilibrată, favorabilă asigurată scriitorului în fișa ce-i este consacrată. Creangă e văzut aici ca o "fire independentă", îndepărtat din lumea clerului pentru aplecările spre "pușcă și teatru", iar în povești se remarcă prin
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
de alta au instaurat o politică de cadre centrată pe outsider-i. Din acest motiv, tresar de fiecare dată când cineva are curajul să spună lucrurilor pe nume. Adevărul a devenit în România mileniului trei un lux, iar onoarea o zeflemea pe care-o mai îngaimă doar bețivii! Un vechi prieten, supraviețuitor prin interstițiile Ministerului Educației, îmi spunea mai zilele trecute că noua putere a adus, pe lîngă faimoasa-i incompetență, și un nou tip de om. De la securistul cu ceafă
Răutatea vine pe unde radio by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16062_a_17387]
-
liber de stereotipuri", un sentiment cu care BFI a fost de acord. Dacă cineva se plânge de un miros neplăcut, puteți fi sigur că un servitor arab este pe cale să intre în scenă. Fraser, la fel de rapid cu arma, pumnul sau zeflemeaua, poate salva ziua, dar nici chiar el nu poate salva filmul", s-a scris în "USA Today". "Mumia" a fost nominalizat pentru Premiul Oscar pentru cel mai bun sunet (Leslie Shatz, Chris Carpenter, Rick Kline și Chris Munro) la Premiile
Mumia (film din 1999) () [Corola-website/Science/321176_a_322505]
-
repezit să-i înșface telefonul. Furioasă, Alice i-a dat o palmă și l-a îndepărtat. Nu m-ai auzit? a mimat ea cu buzele. Copilul e bolnav. Jake s-a uitat la ea neîncrezător. —Tușește? a zis el în zeflemea. De ce nu-și cheamă escadronul de asistente în ajutor? Zgâtie răzgâiată. — Am găsit unul, a gâfâit Hugo întorcându-se la telefon. A avut în el o lumânare cu un parfum îngrozitor, a adăugat el fără nici un sens, vorbind sub influența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
cursurile Facultății de Filosofie de la Universitatea "Victor Babeș" din Cluj. Când s-a dus vestea planurilor noastre universitare în comunitate, unii dintre coreligionarii care frecventau sinagoga noastră au strâmbat din nas. "Cum așa?" întrebau, adresându-ne întrebări cu iz de zeflemea "cum poate un tânăr evreu să-și piardă timpul ocupându-se de asemenea prostii? Dacă a decis deja să studieze la universitate, un tânăr evreu trebuie să studieze medicina sau dreptul și să devină la sfârșit de studii doctor! Așa ceva
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
cititorul se întreabă: "Ce-au pățit băieții". Văd că se sfârșește coala și ar fi păcat să mai lungesc vorba și pe altă coală. Atât voi mai spune, că d-nii autori și regret aceasta au luat fărimituri din Moftul Român, Zeflemeaua, Din fuga condeiului, etc., și au alcătuit propriul aluat... Și prefer o țigară de mahorcă proastă, uneia combinată din capete de specialitate culese la Tufli". Și-o mai fi aducând aminte solitarul cu figura de Crist îmbătrânit de ieșirea aceasta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
totuși nici interesul nici importanța ("Cultura română și politicianizmul"), ocupându-se de diverse lucruri în legătură cu problema culturei noastre, d. Rădulescu-Motru blamează (și cu drept cuvânt) acea veche și ciudată pornire spre critică, întotdeauna negativă, care se manifestă sub forma de zeflemea. Acuzarea aceasta nu menajează junimizmul. Trebuie să recunoaștem însă că, în cercul Junimii, zeflemeaua a evoluat considerabil, s-a transformat, a câștigat, atât în formă și ca spirit cât și ca prestigiu. De altmintrelea, ea nici n-a servit, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
în legătură cu problema culturei noastre, d. Rădulescu-Motru blamează (și cu drept cuvânt) acea veche și ciudată pornire spre critică, întotdeauna negativă, care se manifestă sub forma de zeflemea. Acuzarea aceasta nu menajează junimizmul. Trebuie să recunoaștem însă că, în cercul Junimii, zeflemeaua a evoluat considerabil, s-a transformat, a câștigat, atât în formă și ca spirit cât și ca prestigiu. De altmintrelea, ea nici n-a servit, în mediul acela, critica negativă; și în orice caz, activitatea Junimii nu se caracterizează deloc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
teoretician și istorie literară pe nici un critic. Mulți dintre toți, mai curajoși, recunoșteau existența unui "fenomen Bacovia", precum Vladimir Streinu, care, încă în 1936, scria negru pe alb: "nimic în literatura noastră și, dacă nu ne-ar fi teamă de zeflemeaua anonimă a cititorului român, am afirma că este unic chiar în cadre mai largi decât ale literaturii noastre." A-i enumera pe acești "toți" s-ar suprapune peste lista completă a criticilor noștri literari, ceea ce este grăitor [...] Încet și sigur
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
demitizantă (ca replică la "terapia comemorativa" Cr. Livescu), se dezinteresează suveran de text. Asistăm la o caragializare a receptării (M. Cimpoi) câtă vreme interesul unor "dilematori", de pildă, se îndreaptă spre "Titi cel păros", ilizibil, depășit, reacționar ș.c.l. Zeflemeaua, reamintim, nu ține loc de analiză lucidă și revizuire estetică după cum tirul nihilist (cu gustul execuției) nu anulează sanctificarea, invitându-ne la o percepție "naturală". Invitația ar fi să ne reîntoarcem la documente, dezgropând texte de altădată. Și pe această
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
vremea aceluiași Kogălniceanu), temperanța ar fi soluția de urmat, refuzând jetul ditirambic ori oglinzile mincinoase. Doar rămânând "în hotarele moderației" putem câștiga respectul Europei; schimbând realitățile, nu vorbele, pentru a ne apropia civilizatoriu de cei care stau în "capul luminilor". Zeflemeaua, deprecierea de sine sunt însă năravuri vechi. Slabe speranțe să se schimbe ceva. Asta ar fi, bănuim, eterna noastră problemă, "blestemul" românesc care ne macină energiile, risipite de o necurmată și păguboasă gâlceavă... "Limba Română", nr. 7-8, iulie-august 2010 Adrian
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Întorcea. Studentul șovăi o clipă, ca și cum ar fi vrut să evite această Întâlnire, dar mai apoi Își reluă drumul, cu un aer semeț. - Priorule, ce faci la hanul Îngerului? Cine trebuia omorât a fost deja, exclamă pe un ton de zeflemea. Poetul se opri În fața lui, tăindu-i calea. - Încă nu s-a găsit asasinul. Și nu se poate spune că nu m-ai putea ajuta În această cercetare În slujba dreptății. - Nu știu nimic ce ți-ar putea fi folos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
vedea, adăugă ridicând degetul arătător. Făcu un pas În spate, iar apoi se răsuci pe călcâie cu hotărâre, părăsindu-i pe cei trei fără nici o vorbă. Simți cum În urmă se lăsase o tăcere vinovată. Sau poate că era doar zeflemea, se gândi el mânios, În timp ce se Îndepărta. La Priorat Șeful gărzilor se opri gâfâind la capătul scărilor, ca să Își recapete suflarea. Apoi Înaintă hotărât spre prior. - Există noutăți, și Încă mari. Oamenii mei au cules o mărturisire, pe timpul unui control
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
dar nu ridicolul. Privirea ei scrutătoare „evaluase“ și „îmbrățișase“ demnitatea de o calitate cu totul specială a lui Rozanov, solemnitatea lui, timiditatea, stângacea pompozitate, egoismul naiv, nelumesc, lipsa totală a obișnuitelor reacții sociale, lipsa de simț practic, și oroarea de zeflemea, capacitatea de a-i face față. Toate acestea se îmbinau în el. Nu-l văzuse de multe ori pe Rozanov în societate, dar în asemenea rare ocazii (de pildă când discuta cu Margot sau cu Albert), impunea o seriozitate care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]