159 matches
-
de oase. Fii atent la mine, băiete! exclamă el, apoi urlă: Găinarule! Cioroiule! Pedofilule! Și trânti pe jos și celelalte scaune. Cei patru rămaseră atârnați unul lângă altul, țipând și încolăcindu-și picioarele unul în jurul celuilalt, asemeni unei caracatițe în zeghe. Zbieretele lor păreau o singură voce - până când Fritzie se năpusti asupra lui Charles Michael Issler. Îi aplică niște croșee zdravene în stomac cu boxurile: stânga-dreapta, stânga-dreapta, stânga-dreapta. Issler țipa și bolborosea. Fritzie urlă: — Spune-mi ce știi despre zilele lipsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
pe care erau ștanțate doar numere, fără nume. Pe când treceam pe lângă un șir de camere cu geamuri-oglindă, Patchett mă apucă de braț. — Uitați, acela-i Roach. M-am uitat cu atenție înăuntru. Un bărbat ciolănos, de vârstă mijlocie, îmbrăcat în zeghe, ședea la o masă scundă și citea o revistă. Era un exemplar reușit - frunte înaltă, acoperită cu șuvițe de păr cărunt și rar, ochi inteligenți și mâini pline de vene, cu degete lungi, de genul celor pe care le asociezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Noapte pe front”, „Tancurile”, „Pândă”, „Soldatul dușman” sau „Schija și holda”, abisul întunecat la războiului din care nu te poate scoate decât o puternică credință și crucea cea mântuitoare. Așadar, după ce Gyr trăiește de două ori experiența de a dezbrăca zeghea pentru haina de front și nu știm care experiență a fost mai dramatică, din iconomia lui Dumnezeu se întoarce în universul carceral pentru a întări sufletește prin versul său mii de suflete chinuite: Doamne, fă din suferință pod de aur
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
intelectuală, sub controlul sovietic, se suprimau treptat toate instituțiile statului cu caracter democratic. Academia Națională trebuia să se transforme în Instituție de Stat. Astfel, Tr. Săvulescu, însărcinat de C.I.Parhon, despărțea apele de uscat, trecutul de viitor... Academicienii vor îmbrăca zeghea și vor purta lanțuri până vor sfârși în închisori, torturați de conaționalii lor... Călăul născut din propriul popor. Ei erau „Trădătorii de neam”, așa i-au numit comuniștii. Pe lângă retragerea titlurilor, și radiați din lista Academiei, li s-a retras
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
prin Pitești, dar nu realizaseră stadiul de reeducare scontat de Țurcanu et comp. Au urmat câteva zile de suplicii: bătăi la tălpi, atârnați pe răngi sau ținuți cu picioarele în sus de alții, lovituri peste cap, noaptea îmbrăcați cu mai multe zeghe, cu rucsacuri pline cu cărămizi și alergați prin camera de 10/6 metri până la epuizare, când ne prăbușeam sub lovituri de bâte. Tot timpul eram potopiți de înjurături și acuze insultătoare. Acestea se făceau ca să se poată nimici personalitatea fiecăruia
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
acasă, să-mi trimeți... Și-am învățat pe dinafară adrese, nume, unde stau, toate astea și în momentul când am fost la izolare astea erau memorate... Înainte de a pleca, eu aveam niște bocanci nenorociți, în sfârșit, cămăși din astea de zeghi, de la pușcărie. Și erau unii: Măi, domnule, îți dau cămașă... Ia cămașa asta rea, că oricum o predai, și îți dau o cămașă bună. Dă-mi mie... Mi-a dat unul o pereche de pantofi... N-am să uit asta
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de securiști cu mitralierele, cu câinii, ne duceau... Eram un fel de nebuni. Nu eram suflete, eram niște roboți care ne scotea la număr să vadă dacă suntem 3000. Nu ieșea numărătoarea, ne culca cu burta pe pământ, ne îngheța zeghea pe pământ, ca să iasă numărul... Când ieșeam pe poartă trebuia să ieșim 50, dacă ieșeam 49, ne întorceau înapoi. Gardienii nu știau să numere decât câte 50-50. Odată ne-au scos să turnăm un cub de beton de un metru
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Gheorghiu Dej, Lica Gheorghiu sau cine a fost... Și ca să nu scot tot detașamentul de 50 de inși, am ieșit 4 inși. Și a spus un gardian: Luați 5 oameni! Dar suntem 4. Și ne-a culcat între porți, pe zeghe... Și ne cerea ca noi să aducem 5, pentru că a ieșit o coloană de 30 de milițieni. Altădată, era 25 decembrie, ploua, ningea și noi turnam umbrelele la Cazinou, la hoteluri și greșise un muncitor, că n-a băgat cimentul
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
umor... Jucam cu el șah, era un bun șahist și și-o găsit și el adversar. Un om deosebit. Când ați căzut în apă nu v-au dat voie să vă schimbați hainele? De unde? Cu ce? Aveam o haină subțire, zeghea, plus așa zisul palton, care era tot o pânză de asta de pușcăriaș, de bătea vântul... și te bătea cu totul. M-am dezbracat de una și a trebuit să stau cu cealaltă că bătea vântul. Și am uscat întâi
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
care era tot o pânză de asta de pușcăriaș, de bătea vântul... și te bătea cu totul. M-am dezbracat de una și a trebuit să stau cu cealaltă că bătea vântul. Și am uscat întâi camașa și pe urmă zeghea și boneta. Dar să stai 8 ore în frigul ăla... Că am căzut la prima oră... Trebuia să tai crengi de pe răchită ca să facem brațele care să le punem în jurul barelor, să protejeze digu’ să nu-l rupă apa. N-
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
mai vâram, și ne mai culcam și peste zi. Și în ajunul primului Crăciun pe care l-am făcut acolo am colindat... Nu vă spun că acolo îs temperaturi foarte scăzute, și de-aia eram totdeauna îmbrăcate, ’fofolite. Aveam niște zeghi de lână, și toată lumea stătea cu alea peste cap, și se gândea că-i ajunul Crăciunului, se gândea acasă la cei dragi... Era o tristețe așa... o situație groaznică, și la un moment n-am mai putut suporta și am
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cap, și se gândea că-i ajunul Crăciunului, se gândea acasă la cei dragi... Era o tristețe așa... o situație groaznică, și la un moment n-am mai putut suporta și am mers pe la fete și le-am desfăcut așa zeghea, și am spus cum se spune aici, la noi: Slobod îi a colinda? Și le-am cântat câte-un colind. Atunci s-o trezit tote, pe rând, și-am făcut un cor de colinde. Am cântat „O ce veste minunată
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
nu era nimic... Era un frig groaznic... N-am putut să stăm cinci minute c-am fi înghețat, cu toate că ne-am îmbrăcat bine dinainte, cu multe pulovere pe noi... Dar v-a lăsat cu puloverele? Ne-o lăsat, da, cu zeghe deasupra. N-o’ văzut ei că ce-avem noi dedesupt... Dar, totuși, stând acolo, n-ai avut unde să stai jos, și o trebuit să stai tot timpul în picioare sau așa guguț... Dacă stăteam o clipă înghețam, așa că ne-
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
acolo. Măi Vasile te-o bătut? Nu, nu. Da’ el nu putea sta locului de durere, și se plimba prin cameră, și cum se plimba așa mă uit la fundul lui și îi văd pantalonii în fund zdrele făcuți. Plus zeghea aici cât o ajuns, spre fund... Tulai, măi Vasile, tu ieri ți-ai cârpit pantalonii, mă! Da. Dă-ți pantalonii jos și te uită la ei cum îs. Da’ cum îs, mă? Toți îs ferfeniță, măi. Mă, și tu zici
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
fost, și când o fost aproape gata copt... mai era puțin să steie, vine șeful de escortă și ne găsește: Drepți! Două sute de salturi! Am făcut... și așa curgea apa pe mine de parcă am dat cu coasa... că eram în zeghe și pantaloni. Și zic: Hai, mă Ioane, măi, asta ți-o trebuit... Nu mai mănânc eu mălai niciodată, futu-i mălaiul mamei lui. Și ne vede iar și zice: Mă, bandiților, ați vrut să dați foc la tarlaua de porumb
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Iernile erau cumplite! La Salcia vă scotea la muncă? Da. La un moment dat eram atât de slăbit de efortul ăla, că munceam mult, și venisem slăbit, avem colici, și aveam dureri teribile, și la un moment dat am rupt zeghea de pe mine și-am spus: Domnule, împușcați-mă! Și așa sunt nevinovat. Împușcați-mă pentru că nu vreau să mai trăiesc! Nu mai pot să muncesc aici. Și-atuncea a zis unu’: Bă, ia-l pe-ăsta și du-l la
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Sibir; / Mă regăsesc pe diguri sumbre cu tinerețile-ngropate, / alai de morți livizi și umbre, de restul lumii lor uitate. / De-a lungu-și mână-nepăsare puhoiul apei ucigașe / Din care bem cu resemnare scursura marilor orașe. Săpăm și dăm de oase-n zeghe, bucăți de lanțuri și cătușe / Cutezătorilor de veghe al lașilor mereu călușe. Mă-urmărește această baltă, cortegiu sumbru și martir / Târșiți spre lumea cealălaltă precum pohodul la Sibir. / Mai văd mulțimea imbecilă ducând afară viața ternă / Îți vine să-i
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
despre Nietzche, pe care-l adora, și îmi spunea povești din lumea mare... El a fost la Gherla și după aia a venit la Salcia. Și la Salcia a fost cu mine în pat. Îmi amintesc că păstrase în colțul zeghei o inimă de creion chimic și o cărpuliță din asta, și a făcut pe ea pătrățele de șah. Și din miezul ăla de pâine cu săpun, și cu vârful lingurii am modelat niște piese de șah cum nu fac ăștia
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
nu poți tu să faci așa ceva. Fac domnule! Ia vino încoace la bucătărie. Păi din ce faci? Păi din miez de pâine. Ia dă-i, măi, o pâine. Îi dau pâine, a luat miezul, și cojile le-a băgat pe sub zeghe... și mi le-a adus mie. Știi? A fost salvator pentru mine, îți spun! Și i-a făcut șefului de tură, care era acolo, piese cu săpun. Și îi zice ăsta: Bă, dacă mai spui la cineva că mi-ai
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
dar du-te dracu să nu spui la nimeni! Până la urmă vine și comandantul închisorii... deci toată lumea aflase. ăsta le făcea garnituri de șah la toți. Pentru mine era bine, că venea ăsta cu câte un castron de varză pe sub zeghe... da’ când venea ăsta se simțea mirosul de varză... și vedeai 100 de capete cum se ridicau. Și eu intram cu varza sub pătură, să nu mă vadă ăia, că era un bec de veghe acolo în dormitor, și o
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
în toată camera... Patru inși în pat, doi la un cap, doi la un cap. Iar eu, cu un prieten, unu’ Nae Samoilă din Nucșoara, tot deținut... ne-am culcat pe cimentul de pe jos. El avea o șubă, eu aveam zeghea și am pus-o pe mine... În timpu’ ăsta, cu noi era un doctor Ridichie, din Cușmir, Mehedinți. El fusese arestat mai demult și-a avut niște țigări la el, și ne-a dat câte-o țigară două la fiecare
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
dormitor. Și, în fine, s-a înduplecat și ne-a dat voie să mâncăm în dormitoare. Dar, a doua zi: Veleanu, ia-ți pătura și hai cu caii! Asta era expresia. Adică la izolare, că îți lăsa numai cămașa și zeghea aia pe tine și pătura care o foloseai noaptea. Și... v-am spus... am făcut 193 de zile de izolare în cei cinci ani de pușcărie... Am făcut izolare două săptămâni că m-a prins cu un ac din sârmă
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Cotnari, în hlamidă, în ițari cu butoaiele mai mari azi la trântă, cu tâlhari ne rosto- golim gregari. La Cotnari prin șpalieri răsari muză tu pentru serdari iubitori de arome tari... La Cotnari suntem hoinari - pecenegi, sarmați, avari - ba în zeghe, ba-n șalvari, degustăm struguri impari, întomnați, noi robi și lari... FÂNTÂNARU PETRU (1867-1927) Profesor și epigramist. Elev la Liceul Național în perioada 1883-1887, și mai apoi student al Facultății de Litere, devine în 1892 profesor de limba română la
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
făptură firavă care aducea, prin liniile ascuțite ale pomeților, mai degrabă cu un sfânt decupat din icoanele neasemuite ale pictorilor bizantini. Era așa de slab, că puteai să vezi printr-însul și-l urmăream uluit cum încerca să-și strângă zeghea pe el, cu rămășița unui efort parcă nepământean. Era frig, tare frig în celulă și parcă răceala îți intra în oase când vedeai țurțurii de gheață care atârnau ca niște ciorchini pe sub obloanele țintuite ale fiecărei celule. Părintele Apostu - colocatar
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
trădat / of, m-ai dus la furat/ of, of, tîrfo, te omor/ of, jur pe-al meu fecior/ tu stăteai vara la soare/ iar eu stam la închisoare/ tu schimbai localele/ eu schimbam plantoanele/ tu purtai geacă bufantă/ iar eu zeghea șifonată/ tu purtai blugii raiați/ iar eu pantaloni vărgați/ mîncai fripturi în oraș/ eu mîncam doar arpacaș/ tu ciocneai paharele/ pe mine bastoanele". Sau, în altă variantă la fel de frecvent întîlnită, mai veche și mai melodramatică: "Tu comanzi sticle de bere
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]