140 matches
-
producerea de dietilbenzen sau acetofenonă. Aproape tot etilbenzenul este produs prin alchilarea benzenului cu etenă. Ultimele tehnologii folosesc zeoliți sintetici instalați în reactoare cu catalizator în strat fix pentru a cataliza reacția în faza lichidă. O altă metodă folosită utilizează zeoliți sintetici cu pori mai mici de asemeni în reactoare cu catalizator în strat fix pentru a cataliza reacția în fază de vapori. O cantitate importantă de etilbenzen este încă produsă prin alchilare cu în cataliză omogenă cu AlCl3 în fază
Etilbenzen () [Corola-website/Science/305674_a_307003]
-
fază de vapori. O cantitate importantă de etilbenzen este încă produsă prin alchilare cu în cataliză omogenă cu AlCl3 în fază lichidă, cu toate ca tendințele recente în industrie sunt pentru a moderniza unitățile de acest tip cu tehnologii pe bază de zeoliți. Alchilarea hidrocarburilor aromatice cu olefine în prezență de catalizator pe bază de AlCl3 a fost prima dată practicată de Balsohn în 1879. Totuși, Friedel și Crafts au fost pionierii primelor cercetări în alchilare și cataliză pe bază de AlCl3. Mai
Etilbenzen () [Corola-website/Science/305674_a_307003]
-
tectosilicați e necesară substituirea siliciului cu aluminiul, urmând o încărcare elecrică cu cationi, luând naștere plagiclazii din grupa feldspatului ca (Albit - Anorthit): (<nowiki>NaAlSi</nowiki>O - CaAlSiO). Prin integrarea la temperaturi mai joase a apei în structură ia naștere grupa zeolitului ca de exemplu Natrolith (Na[AlSiO]*nHO). Exemplu de silicat cu o structură amorfă este opalul cu moleculă integrată de apă (SiO * nHO). Cochiliile diatomeelor sau radiolarilor au de asemenea silicați cu o structură amorfă.
Silicați () [Corola-website/Science/308478_a_309807]
-
benzonitril: În reacția de deshidratare, amidele secundare dau nitrili prin Degradarea amidelor Von Braun. În acest caz, se rupe o legătură C-N. Deshidratarea aldoximelor (RCH = NOH) oferă, de asemenea, nitrili. Reactivii caracteristici acestei reacții sunt trietalamina/dioxid de sulf, zeoliții, sau clorura de sulforil. Explicarea acestui demers este sinteza One-pot a nitrililor la aldehide cu hidroxilamina în prezență de sulfat de sodiu. Nitrilii aromatici se obțin, de obicei, în laborator din aniline prin compușii de diazoniu. Aceasta este reacția Sandmeyer
Nitrili () [Corola-website/Science/333654_a_334983]
-
Zeoliții sunt un grup de minerale care reprezintă aluminosilicați naturali hidratați de calciu, stronțiu, sodiu, potasiu, bariu, magneziu etc. Zeoliții pot fi naturali sau sintetici. Numele de zeolit a fost dat de către mineralogul suedez Axel Frederik Cronstedt în 1756. Denumirea de
Zeolit () [Corola-website/Science/317312_a_318641]
-
Zeoliții sunt un grup de minerale care reprezintă aluminosilicați naturali hidratați de calciu, stronțiu, sodiu, potasiu, bariu, magneziu etc. Zeoliții pot fi naturali sau sintetici. Numele de zeolit a fost dat de către mineralogul suedez Axel Frederik Cronstedt în 1756. Denumirea de „zeolit” provine din combinarea cuvintelor grecești „zeo”= a fierbe și „lithios”= piatră, însemnând „piatră fierbinte”, datorită faptului că zeoliții
Zeolit () [Corola-website/Science/317312_a_318641]
-
Zeoliții sunt un grup de minerale care reprezintă aluminosilicați naturali hidratați de calciu, stronțiu, sodiu, potasiu, bariu, magneziu etc. Zeoliții pot fi naturali sau sintetici. Numele de zeolit a fost dat de către mineralogul suedez Axel Frederik Cronstedt în 1756. Denumirea de „zeolit” provine din combinarea cuvintelor grecești „zeo”= a fierbe și „lithios”= piatră, însemnând „piatră fierbinte”, datorită faptului că zeoliții eliberează apă dacă sunt încălziți. Zeoliții sunt caracterizați
Zeolit () [Corola-website/Science/317312_a_318641]
-
sunt un grup de minerale care reprezintă aluminosilicați naturali hidratați de calciu, stronțiu, sodiu, potasiu, bariu, magneziu etc. Zeoliții pot fi naturali sau sintetici. Numele de zeolit a fost dat de către mineralogul suedez Axel Frederik Cronstedt în 1756. Denumirea de „zeolit” provine din combinarea cuvintelor grecești „zeo”= a fierbe și „lithios”= piatră, însemnând „piatră fierbinte”, datorită faptului că zeoliții eliberează apă dacă sunt încălziți. Zeoliții sunt caracterizați de o structură cubică în formă de fagure cu atomi de Al și Si
Zeolit () [Corola-website/Science/317312_a_318641]
-
Zeoliții pot fi naturali sau sintetici. Numele de zeolit a fost dat de către mineralogul suedez Axel Frederik Cronstedt în 1756. Denumirea de „zeolit” provine din combinarea cuvintelor grecești „zeo”= a fierbe și „lithios”= piatră, însemnând „piatră fierbinte”, datorită faptului că zeoliții eliberează apă dacă sunt încălziți. Zeoliții sunt caracterizați de o structură cubică în formă de fagure cu atomi de Al și Si înconjurați de 4 atomi de oxigen, cu cavități largi sub formă de canale (între 20-50 % din volumul unui
Zeolit () [Corola-website/Science/317312_a_318641]
-
Numele de zeolit a fost dat de către mineralogul suedez Axel Frederik Cronstedt în 1756. Denumirea de „zeolit” provine din combinarea cuvintelor grecești „zeo”= a fierbe și „lithios”= piatră, însemnând „piatră fierbinte”, datorită faptului că zeoliții eliberează apă dacă sunt încălziți. Zeoliții sunt caracterizați de o structură cubică în formă de fagure cu atomi de Al și Si înconjurați de 4 atomi de oxigen, cu cavități largi sub formă de canale (între 20-50 % din volumul unui zeolit este reprezentat de goluri), care
Zeolit () [Corola-website/Science/317312_a_318641]
-
eliberează apă dacă sunt încălziți. Zeoliții sunt caracterizați de o structură cubică în formă de fagure cu atomi de Al și Si înconjurați de 4 atomi de oxigen, cu cavități largi sub formă de canale (între 20-50 % din volumul unui zeolit este reprezentat de goluri), care pot îngloba Na, Ca sau alți cationi, molecule de apă și chiar mici molecule organice. Canalele sunt suficient de largi pentru a permite trecerea și a unor ioni cu raza ionică mai mică decât a
Zeolit () [Corola-website/Science/317312_a_318641]
-
sau alți cationi, molecule de apă și chiar mici molecule organice. Canalele sunt suficient de largi pentru a permite trecerea și a unor ioni cu raza ionică mai mică decât a acestora. Ei fac parte, alături de feldspați din grupa tectosilicaților. Zeoliții au structuri mult mai deschise și mai puțin dense decât alți silicați. Zeoliții sunt minerale rare încărcate negativ, proptietate unică în regnul mineral. În natură, zeoliții s-au format prin depunerea cenușii vulcanice în lacuri cu apă sărată. Zeoliții naturali
Zeolit () [Corola-website/Science/317312_a_318641]
-
suficient de largi pentru a permite trecerea și a unor ioni cu raza ionică mai mică decât a acestora. Ei fac parte, alături de feldspați din grupa tectosilicaților. Zeoliții au structuri mult mai deschise și mai puțin dense decât alți silicați. Zeoliții sunt minerale rare încărcate negativ, proptietate unică în regnul mineral. În natură, zeoliții s-au format prin depunerea cenușii vulcanice în lacuri cu apă sărată. Zeoliții naturali sunt reprezentați prin alumino silicați naturali de calciu, stronțiu, sodiu, potasiu, bariu, magneziu
Zeolit () [Corola-website/Science/317312_a_318641]
-
ionică mai mică decât a acestora. Ei fac parte, alături de feldspați din grupa tectosilicaților. Zeoliții au structuri mult mai deschise și mai puțin dense decât alți silicați. Zeoliții sunt minerale rare încărcate negativ, proptietate unică în regnul mineral. În natură, zeoliții s-au format prin depunerea cenușii vulcanice în lacuri cu apă sărată. Zeoliții naturali sunt reprezentați prin alumino silicați naturali de calciu, stronțiu, sodiu, potasiu, bariu, magneziu și se găsesc în natură mai ales în cavitațile rocilor vulcanice unde s-
Zeolit () [Corola-website/Science/317312_a_318641]
-
tectosilicaților. Zeoliții au structuri mult mai deschise și mai puțin dense decât alți silicați. Zeoliții sunt minerale rare încărcate negativ, proptietate unică în regnul mineral. În natură, zeoliții s-au format prin depunerea cenușii vulcanice în lacuri cu apă sărată. Zeoliții naturali sunt reprezentați prin alumino silicați naturali de calciu, stronțiu, sodiu, potasiu, bariu, magneziu și se găsesc în natură mai ales în cavitațile rocilor vulcanice unde s-au format prin contactul lavei cu apa mării. Ei pot fi translucizi, incolori
Zeolit () [Corola-website/Science/317312_a_318641]
-
prin contactul lavei cu apa mării. Ei pot fi translucizi, incolori, albi, colorați în nuanțe deschise, culoare datorată impurităților fin dispersate, în special oxizi și hidroxizi de fier și mangan. Au o duritate și densitate mică. Există aproximativ 45 de zeoliți naturali ce formează la temperaturi joase medii geologice. Din punct de vedere economic, mai importante sunt boabele fine de zeolit, cum ar fi clinoptiolitul format prin alterarea granulelor fine ale depozitelor vulcanice de către apa subterană. Zeoliții se pot forma de
Zeolit () [Corola-website/Science/317312_a_318641]
-
dispersate, în special oxizi și hidroxizi de fier și mangan. Au o duritate și densitate mică. Există aproximativ 45 de zeoliți naturali ce formează la temperaturi joase medii geologice. Din punct de vedere economic, mai importante sunt boabele fine de zeolit, cum ar fi clinoptiolitul format prin alterarea granulelor fine ale depozitelor vulcanice de către apa subterană. Zeoliții se pot forma de asemenea în sedimentele alcaline ale unor lacuri din deșert, în soluri alcaline din deșert, sedimente marine și rocile metamorfice la
Zeolit () [Corola-website/Science/317312_a_318641]
-
Există aproximativ 45 de zeoliți naturali ce formează la temperaturi joase medii geologice. Din punct de vedere economic, mai importante sunt boabele fine de zeolit, cum ar fi clinoptiolitul format prin alterarea granulelor fine ale depozitelor vulcanice de către apa subterană. Zeoliții se pot forma de asemenea în sedimentele alcaline ale unor lacuri din deșert, în soluri alcaline din deșert, sedimente marine și rocile metamorfice la temperaturi joase. În România se găsesc depozite importante de zeoliți naturali în rocile vulcanice: natrolit, laumontit
Zeolit () [Corola-website/Science/317312_a_318641]
-
ale depozitelor vulcanice de către apa subterană. Zeoliții se pot forma de asemenea în sedimentele alcaline ale unor lacuri din deșert, în soluri alcaline din deșert, sedimente marine și rocile metamorfice la temperaturi joase. În România se găsesc depozite importante de zeoliți naturali în rocile vulcanice: natrolit, laumontit, analcim, meyolit, chabazit, stilbit, heulandit și gmelenit. În 1948 au fost realizați primii zeoliți artificiali prin sinteza hidrotermală, iar în 1950 au fost produși zeoliți sintetici la scară industrială ca site moleculare pentru separarea
Zeolit () [Corola-website/Science/317312_a_318641]
-
în soluri alcaline din deșert, sedimente marine și rocile metamorfice la temperaturi joase. În România se găsesc depozite importante de zeoliți naturali în rocile vulcanice: natrolit, laumontit, analcim, meyolit, chabazit, stilbit, heulandit și gmelenit. În 1948 au fost realizați primii zeoliți artificiali prin sinteza hidrotermală, iar în 1950 au fost produși zeoliți sintetici la scară industrială ca site moleculare pentru separarea amestecurilor de gaze sau lichide. Zeoliții sintetici au o gamă mai largă de proprietăți și cavități mai largi decât cei
Zeolit () [Corola-website/Science/317312_a_318641]
-
temperaturi joase. În România se găsesc depozite importante de zeoliți naturali în rocile vulcanice: natrolit, laumontit, analcim, meyolit, chabazit, stilbit, heulandit și gmelenit. În 1948 au fost realizați primii zeoliți artificiali prin sinteza hidrotermală, iar în 1950 au fost produși zeoliți sintetici la scară industrială ca site moleculare pentru separarea amestecurilor de gaze sau lichide. Zeoliții sintetici au o gamă mai largă de proprietăți și cavități mai largi decât cei naturali. În prezent, mai mult de 100 de zeoliți diferiți au
Zeolit () [Corola-website/Science/317312_a_318641]
-
laumontit, analcim, meyolit, chabazit, stilbit, heulandit și gmelenit. În 1948 au fost realizați primii zeoliți artificiali prin sinteza hidrotermală, iar în 1950 au fost produși zeoliți sintetici la scară industrială ca site moleculare pentru separarea amestecurilor de gaze sau lichide. Zeoliții sintetici au o gamă mai largă de proprietăți și cavități mai largi decât cei naturali. În prezent, mai mult de 100 de zeoliți diferiți au fost sintetizați, iar producția anuală a acestora depășește 12.000 de tone. Zeoliții sintetici sunt
Zeolit () [Corola-website/Science/317312_a_318641]
-
fost produși zeoliți sintetici la scară industrială ca site moleculare pentru separarea amestecurilor de gaze sau lichide. Zeoliții sintetici au o gamă mai largă de proprietăți și cavități mai largi decât cei naturali. În prezent, mai mult de 100 de zeoliți diferiți au fost sintetizați, iar producția anuală a acestora depășește 12.000 de tone. Zeoliții sintetici sunt realizați în mai multe moduri: o tehnică importantă reprezintă amestecarea sodiului, aluminiului și chimicalelor pe bază de silice cu abur pentru a crea
Zeolit () [Corola-website/Science/317312_a_318641]
-
sau lichide. Zeoliții sintetici au o gamă mai largă de proprietăți și cavități mai largi decât cei naturali. În prezent, mai mult de 100 de zeoliți diferiți au fost sintetizați, iar producția anuală a acestora depășește 12.000 de tone. Zeoliții sintetici sunt realizați în mai multe moduri: o tehnică importantă reprezintă amestecarea sodiului, aluminiului și chimicalelor pe bază de silice cu abur pentru a crea un gel. Gelul este lăsat o perioadă, apoi încălzit la cca. 90°C. O altă
Zeolit () [Corola-website/Science/317312_a_318641]
-
90°C. O altă tehnică folosește caolin care este încălzit într-un cuptor până începe să se topească, apoi refrigerat și măcinat sub formă de pudră. Această pudră este amestecată cu săruri de sodiu și apă care este apoi încălzită. Zeoliții naturali își găsesc utilizarea în domenii extrem de diferite: Zeoliții sintetici pot avea o utilizare pe scară largă ca agenți de schimb ionic, catalizatori și adsorbanți (filtre sau site moleculare) în diverse procese industriale: epurarea apelor uzate, purificarea aerului, obținerea diferitelor
Zeolit () [Corola-website/Science/317312_a_318641]