448 matches
-
de mititei cu alte soiuri de carne de porc, ori oaie. Afară că scad mai puțin la prăjit decât ca cei de carne de vacă, nu au pe departe gustul și savoarea mititeilor adevărați. O greșeală mare mai este și zgârcenia la condimente, mai ales la usturoiu și piperu. Mai cu seama usturoiul este partea dominantă a gustului atât de specific al mititeilor. Sunt fericit să dezvălui Doamnei Măriuța acest mic secret, pe care știu că nu îl va da mai
REŢETĂ ORIGINALĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 by http://confluente.ro/Filozofia_gustului_reteta_originala_elisabeta_iosif_1338143662.html [Corola-blog/BlogPost/358694_a_360023]
-
și un simț redus al paternității față de Otilia, simț ilustrat sub formă declarativă. Ca toți avarii, el se teme de lume să nu-l fure și bătrânul vede în sora lui tocmai această lume care îi dorește averea, dar în zgârcenia lui, Aglae are cel mai bun aliat. Giurgiuveanu se deosebește de Hagi Tudose, personajul din nuvela cu același nume a lui Barbu Ștefănescu-Delavrancea, prin următoarele: consultă un medic, cheamă un preot să-i sfințească locuința, angajează o menajeră care să
Ghid de pregătire pentru BACALAUREAT 2013, Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/ghid-de-pregatire-pentru-bacalaureat-2013-limba-si-literatura-romana-3/ [Corola-blog/BlogPost/339575_a_340904]
-
o parte din bani pe numele Otiliei. Banii proveneau din averea soției pe care o administrează pentru interese personale, făcând speculă din vânzarea și schimbarea caselor și tocmai această dorință de a păstra banii sub saltea îi va provoca moartea. Zgârcenia bătrânului, patima pentru bani îl dezumanizează într-o măsură mai pronunțată decât în cazul lui Grandet, care totuși era un tată devotat și nutrea afecțiune umană pentru bătrâna slujnică. Alt personaj care se numără printre părinții Otiliei, dar ca un
Ghid de pregătire pentru BACALAUREAT 2013, Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/ghid-de-pregatire-pentru-bacalaureat-2013-limba-si-literatura-romana-3/ [Corola-blog/BlogPost/339575_a_340904]
-
notițe, unde scrie, unde-și adună gândurile și amintirile și le așterne pe hârtie. În liniște, la biroul simplu dar încărcat de povești adevărate, Dumitru Sinu își amintește, scrie frânturi de viață, pe care mi le destăinuiește fără pic de zgârcenie. Viața sa a cunoscut din plin aventura, în sensul bun al cuvântului. Amintirile-i sunt fascinante și pe măsură ce îl asculți te captivează tot mai mult și tot mai multe ai vrea să afli, minunându-te ce experiență de viață a
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_sinu_franturi_de_viata_opinii_amintiri.html [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
Părintele nu făcea acte de caritate numai pentru că așa trebuie să facă orice preot. Le făcea pentru că era un om darnic prin firea și educația lui. Nimeni n-a sesizat vreodată, nici în parohie, nici în afara ei vreo urmă de zgîrcenie, fiind foarte fericit ori de cîte ori avea prilejul să ofere ceva. Revenind la calitatea și statutul său Predicator, Părintele Constantin Voicescu nu vorbea niciodată la întîmplare și nu urmărea succesul facil, imediat. Nu era un predicator "spumos", stilul său
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCISPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_constantin_vo_stelian_gombos_1348051016.html [Corola-blog/BlogPost/343576_a_344905]
-
Thrassylus li se alătură și el. -Oh! bătrâna mea mamă înnebunise! spuse Tiberius ridicându-și brațele uscățive. -Ba bine că nu, exclamă Nerva! Era mai lucidă ca oricând! De când cu ideea asta a ei de a deveni zeiță ieșise din zgârcenia ei proverbială și cheltuia sume mari de bani aruncând mii de sesterți în stânga și-n dreapta, la joc fiind desigur, imortalitatea! Și nu erau puțini cei care o susțineau... Interesați! -Vise, Nerva! oftă Tiberius. Nemurirea și gloria nu se pot
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1422507107.html [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
Iată o poezie care ilustrează perfect jertfa omului mărunt care vine în Casa Domnului să-i țină Acestuia de urât și să converseze cu El, aducându-i ca jertfă, din puținul său, fie și o corcodușă: “Pun pe masă, cu zgârcenie, / La greșitele icoane, / Nici de rugă, nici smerenie ... / Ci doar câteva moșmoane ... // Nu știu iotă de ectenie, / Și de-aș ști, cine m-aude? / De din zori, până-n vecernie, / Mute-s cerurile surde ... Sufletul, de-mi pun pe masă, / Nu
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caligrafii_pe_sufletul_inimii.html [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
se tunde! - Nu, asta a hotărât în urmă cu un an. In urmă cu șase luni, când a auzit la cât s-a urcat prețul cărnii, a decis că nu mai mănâncă deloc carne. - Deloc? - Chiar de loc! Nu de zgârcenie. De ambiție, de protest, de indignare. A trecut la un regim lacto-vegetarian bazat pe brânză, lapte, papanași, unt și legume, fructe, salate, chiftele... - Chiftele sunt din carne. - Nu, că el mănâncă la un restaurant... Câtă carne pun ăia în chiftele
CUM DEVII MILIONAR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 by http://confluente.ro/dorel_schor_1495017605.html [Corola-blog/BlogPost/367419_a_368748]
-
hotărât? Când a auzit la cât se ridică prețul fructelor și legumelor, a hotărât că nu mai pune gura pe nici un fruct, pe nici o legumă. - Serios, domnule? - Foarte serios. Ăsta când spune o vorbă, nu se încurcă. Dar nu de zgârcenie. De ambiție, de indignare, în semn de protest... Și poate crezi că nu s-a ținut de cuvânt? S-a ținut. Că începuse chiar după un timp să se cocârjească de slab ce era. Dacă vroiai sa-l descrii spuneai
CUM DEVII MILIONAR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 by http://confluente.ro/dorel_schor_1495017605.html [Corola-blog/BlogPost/367419_a_368748]
-
pe deal în jos, către capelă. Acolo este locul de întâlnire a grupului ce urmează să ia masa de pomană la un local de lângă cimitir. Mulțimea compactă ce a urcat în convoi la venire se împarte în bisericuțe. Cei mai mulți, cunoscând zgârcenia patologică a lui Dan, au declinat cu eleganță invitația la restaurant. Alții au acceptat tocmai din acest motiv să ia parte la praznic și sunt deciși să consume tot ce li se pune înainte, chiar dacă se cunosc destul de bine spre
ELIBERAREA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Voichita_palacean_veres_voichita_palacean_veres_1368837414.html [Corola-blog/BlogPost/354884_a_356213]
-
grăbea să ajungă acasă, a făcut cale întoarsă până la bolovanul cu pricina pe care l-a împins la marginea drumului. Acolo putea să stea oricât, că nimeni nu s-ar mai fi împiedicat de el.... XXXIII. BINECUVÂNTAREA DĂRNICIEI ȘI PAGUBĂ ZGÂRCENIEI, de Ionel Cadăr, publicat în Ediția nr. 1443 din 13 decembrie 2014. Binecuvântarea dărniciei și pagubă zgârceniei Într-un sat trăia un om foarte sărac ce avea mulți copii. El a plecat să-și câștige pâinea în alt sat din
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ionel_cadar/canal [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
la marginea drumului. Acolo putea să stea oricât, că nimeni nu s-ar mai fi împiedicat de el.... XXXIII. BINECUVÂNTAREA DĂRNICIEI ȘI PAGUBĂ ZGÂRCENIEI, de Ionel Cadăr, publicat în Ediția nr. 1443 din 13 decembrie 2014. Binecuvântarea dărniciei și pagubă zgârceniei Într-un sat trăia un om foarte sărac ce avea mulți copii. El a plecat să-și câștige pâinea în alt sat din apropiere. După o săptămână de lucru, a primit drept plata pentru munca lui un sac de grâu
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ionel_cadar/canal [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
monotonia de verde prăfuit al sezonului cald. Pomii par în flăcări, străluminați din interiorul coroanei. Cu greu îți iei ochii de la ei. Păcat că spectacolul nu ține mai multă vreme!... Soarele, la rândul lui, ne oferă cu tot mai multă zgârcenie căldura cu care ne-a răsfățat în vară. Obosit parcă, el urcă tot mai anevoie spre zenit și scapătă tot mai grăbit spre asfințit. Ne mângâie acum cu raze blânde, trimise în unghiuri ascuțite. Caută parcă să ne privească drept
INTREBARILE TOAMNEI de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 39 din 08 februarie 2011 by http://confluente.ro/Intrebarile_toamnei.html [Corola-blog/BlogPost/344912_a_346241]
-
pedepsiți. Proza ne aduce aminte de scrierile lui Zaharia Stancu și ale lui Marin Preda despre universul rural stăpînit de 1-2 boieri care asupreau țăranii și le luau și pielea de pe dânșii. Copiii învață să-l urască pe boier pentru zgârcenia și răutatea lui. Scorbura plutei devine ascunzișul copiilor. Scorbura nu era prea sus. Adunase cu Nicu Luții niște iarbă uscată și niște vreascuri de pe lângă plută. Colae se suise până la scorbură pe spatele lui. Avea la el cîteva fire de iască
ETERNIZÂND SECUNDA PRIN CUVINTE. CRONICĂ LA CARTEA LUI VIOREL MARTIN MEMORIA CLIPEI , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Eternizand_secunda_prin_cuvinte_cronica_la_cartea_lui_viorel_cezarina_adamescu_1327599262.html [Corola-blog/BlogPost/340648_a_341977]
-
în desfrânare. Virtutea milostivirii este cea mai înaltă dintre toate virtuțile. Cine plinește porunca lui Hristos - porunca dragostei și milostivirii - acela plinește toată Legea creștină: „Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui" (Matei 5, 7). „Cel ce seamănă cu zgârcenie, cu zgârcenie va și secera, iar cel ce seamănă cu dărnicie cu dărnicie va și secera" (2 Corinteni 9, 6).„Cel ce are milă de sârman împrumuta Domnului" (Pilde 19,17). Iar Dumnezeu va răsplăți mereu prin mărini-moasa-I răsplătire Părinteasca
SFÂNTUL NICOLAE ÎN TRADIȚIA CREȘTINĂ ȘI ÎN MITOLOGIA POPULARĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1481046002.html [Corola-blog/BlogPost/368707_a_370036]
-
Virtutea milostivirii este cea mai înaltă dintre toate virtuțile. Cine plinește porunca lui Hristos - porunca dragostei și milostivirii - acela plinește toată Legea creștină: „Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui" (Matei 5, 7). „Cel ce seamănă cu zgârcenie, cu zgârcenie va și secera, iar cel ce seamănă cu dărnicie cu dărnicie va și secera" (2 Corinteni 9, 6).„Cel ce are milă de sârman împrumuta Domnului" (Pilde 19,17). Iar Dumnezeu va răsplăți mereu prin mărini-moasa-I răsplătire Părinteasca. „Fericit cel
SFÂNTUL NICOLAE ÎN TRADIȚIA CREȘTINĂ ȘI ÎN MITOLOGIA POPULARĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1481046002.html [Corola-blog/BlogPost/368707_a_370036]
-
că altădată?” Îl asigur că, dacă parcurg fără nici un fel de prejudecată versurile adunate sub titlurile: Mai ține-te mâna!, Ce nu se vede, Marfă poetului, Epistola către Dumnezeu și Invulnerabil Hannibal, vor avea parte de un răspuns afirmativ. În ciuda zgârceniei cu care înțelege (sau poate) să apară în librarii (anii celor trei apariții 1978, 1985, 1977), a puținului, adică, pe care ni-l pune la îndemână din când în când, George Peagu, poetul acesta rafinat, care se simte ca peștele
ÎNGRIJITORUL DE STELE (POEME) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 494 din 08 mai 2012 by http://confluente.ro/Colectia_lirik_a_editurii_armonii_cul_gheorghe_stroia_1336466167.html [Corola-blog/BlogPost/358629_a_359958]
-
puțini de la marginea veacului acestuia atât de controversat. Viața de credință împuținându-se ne face să uităm adesea de ,,propovăduitori drepți”din trecut sau din prezent, ignorându-I adesea. Slava Cerescului Părinte se lasă așteptată în inima noastră văzându-ne zgârcenia cu care ne dedicăm Lui, uitînd adevărată menire și identitate (de creștin) în preocupări fără de sens. Egoism, indiferență, uitare? Poate la un loc toate acestea ne umbresc idealul propriei mântuiri peste care tronează eu-l personal, orbitor și nimicitor. Cât
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/lumina-din-taina-cuvantului/ [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
nu mai trebuie să mai bagi încă niște zeci de mii de euro în coșciug de lemn de mahon cu încrustații și pomană cu zece popi de la Patriarhie plus icre negre și somon, asta doar așa, ca să nu întinezi cu zgîrcenie memoria lu fiu-tău în fața tovarășilor lui, care vor veni să-l conducă pe ultimul drum în sunete de claxoane, la volanul bolizilor lor albi, tapițați cu piele albă de vacă de Cordoba și cu zîmbete tîmpe de vaci celebre
Scrisoare deschisă către părinţii copiilor de bani gata by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19154_a_20479]
-
că, acum ca și altădată, pentru mulți dintre semeni civilitatea înseamnă doar o mască agreabilă și zâmbitoare, pe care o poartă cu eleganța unor oameni de lume și sub care-și dosesc cu dibăcie hăurile minciunii și ipocriziei, lăcomiei și zgârceniei, necinstei și neomeniei. Dar la fel de adevărat este că oamenii normali dintr-o societate echilibrată nu așteaptă să li se impună o conduită civilizată prin admonestări, amenințări, amenzi și instituții corecționale, și cu toate astea ei să persiste în atitudinea lor
NEVOIA PRESANTĂ DE CIVILITATE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_nevoia_presanta_de_ci_george_petrovai_1357117067.html [Corola-blog/BlogPost/345701_a_347030]
-
ostentativ ca și cum e limpede că ai venit acolo ca să furi, bărbații care lovesc femeile, snobismul, chelnerii care nu zâmbesc, bărbații de la televizor care vor să arate cât de deștepți sunt ei înconjurându-se de “asistente” frumoase și sărăcuțe cu duhul, zgârcenia, oamenii care nu lasă niciodată de la ei, încăpățânarea dusă până-n pânzele albe, răsfățul excesiv, lipsa de igienă care pune la încercare nasurile celorlalți, gândacii de bucătărie, oamenii care îmbătrânesc urât, că nu am semnal în casă la mobil, oamenii incapabili
Ce nu-mi place sau chiar mă enervează by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20961_a_22286]
-
facilitați programul "Green New Deal”. În concluzie, pot spune doar că, în ceea ce privește protecția climei, europenii au lipsit în ultimele luni de pe scena internațională, ca urmare a unor noi ezitări- cât de departe vrem să mergem cu obiectivele de reducere? -și a zgârceniei, situație care, din păcate, se aplică și în cazul Suediei. Crearea Fondului internațional pentru protecția climei pentru statele mai sărace a funcționat foarte prost. Este încă secret faptul că suedezii vor să ia bani de la fondurile de dezvoltare și să îi
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
să ia bani de la fondurile de dezvoltare și să îi transfere la protecția climei. Acesta este un joc cu sumă zero și, din punctul de vedere al țărilor mai sărace, este complet inacceptabil. Trebuie să punem rapid capăt acestei noi zgârcenii și ezitări a Uniunii Europene. (Aplauze) În final, domnule Reinfeldt, pot spune ceva pozitiv. Suntem pregătiți să discutăm și să colaborăm cu dumneavoastră în problema noii definiții a strategiei de la Lisabona. Ați spus că veți face acest lucru până la sfârșitul
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
și ca materie primă pentru multe industrii extrem de importante, cum ar fi industriile chimică și farmaceutică. Este absolut necesar pentru omenire ca rezervele de petrol rămase să fie administrate cu multă înțelepciune, ceea ce înseamnă, în primul și în primul rând, cu multă zgârcenie. În acest context, adoptarea planului numit Protocolul privind epuizarea petrolului, prezentat la Uppsala în 2002 și la Lisabona în 2005 de către un grup de oameni de știință și specialiști din câteva state care fac parte din Asociația pentru studiul deficitului
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
atinge rezultatele stabilite de strategie doar prin măsuri consecvente și pe termen lung, solicit tuturor statelor membre care se confruntă cu actuala criză economică să nu reducă resursele financiare alocate pentru lupta împotriva cancerului și pentru necesitățile de profilaxie primară și secundară. Zgârcenia de astăzi poate duce la tot felul de cheltuieli mâine. Metodele preventive joacă un rol important în lupta împotriva cancerului, întrucât o treime din cazurile de cancer pot fi evitate cu ajutorul acestora. O altă chestiune importantă în ceea ce privește măsurile preventive este
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]