328 matches
-
Acasa > Stihuri > Semne > PARANOIA ONE Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1300 din 23 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Paranoia one Se spune că un om și-a vândut sufletul diavolului. Era foarte zgârcit. El a visat într-o noapte că s-a îmbolnăvit și familia nu a îndrăznit să cheme un doctor pentru ca bolnavul să nu facă scandal pentru cheltuielile necesare. Omul a visat că a murit. Familia s-a gândit că nici
PARANOIA ONE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349465_a_350794]
-
m-am ferit de fericirea falsă, Că viața-mpunge! Mi-au prorocit ursite indolente Că-n mine vor sălășlui talente Din abundență, De vreau succes, neapărat să stărui Și lumii integral să i le dărui, Dar cu decență! Amici... puțini... zgârcit ai fost Sfinție, Când mi i-ai dăruit de cald să-mi ție... De bună seamă, Dar de dușmani, am parte prin tot locul Și ne iubim nespus... arză-i-ar focul! La cataramă! De cănd mă știu, m-am
REPERE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349126_a_350455]
-
mea, Oameni frumoși la trup, Însă erau invidioși, Nu erau deloc buni. Am întalnit în viața mea, Copii deja bătrâni, Erau atât de înțelepți, Sfătoși, miloși și buni. Am întâlnit în viața mea, Oameni bătrâni dar răi, Erau extrem de urâcioși, Zgârciți, ursuzi și răi. Am întâlnit în viața mea, Oameni necredincioși, Îl tot negau pe Dumnezeu, Spunând că nu e bun. Am întâlnit în viața mea, Oameni evlavioși, Erau atata de smeriți, Erau atât de buni. Eu am tot stat și-
AM ÎNTÂLNIT... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348600_a_349929]
-
părți ale corpului omenesc sunt mai apropiate de limbajul nostru obișnuit: ,,i se rupe inima'' - durere foarte mare pentru cineva sau ceva, ,,a-și mușca degetele''- a se necăji foarte tare, ,,mână de fier''- om foarte energic, ,,mațe pestrițe'' - foarte zgârcit, ,,cu sufletul la gură'' - la capătul puterilor, ,,a se culca pe-o ureche''- a fi total indiferent. O sferă deosebit de largă a acestor mijloace de exprimare o constituie domeniul agricol și cel al diverselor meserii: ,,a alege neghina de grîu
TRAISTA CU VORBE A LIMBII ROMÂNE, DE MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364932_a_366261]
-
și puternic, deși nu avea talia prea mare. După vreo trei sezoane de păzit porumbii în Gruiu’ Pleșciorii, aveam și noi din nou câinele nostru, pe Deta, iar Ursei a început să vină din ce în ce mai rar pe la noi, căci maică-mii, zgârcită cum era, nu-i con¬ve-nea să hărănească doo guri de câine. Totuși, pe furiș, eu îi dădeam să mănânce și lui. Dar, gonit azi-gonit mâine de către maică-mea, Ursei a sfârșit prin a nu mai veni pe la noi... De
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VIII) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366415_a_367744]
-
ciocanul lui. Uneori, când era prea obosit, nu se mai ducea la Trocărel, ci mă trimitea pe mine la Băloasa cu 5 lei să-i iau o litră de țuică, arareori o fele - 10 lei, căci maică-mea era tare zgârcită, ținea o contabili¬tate la sânge, avea ea un caiet special pentru asta și un scris inimitabil, n-o puteai păcăli adăugând o cheltuială în plus, toate se făceau numai cu știința și aprobarea ei. Eu prinsesem obiceiul ca, pe
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
senzuale și un nas puțin cârn dar bine prins în decor. Rămăsese orfană de tată încă de la o vârstă fragedă și locuia cu mama ei, Maria, o femeie pe care viața o transformă într-o persoană ursuză, legistă și foarte zgârcită. O consideră pe Andreea ca o povară și o piedică în calea fericirii ei. După un an de la moartea soțului ei, Mariei îi ceruse mâna un bărbat bogat, dar cu condiția ca aceasta să scape de copil. Cu toate că nu o
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
a tronului majestatea sa, împăratul Haralambe al-CC-lea, zis Catran, se dă de ceasul morții încercând să îmbrace marea ținută de ceremonie. Este destul de dificil dat fiind că înălțimea sa, mai bine spus rotunjimea sa, are aproape două sute de kile, foarte zgârcit dispuse pe verticală. Oricum, până la urmă, reușește să-și pună mantia roșie, coroana din aur de cinci kilograme și bijuteriile formate din lanțuri de ancoră, ghiuluri, brățări, plus caninii din același material. Sfârșit de osteneală, se trântește pe tron, scoate
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352337_a_353666]
-
Mileniul al treilea își strecura alene zilele printre frunzele prăfuite ale salcâmului sub care domnul Aristide Duluman transpira muncit de gânduri. Că domnul Aristică, așa cum îi spuneau șefii, transpira, nu era ceva neobișnuit, având el peste suta de kile, destul de zgârcit dispusă pe verticală, însă faptul că gândea, ținea fără îndoială de miracolele destul de frecvente pe aceste meleaguri. Pensionar acum, fusese cu oarecare vreme în urmă, nu prea multă, șeful postului de poliție (fostă miliție populară) al comunei, funcție de mare răspundere
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
sudul europei ,nordul îndepărtat și spre cele asiatice. Steagurile multicolore fâlfâiau în bătaia vântului abundent și care în unele zile era atât de puternic încât rupea pânzele multicolore. Stocul steagurilor era destul de mare, încât pe la mijlocul unei zile cu un soare zgârcit, apăreau din nou, putând aă fie identificate țările cărora aparțineau ambarcațiunile fie ele de plăcere sau de transport al mărfurilor. Pasagerii pentru croaziere -unele pe fluviile europene-Rin ,Sena sau pe Dunăre treceau podețul ,ba chiar traversau un alt vapor ,,al
VOLENDAM de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352560_a_353889]
-
dai deloc riști ca, foarte curând, să nu îți mai rămână nimic. Nu întotdeauna oamenii cei mai bogați sunt și generoși. De regulă, oamenii bogați sunt foarte chivernisiți, altfel nu ar fi putut să adune averi, dar sunt și foarte zgârciți. Cu mare greutate pleacă un ban din buzunarul lor. Se poate înțelege că omul va trece peste ignoranța detaliilor tehnice și se va dedica menirii adevărate, aceea de a nu iubi lumea întreagă, ci pe cel de lângă el. Să dărium
EŞTI CREŞTIN, EŞTI FERICIT! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350539_a_351868]
-
cu care ea ar fi trebuit să se întâlnească și...i-a oferit brațul, invitând-o la o bere. Erau dulcegării de neimaginat pentru mine, care, de când mă născusem n-am auzit despre tata decât că e nesuferit și urâcios, zgârcit și leneș. La rândul lui, el îi zicea Moby Dick, pentru că se făcuse supraponderală (zestre genetică pe care și eu o duc...greu!). Nu puteam să cred, că oamenii ăștia care se certau și se jigneau din orice, dar mai
SCRISORI DE DEMULT de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350742_a_352071]
-
de circulație, își acordă prioritate, altfel s-ar face cozi interminabile. Poliția, carabinierii și ambulanța stau la coadă după celelalte autovehicule din trafic și numai în cazuri de urgență pornesc sirena și girofarul. Italienii sunt foarte bogați, dar și foarte zgârciți, chiar dacă unii dintre ei mai fac acte de caritate. La italieni în general femeile administrează banii și dictează în familie. În cazul unui divorț bărbatul pierde totul iar soția rămâne cu averea. Italienii (în zona la care mă refer) nu
ILUZII ŞI SPERANŢE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350736_a_352065]
-
drumurile noastre au fost ecouri și pași femei bărbați agonii morți și-nvieri zile și nopți răstimp între vise și vise fiecare clipă a lui ieri am trăit-o ca la cinematograf am vânturat viața printre degete ca niște casieri zgârciți atinși de molime încă ne ținem bine pe picioare râdem de viitor pe deasupra voastră lăudăm adevărurile și ne plac fetele frumoase ne descoperim în fotografii trecutul nostru atât de tumultuos și frumusețea care s-a dus pe apa sâmbetei. miercuri
GENERAŢIA NOASTRĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345660_a_346989]
-
drd. Sava Manuela Camelia: „Este o carte cum puțini scriitori au știut să plăsmuiască, autorul situându-se în descendența unui Ion Creangă (care o adorase pe Smaranda cea făcătorare de minuni), a lui Ion Slavici (care concretizase portretul mamei duioase, zgârcite, dar iubitoare în „Mara”) sau a lui Lucian Blaga (care îi era recunoscător acelei Eine Urmutter, mama primară, primordială), scriitori care au închinat, la rândul lor, iubirea fără sfârșitul sfintelor ființe care le-au dat viață.” Teo Cabel Referință Bibliografică
TRAIAN GHE. CRISTEA de TEO CABEL în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345706_a_347035]
-
pentru Alice, nu putea să aibă nici un câine sau vreun animal de companie, din cauza regulilor stricte ale mătușii Petunia. Dar norocul ei era tocmai faptul că avea fluierul fermecat, altfel, nu știu ce s-ar fi făcut. Mătușa Petunia era o femeie zgârcită, fără inimă, care făcea doar ce vrea ea. Îi ura pe toți oamenii din sat, chiar și pe copii, dar, mai presus de orice, ura animalele. Alice ajunsese în casa ei datorită faptului că părinții ei muriseră într-un accident
O POVESTE DE IARNĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352214_a_353543]
-
iritat pe cei doi metri pătrați în care-i permitea firul telefonic. - Cum? Vă trimit eu bani. Da, e mai scump la Sinaia. - Ești sigură? Vă ajung? Bine, bine, mă gândeam că... Da, tata e mereu prevăzător!... Pentru că e prea zgârcit, de aia!" a fost tentat să adauge, dar s-a oprit la timp... - La Olănești e ca lumea. Da, la izvorul 9 și la 2 parcă, nu sunt sigur, vedeți acolo. "Uf, nu mai termină odată, domnule, că-i închid
ISPITA (9) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355851_a_357180]
-
egal... - Ei, mă gândeam că acolo mai vin și oameni de afaceri, magistrați, polițiști. Nu se comportă ca mulțimea din sală, iar la nota de plată sunt mai amabili, darnici... - Domnule director, sunt și ei tot oameni. Uneori, chiar mai zgârciți, dacă vreți să știți! - Da? Nu am crezut... De ce caută ei să fie mai izolați oare? Ce discută la masă? - De ale lor, domnule director. Ca toată lumea, spun bancuri, râd, vorbesc despre fotbal, înjură... - Fac și politică? - Domnule director... nu
ISPITA (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355865_a_357194]
-
insultă, Plictisită de-al său vers: Dânsa are treabă multă, Prima e în univers! Fără a-și opri cântarea, Greierele îi răspunde, Stăpânindu-și greu mirarea, Parc-ar fi de nu știu unde: -Tu ești trudnica din vatră, Între gâze mai afoană, Zgârcită și ofticată! N-am venit să cer pomană! Eu sunt greierele, artistul, Iubitorul de frumos Veșnic vesel, optimistul, Nu-s ca voi un neam de jos! Referință Bibliografică: Greierele și Furnica / Elisabeta Silvia Gângu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
GREIERELE ȘI FURNICA de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354940_a_356269]
-
fost despre strămoși, mai ales despre tata. I-am întrebat dacă pot să le spun două „povestioare”? Tata a fost țăran și sunt mândru de asta, Un țăran mai altfel. Copil fiind tânjeam după cireșele timpurii de la un vecin foarte zgârcit, care le vindea în legături mici. M-am sfătuit cu alți copii, am făcut un ghem de smoală împănat cu bucăți de carne, l-am ”plăsuit” cu sfoară împletită, de cânepă și aruncat la dulăul legat de pom. În timp ce câinele
IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354954_a_356283]
-
jidani, zise Vasilică, căscând de somn. Și mi s-a stricat și mașina, strungul. - Pentru jidani? Adică pentru ... o vrei? Dar cine o să primească bani frumoși? - Pe dracu! Ăăă... poate tu... "o vrei!"Ha, Ha, Ha! Ăștia sunt cei mai zgârciți dintre partenerii noștri! Știi cum zic ei? - De unde să știu eu? N-am lucrat niciodată cu jidanii! Cum zic? - Spun că dolarii nu cresc în măslini! - Au dreptate și ei, dacă ar fi crescut în măslini, cred că erau vandalizați
ZIUA PROASTĂ SE CUNOAŞTE DE DIMINEAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356643_a_357972]
-
s-au grăbit să pună sub sigiliu într-o casă de bani toată averea ei până la intrarea în posesie. În casa de fier s-au găsit cupoane, obligațiuni, rente și scrisori funciare în valoare de peste 680.000 lei. Răposata, femeie zgârcită, călcată de hoțul Serdaru, ascunsese în saltele, în salon, bilete ipotecare și o pungă cu 9000 de lei în napoleoni de aur. Pe lângă acestea s-au mai găsit diamanticale, cercei, inele, giuvaergicale de smarald etc. I.L. Caragiale semnează ca prezent
CARAGIALE ŞI MOŞTENIREA DE LA MOMULOAIA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356210_a_357539]
-
pentru pom Și altul s-ajunge domn! Și de-atunci din cea pricină, Fără nici o altă vină, Cine-i neam din Rădășeni, „Perjar” e și-n Fălticeni! Și d-atunci acest renume, Chit că pleacă de la prune, E pentru omul zgârcit, Prea avar și pricopsit. Dar demersul meu artistic, Chiar de e puțin caustic, Se termină c-o-ntrebare: Cum se cheamă acela care Fructele iradiază, Sămânța o estompează, Ca să nu scape, pe bune, Sâmburi productivi în lume? 15.01.2015
PERJARUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370299_a_371628]
-
visă cu ochii deschiși la filmul său preferat “Poștașul sună întotdeauna de două ori”. Vizionase „The Postman Always Rings Twice” de multe ori. Nicky visă ca atunci când era tânăr. Și tot ca atunci era nemâncat, căci soția sa era la fel de zgârcită, ca mama sa. Părul său creț îi fugise de pe creștet. Rămăseseră doar două smocuri de păr răzlețe, de-o parte și de alta a capului său, în formă de piramidă triunghiulară cu vârful în jos. Vizionase filmul de multe ori
”POȘTAȘUL NU MAI SUNĂ DE DOUĂ ORI” SAU „VISURI …VISURI ...VISURI…” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352861_a_354190]
-
fost un bancher sub acoperire: - Stane, un țoi dă rachiu! Rapid! Stane, cârciumarul, privi prin arătare ca printr-una dintre ferestrele localului și nu i se mișcă nici măcar scobitoarea din gură. Știa ce hal de om este moșul! Chilipirgiu, cârcotaș, zgârcit și foarte neam prost. După ce bea de-i speria și pe cei mai vrednici gospodari, niciodată nu plătea și făcea scandal deși lua bătaie cât încape. Consumatorii, deloc impresionați de comportamentul nefiresc al moșului, priveau în gol, nu mai vorbeau
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]