202 matches
-
căci o comandase din fier ca să n-o spargă hoții. Au trecut multe zile și oamenii nemaivăzându-l au dat vestea dispariției lui. Meșterul, bănuind ce s-a întâmplat, a anunțat organele în drept și astfel s-a constatat că zgârcitul a murit de sete și foame stând pe grămada de bani. Zgârciții și lacomii, după ce își omoară sufletul, își omoară trupul prin moarte rușinoasă. 90. Conștiința, glasul dreptății Un om bogat, cu numele Săvoiu, alungă pe o chiriașă săracă, o
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
șantajăm. Peste un an avocatul avea să fie arestat și să își întâlnească în temniță fratele. Dumnezeu îi punea alături ca să-și vadă fiecare goliciunea sufletească. De multe ori gândeam că Dumnezeu oferea prilej celor bogați, lacomi de avere și zgârciți, să-și ispășească păcatele. Să cunoască și ei ce este foamea, lipsa, mizeria, disprețul și umilința. Versetul psalmului: „Bogații au sărăcit și au flămânzit” se împlinea sub ochii noștri. Înainte de arestare avocatul venea mai des pe la moșie și de multe
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
monetară va fi asociată credințelor fataliste despre modul în care se procură bani, comportamentelor de negare a sinelui și a emoțiilor negative față de bani; 4) credințele politice și religioase vor fi asociate cu patologia monetară, în mod special cu sindromul zgârcitului, a risipitorului și a vânătorului de oferte (Furnham și Okamura, 1999). 5 CERCETAREA 5.1 Obiectivele cercetării Lucrarea aceasta își propune să descopere relația dintre implicația motivațională și atitudinea față de bani în funcție de sistemul din care face parte subiectul. După cum am
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
scotoceau prin buzunare ca să mai adauge ceva la plicul cu bani destinați ca dar de nuntă, și care urma să fie anunțat cu glas tare, cu suma și numele donatorului. Trebuiau să evite de a intra în gura lumii ca zgârciți sau sărăntoci. Se manifesta tradiționalul „ce-o să zică lumea”. Au apărut mai târziu mai ales în orașe, nunți moderne elevate, la care la miezul nopții se distribuiau mesenilor plicuri albe pentru introducerea discretă a darului. Aici au intervenit „băieții inteligenți
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
trebuie și foarfece. Sau, la turtă, spuză. Pe care am s’o trag pe turta tagmei mele, susținând că bărbatul pare mai generos decât femeia. Nu prin paharul oferit unui prieten, ci prin „pâinea“ oferită altuia: bărbierului. Rușine mie! De zgârcit ce sunt, n’am găsit altă soluție de supraviețuire În tranziție decât să-mi las barbă ca anahoreții. Sau ca Scaraoțchi; e vina lui, dacă-i fierbe’n smoală și pe bărbieri... Și așa, mă jur pe barba mea că
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
când se fac mari reduceri de prețuri la palatele de pe Coasta de Vest. În ciuda aparentei gentileți de care dădea dovadă la fiecare întâlnire miliardarul, când numai buchetele de flori costau cât o croazieră în jurul lumii, omul era, de fapt, un zgârcit incurabil. Ca toți miliardarii, am putea spune, care au făcut primul milion de dolari vânzându-și televizorul. Dar dacă după primul milion cei mai mulți se vindecă, în bună parte, de zgârcenie și devin atât de generoși, încât le-ar da câte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
de moarte. Din cugetări, doar acestea: „Lucrul cel mai scump e cinstea; dar ce folos. Unii o vând prea ieftin”; „Setea de mărire este întocmai ca râia, cu cât o scarpini mai tare, cu atât de mănâncă mai amarnic;” Nu zgârcitul are avere, ci averea îl are pe zgârcit!” Pagina sănătății cuprindea sfaturi privitoare la tuberculoză, periculozitatea fumatului, a consumului de alcool, urzica pentru leac, farmacia din casă etc. Erau încrustate în pagină și fotografii ca cea a „gospodarului Ion a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mai scump e cinstea; dar ce folos. Unii o vând prea ieftin”; „Setea de mărire este întocmai ca râia, cu cât o scarpini mai tare, cu atât de mănâncă mai amarnic;” Nu zgârcitul are avere, ci averea îl are pe zgârcit!” Pagina sănătății cuprindea sfaturi privitoare la tuberculoză, periculozitatea fumatului, a consumului de alcool, urzica pentru leac, farmacia din casă etc. Erau încrustate în pagină și fotografii ca cea a „gospodarului Ion a lui Toader Ursachi”. Un creștin care slujește Domnului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
povestește lui Géronte întâmplarea prin care tocmai acesta trecuse. Efectul comic rezidă în aceste quiproquo-uri. Ambiguitatea referențială (ea nu știe, de fapt, despre cine râde și nici nu bănuiește că deicticul "aia" face trimitere către interlocutorul: "javra aia de zgârcit"), precum și nerespectarea legii informației, reprezintă de asemenea, o sursă a comicului. Legea motivației Lege pragmatică prin excelență, această cea din urmă lege subliniază nevoia ca povestirea, dincolo de un simplu aport de informație, să trezească o anumită emoție. Monologul narativ trebuie
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
în colaborare cu Matei Millo), Iași, 1854; Ballades et chants populaires de la Roumanie (Principautés Danubiennes), pref. A. Ubicini, Paris, 1855; Păcală și Tândală, Iași, 1857; Cetatea Neamțului sau Sobiețki și plăieșii români, ed. 2, Iași, 1857; Salba literară, Iași, 1857; Zgârcitul risipitor, Iași, 1863; Rusaliile în satul lui Cremine, Iași, 1863; Lipitorile satelor. Ultrademagogul și ultraretrogradul, Iași, 1863; Poezii populare ale românilor, București, 1866; Millo director sau Mania posturilor, Cernăuți, 1867; Harță răzășul, Iași, 1871; Boieri și ciocoi, București, 1874; Opere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
ce nu face asta va avea ghinion în noul an. Ce alte obiceiuri mai sunt în Comuna Muntenii de Sus? Un alt obicei păstrat cu sfințenie în Comuna Muntenii de Sus este colindatul cel ce nu primește colindătorii este considerat zgârcit și se zice că anul care vine pământul pe care acesta îl va semăna nu va avea roade. Există vreun obicei specific acestei comune? Un obicei specific Comunei Munteni de Sus este RÂNDURILE. Rândurile constau într-o horă a veseliei
Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
de Dumnezeu; cel care a dat pâine este chemat înaintea tuturor; cel bun și larg la inimă este trimis înaintea celorlalți drepți în viața veșnică (Matei, 25, 34-36), pe când cel care n-a împărțit nimănui din avuția sa și cel zgârcit este dat focului înaintea tuturor păcătoșilor (Matei, 25, 41-43)”<footnote Idem, Omilii și cuvântări, omil. a VIII-a, VII, p. 431. footnote>. Sfântul Vasile precizează limpede că ceea ce ai dat celui flămând „rămâne tot al tău și ți se întoarce
Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
perioada 1940-1944, obligat să plece din Cluj, întemeiază la București Editura și Tipografia Omnia, la care va publica peste două sute de cărți pentru copii (Moartea lui Siegfrid, Simbad marinarul, Califul din Bagdad, Povestiri de Crăciun, Motanul încălțat, Prințesa bătută, Uriașul zgârcit ș.a.). Prefect al județului Turda (1945-1947) și deputat (1945-1948), din 1949 se dedică activității literare. După debutul cu publicistică socială la „Adevărul” (1920), scoate la Cluj revistele „Gazeta satului” (1939) și „Manifest țărănesc” (1939), iar la București - săptămânalul „Lectura copiilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288322_a_289651]
-
cota. Femeia este atât de aprigă, încât îl silește pe bătrân să meargă să se adăpostească la ceilalți doi fii care îl tratează cu aceeași silă și același dispreț. Singurul dintre fiii care apreciază pământul este Buteau, imaginea avarului, a zgârcitului care privește cu mare atenție, supraveghind modul în care este împărțit pământul: ”Urmărea operația de măsurare a pământului pas cu pas. Și din dorința lui de a stăpâni, în bucuria ce-o încerca de a mușca în sfârșit din pământ
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
mai scot o monedă de 2 euro. "Profesor de matematică, ca și mine, Doamne, ce mult suferă omul ăsta..." îmi spun. Mai scot și o monedă de 1euro. Ba, chiar, de ce n-aș da o hîrtie de 10 euro? Ei, zgîrcitul din mine se opune și mă rușinez de cît de hapsîn sînt. Puștiul umblă cu iuțeală și în coș curg bani după bani. Cu dexteritate scoate cîte un pumn și-l bagă într-un imens buzunar. Ca să nu fie prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
care tu o dorești. - Hai, alege! - P-ăsta a lu’ dom’ profesor! Hai să-i facem, le-am promis că le-o tragem. Îi frigem! Pe bani! P-o ladă de bere! Hai dă-vă dracu!... O bere de căciulă!... Zgârciții dracu’!... Vă ofticați că vă facem! Fără opțaid, că suntem oameni serioși! Povestesc din nou. Despre Ciocârtei, iar a dat-o afară p-aia, du-te la mă-ta. Nebun. Adevăru-i că trebuie să fii și prost ca să te lase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
alte târguri din partea aceasta de țară Moldova de Sus. Case urâte, magherniți îngropate pe jumătate în pământ. E Sâmbătă și nu-i nici-o mișcare pe străzi. Numai ochii lucrează, ochii pândesc. Aici am văzut un fel de pavaj-trotuar-foarte economic și zgârcit făcut, care, se zice, a îngăduit primarelui să-și cumpere o moșie după săvârșirea lui, de unde înainte era calic pușcă. Trecem prin domeniile generalului Sergiu Băicoianu, pe care treeră încă mașinile. Întâlnim chiar și pe d-sa, un om cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
trebuie sol, fă-te împărat. Frumoasă și mare cușmă, dar nu-i nimc subt dânsa. Gura care grăiește nicicând nu flămânzește. Unde nu-i mâță, șoarecii întind horă. Cel ce se teme de vrăbii să nu samene mălai. Cine cere zgârcitului vrea să sape fântână în mare. Oțetul de dar pare miere. Inima-i prunc, care dorește tot ce vede. Pântecele și desaga cerșetorului nu se umplu niciodată. Să dorești mult, să nădăjduiești puțin, să nu ceri nimic. Pânea altuia nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
profite de tine. Un văr al familiei părinților mei, Gavrilă Cristea pe nume, înalt și slăbănog, puțin gârbovit, cu barba întoarsă, parcă să te împungă cu ea, cu o înfățișare de om care te făcea să vezi în el un zgârcit și afurisit, deși era bine înstărit, ce deținea și o moară de măcina t făină de popușoi, întreținută de un om amărât, de statură împuținată, fără părinți, frați ori alte rude și care locuia într-o cameră din incinta morii
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Rareș, Andrei Florea Curcanul, Ochii mamei, Cânele Bălan, În vacanțe, Sfântul Andrei. Tot în traducerea Mitei Kremnitz apar în limba germană nuvelele: Andrei Florea Curcanul și Sfântul Andrei, în volumul Neue Rumänische Skizzen, Leipzig. 1881. Publică în Convorbiri două nuvele : Zgârcitul și Stejarul din Borzești. La 27 aprilie este numit pentru a doua oară primar al Iașului (până la 23 iunie). 1882. În traducerea lui Gane apar, în Convorbiri, primele șapte cânturi din Infernul lui Dante Alighieri. La 23 martie nuvelistul este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de sub tipar o amplă selecție din nuvelistica scriitorului (281, 279, 294 p.), supravegheată de autor. Volumul I și II reproduc fidel cuprinsul celor două volume de Novele apărute la Iași în 1880. Cel de al treilea cuprinde: Stejarul din Borzești, Zgârcitul, Ion Udrilă, Ura din copilărie, Petrea Dascălul, Friguri de autor, Agatocle Leuștean, Două zile la Slănic, Dac-a vrea Dumnezeu. La Iași, editura librăriei Frații Șaraga tipărește un volum de Poezii (reluat într-un nou tiraj peste un an sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
apare la Cernăuți, în limba germană, cel de al doilea volum de Novellen care cuprinde: Comoara de pe Rarău, Stejarul din Borzești, Aliuță, Astronomul și doftorul, Petrea Dascălul, Andrei Florea Curcanul, Sfântul Andrei, Hatmanul Baltag, Două nebunii, Ciubucul logofătului Manole Buhuș, Zgârcitul, Cânele Balan, În vacanțe, Ion Urdilă, Ura din copilărie. Colaborează la Junimea literară. 1907. În Viața românească, apare Mângăiere. La 14 iulie N. Gane este numit pentru a cincea oară primar al Iașului (până la 6 ianuarie 1911). În editura "Librăriei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
îmi zise Cananău cu aer ademenitor, că doar ești cusut cu galbenii prinși de pe echipajul babacăi 76. Pune pe o carte măcar prețul biciului care era o vechitură și nu făcea mai mult de o carboavă 77. Bine zici!... Hai, zgârcitule!... Pune prețul biciului, adaose Hermeziu; ori îl pierzi, ori îl îndoiești 78. Unde nu merge o carboavă! Ași!... întâmpină Iancu Rosetti, vroind să mă aducă la ambiție. El, dac-a pierde o carboavă, se spânzură; îl știu eu ce tacâm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
din criză, de ce să nu ne propunem să ieșim și din criza datorată unei părți din etnia țigănească? Oricum, pentru rezolvarea acestei chestiuni, nu trebuie să pornim de la Costești. 12 septembrie 2010 Echinocțiul politic de toamnă Motto:” În dorințe încep zgârcit să fiu...” (Serghei Esenin) Stau „zgribulit de-al toamnei mele frig” și nu știu pe cine să cred. Să-l cred pe primul ministru Boc, care, deși nu cunoaște problemele macroeconomice ca exministru Vlădescu, zice că „greul de-acum vine
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
femeie se leagă de noi, reproșându-ne, în engleză, că nu vrem să cumpărăm nimic. Ne moralizează, ne insultă și chiar ne amenință: „Vi-i jele să cheltuiți niște dolari!? Vedeți cum arată orașul ăsta, că e vizitat de niște zgârciți ca voi!?”. Nu mai rezist și îi spun în rusă: Otstani! („Lasă-ne!“). Rămâne cu gura căscată. „Păi, de ce nu vorbiți rusește?”, ne strigă din urmă... Sankt-Petersburgul e unul dintre cele mai scumpe orașe din lume. Ocupă locul opt într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]