196 matches
-
râzând, plângând de fericire, sau tristețe. Tu , eu, iar la mijloc și... de-aș putea, să te privesc acum, să nu mă satur, mereu să fiu flamand de tine. Eu și tu, doar noi, dansând, pe-o placă de vinilin zgâriata, iar mai tarziu, când vom fi plecați în neant, cineva să ne vadă, aducându-și aminte, că am fost noi, tu și eu, mereu împreună. Austria, noiembrie 2015 sursă foto - Pinterest Referință Bibliografica: Tu și eu / Coști Pop : Confluente Literare
TU ȘI EU de COSTI POP în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373098_a_374427]
-
de concludent în această privință îl dă Oakland. Adresânduse studenților săi și arătându-le ceasul-brățară, îi întreabă: “Este acesta un ceas de calitate?” la care studenții i-au răspuns: “Nu, este făcut în Japonia!”; “Nu, este ieftin” “Nu, are cadranul zgâriat.”; “Cât de fiabil este?”; “Eu nu aș purta așa ceva!” Ceasul său a fost “insultat” oriunde în lume de către studenții din Londra, New York, Paris, Sydney, Bruxelles, Amsterdam, Bradford. Foarte rar se spune, privind calitatea ceasului, că aceasta depinde de ceea ce dorește
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3148]
-
examinăm această povară anevoie de purtat, către un misterios "undeva" ("Mergem încet spre cine știe unde"); ea seamănă cu un sicriu dar, în plan orizontal, ușa pare și o planisferă, de vreme ce: Lemnul din care-i Închipuită brutal e ud și greu și zgâriat, Ca și cum toate bătăliile absurde ale lumii Cu cai, săgeți și coifuri ar fi avut nemijlocit Loc pe întinsurile ei. O mare parte din atenția celui ce se exprimă în poem e consacrată "colegului său de jug", ca să spunem așa. El
Două poeme de la sfârșitul anilor '60 by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17144_a_18469]
-
sărea gardul în curtea vreunui gospodar și se repezea la câine, încăierându-se cu el, încercând să-l castreze pentru a răzbuna rușinea familiei și moartea fiicei sale. Se întorcea la castel, în toiul nopții, rupt și prăfuit în încăierare, zgâriat și mușcat de câini sau ciomăgit de țărani. Trofeele le colecționa cu grijă, păstrându-le în borcane cu formol, înșiruite pe rafturi în mica încăpere care-i era destinată. Dimineața, sosea gospodarul la graf, cerând furios să fie despăgubit pentru
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
sărea gardul în curtea vreunui gospodar și se repezea la câine, încăierându-se cu el, încercând să-l castreze pentru a răzbuna rușinea familiei și moartea fiicei sale. Se întorcea la castel, în toiul nopții, rupt și prăfuit în încăierare, zgâriat și mușcat de câini sau ciomăgit de țărani. Trofeele le colecționa cu grijă, păstrându-le în borcane cu formol, înșiruite pe rafturi în mica încăpere care-i era destinată. Dimineața, sosea gospodarul la graf, cerând furios să fie despăgubit pentru
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
sau poate chiar, cu mintea încețoșată și limba slobodă, rostind blasfemii împotriva Celui ce a interzis vinul, împotriva Celui ce a spus: „Nu veniți la rugăciune în stare de beție!“ Astaghfirullah! Mohamed taică-meu își drese glasul, având gâtul parcă zgâriat de tonul ascuțit pe care-l luase, după care continuă: — Da, frați drept-credincioși, lucrurile astea se petrec în orașul vostru, sub ochii voștri, iar voi nu faceți nimic, de parcă nu v-ar aștepta Dumnezeu în ziua Judecății ca să vă ceară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
mă simt bine primenit și dichisit. Curând se va auzi soneria și Selina va fi aici cu ochii ei de pisică persană, cu lucrurile ei înghesuite într-o geantă, cu gura ei fierbinte, cu desuuri de profesionistă, cu încheieturile mâinilor zgâriate, cu parfumuri de budoar și, probabil, cu aroma altor bărbați. Ținând, însă, cont că totul se desfășoară sub auspiciile pornografiei, totul e în ordine, totul e OK. Merge. Până să-ți povestesc secretele mele de alcov cu Selina, va trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
văduv al CCAA, Claire. Celelalte femei pur și simplu nu erau... Claire interveni: — Nu erau ea. — Exact, nu erau ea. Nu erau puternice, nu erau devotate, nu erau... — Ea. Danny râse. — Da, nu erau ea. Rahat! Parcă sunt un disc zgâriat. Claire râse și ea. — Ți-aș da eu o replică tăioasă despre inimi zgâriate, dar s-ar putea să mă pocnești. — Nu dau decât în fasciști. — Nu te porți dur cu femeile? — Nu e stilul meu. — Al meu e. Ocazional
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
erau ea. — Exact, nu erau ea. Nu erau puternice, nu erau devotate, nu erau... — Ea. Danny râse. — Da, nu erau ea. Rahat! Parcă sunt un disc zgâriat. Claire râse și ea. — Ți-aș da eu o replică tăioasă despre inimi zgâriate, dar s-ar putea să mă pocnești. — Nu dau decât în fasciști. — Nu te porți dur cu femeile? — Nu e stilul meu. — Al meu e. Ocazional. — Sunt șocat. — Mă îndoiesc. Danny dădu băutura peste cap. — Claire, vreau să lucrez pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
drept! Pran execută ce i se spune, nu fără a se întreba la ce vor duce toate astea. Privett-Clampe își mai toarnă un pahar, chiar mai multă burra decât ultima dată. Mâna îi șovăie. Whisky-ul se varsă pe marochinul zgâriat al biroului. — Ai ceva sânge de alb în tine, continuă el, ridicând paharul în direcția lui Pran. Poate chiar destul de mult, după cum arăți. Cu puțină educație, ai putea înțelege. Adevărul este, băiete, că ar trebui să asculți ce-ți spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
piață, Marinaru, ca să profite cât mai bine de publicul adunat cu acel prilej, a organizat nu mai puțin de zece partide de căpăceală, la capătul cărora puradeii erau cu toții plini de sângele scurs din arcadele desfăcute, nasurile zdrobite și scalpurile zgâriate. Sumele pariate au fost consistente. Unele surse care țin să-și păstreze anonimatul ne-au dezvăluit că Încăierările erau aranjate de Marinaru, că el știa foarte limpede dinainte rezultatul unei lupte și că el Însuși, ca să-i sporească atractivitatea, ordona
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
năvalnic, două fire groase de sânge. Printre pleoapele deschise se zărea numai albul ochilor. Piticul rămăsese cu gura căscată și, În timp ce Monstrulică dădea să se aplece asupra camaradului, Începuse să țipe isteric și să ordone Întruna drepți, ca o placă zgâriată, Încât, zăpăcit și el de Întâmplare, soldatul rămas În picioare nu-și dădea seama dacă acea comandă Îi era adresată lui, celui căzut, amândurora ori nici unuia. O oră mai târziu, În birourile Statului Major, locotenentul povestea, cu spume la gură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
dintr-un plastic subțire, care se spărgea ușor, Înfățișând niște iepurași dințoși și urechiați, cu zâmbete destul de omenești, dar tâmpite, spoite pe față. Peste mască, În dreptul ochilor, Ectoraș trebuia să-și pună niște prăpădiți de ochelari de motociclist, cu sticlele zgâriate, ramele din aluminiu strâmbate În fel și chip și prinși pe după cap cu un elastic lat și Îngălbenit, furat de la izmenele bunicii. În mâini Își Îndesa mănuși cu un singur deget, Împletite de bunica lor din fire de lână diferit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
dar sunt păianjeni cu furci putrede, nu mai pot toarce firele, nu sunt de nici un folos revoluției. Ei vorbesc în acord cu Karl Marx, dar îl ajută pe Chiang Kai-shek. Am fost batjocoriți. Ni s-au dat ochelari cu lentilele zgâriate, ca să nu vedem limpede. Am crezut în Stalin și am avut încredere în oamenii pe care i-a trimis. Însă ce fac ei altceva aici, în afară de a face experiemente sociale pe spinarea noastră? Mao dezbate pe tema istoriei Chinei în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
cu toții În ogradă, alături. Moș Iacob le arată banca de lemn de lângă peretele saraiului: - Sidite, sidite! Cei doi tunși se așează. Ascultători, cu mâinile pe genunchi și privirea drept Înainte. Sunt murdari pe obraz, au mâinile murdare, picioarele goale, negre, zgâriate. Se vede de-aici. Moș Iacob intră-n casă, iese, urmat de Mătușa Domnica. Bătrâna umple două străchini cu polonicul dintr-o oală și le trece lui bărbatusău. Acesta le Întinde tunșilor Întovărășite și de câte un coltuc de pâine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
mai puternic decât al fastului de-acum doar câteva luni. La prima vedere, cu excepția dimensiunilor sălii, aveai impresia că te afli într-una din vechile hrube mizere din vremurile "preistorice" ale ruletei. Pereții erau plini de mâzgăleli obscene și inscripții zgâriate sau trasate grosolan cu cărbune, dar un ochi cât de cât format nu putea să nu observe de la început rafinamentul estetic, duetul grafic coerent și emoționant al unui mare artist, al cărui nume, din motive evidente, prefer să nu îl
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
bolnav zâmbind unui fluture. Am văzut un om rătăcit în uzină și un savant înhămat la o roabă și un lup oftând trist. Și o fată cedând într-o bucătărie de țară și un film rulând invers și un disc zgâriat pe care se plimba o buburuză. Și când termometrul arătă 40 de grade și Puia deveni translucidă ca o unghie în lumină, am văzut spânzurați atârnând de-o salcie și o mie de oi sacrificate pe malul unei lagune și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
fiind misterioasa Antihton, iar prima însuși Soarele) și câte unui segment de dreaptă aflat în relații armonice cu celelalte, după regula Numărului de Aur, ajunsese acum să fie reinventată de un maniac care o cânta la infinit, ca un disc zgâriat. Ajuns acasă, în cămăruța sa de doi metri pe un metru și ceva, cu pereții plini până sus de cărți jerpelite și cu un colaj reprezentîndu-l pe Sfântul Augustin privind sânii goi ai unei femei din cine știe ce revisțtă obscenă, agățat
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
buzele roșii, umede, ale lui John Robert și ochii lui injectați, cruzi, scăpărând de inteligență. În același timp, George deveni conștient de cumplita durere de cap care-l chinuia din momentul în care se deșteptase. Își simțea parcă și fața zgâriată. Probabil că se îmbătase criță cu o noapte înainte. Încercă să-și amintească, dar nu izbuti. John Robert se întorcea. Oh, Dumnezeule, oh, Dumnezeule! George hotărî că singurul lucru de care avea acum nevoie era laptele, o cană mare cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
vorbi, cu calm și fermitate, cu totul neobișnuit pentru Gabriel, era maniera pe care o prefera cumnata ei. Stella plânsese până atunci cu fața într-o batistă. Acum dădu batista la o parte și înălță o față udă și umflată, zgâriată și învinețită, care-i produse lui Gabriel un șoc. Stella începu să-și legene capul pe pernă, în dreapta și în stânga, străduindu-se, vizibil, să-și controleze respirația. Cumnata ei îi atinse ușor brațul. Știa că Stellei nu-i plăcea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
înfăptuiască și că, în general, erau lipsiți de tărie. În Casa de Reuniuni a quakerilor domnea o profundă tăcere. lui Gabriel McCaffrey îi plăcea mult această tăcere, ale cărei unde tămăduitoare se înălțau într-un ritm solemn până la sufletul ei zgâriat, usturător. Afară, soarele, strălucea printre copacii munciți de vânt, proiectând pe zidul alb un joc unduios de sulițe aurii. Încăperea era lipsită de orice podoabă, o cameră frumoasă, cu tavan înalt, din secolul al XVIII-lea, și cu ferestre înalte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
încântat să vadă cum noi, ne batem joc în mod continuu de trupurile noastre. Căci, așa cum se spune, el este templul lui Dumnezeu. Nici dumneavoastră nu v-ar plăcea să împrumutați o mașină cuiva și să vă fie înapoiată deteriorată, zgâriată, cu defecțiuni. 11. Practicați înfrânarea. Ce e mult strică, întotdeauna. Practicați înfrânarea în ceea ce privește mâncarea (limitați cantitățile), alcoolul, cafeaua și eliminați fumatul. 81 Orice este în exces este dăunător. Mai ales în cazul repetării acestor excese. Este la fel de adevărat că un
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
chipurile era călare Îl urma Îndeaproape strigînd: mai repede! la dreapta! la stînga!, pînă ce te prindeau din urmă și, dacă nu erai Încă admis În bandă, te trînteau la pămînt. Era epoca În care veneai mereu acasă cu genunchii zgîriați și În care dacă nu deveneai tu idol trebuia să adori unul. Totuși, Pepa nu era un idol potrivit pentru Julius, care se ascundea tot timpul de el și nu era de loc dispus să-i cedeze creionul rezervor primit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
patra coastă, unde se înfipsese în țeapa unei imitații de cască prusacă, fixată pe schimbătorul de viteze al mașinii. Avea zgârieturi adânci pe scalp și față. Brațul drept îi era dislocat; prezenta fractură de femur drept. Restul corpului era foarte zgâriat și tumefiat, dar altfel era uimitor de întreg. —Aici, în statele de câmpie, folosim adesea cuvântul „miracol“, doctore Weber. Dar nu-i un cuvânt prea des rostit la un centru de traumatologie de nivel II. Weber studie imaginile pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
nu ne parazităm la nesfârșit amintirile despre propria copilărie sau adolescență. Pentru că am convingerea profundă că avem nevoie de copilărie toată viața. Rămâne să alegem între a o relua pe-a noastră în minte, cu banda din ce în ce mai ștearsă și mai zgâriată, la nesfârșit, sau a participa activ la cea a copiilor noștri. N-aș vrea însă ca din paragraful de mai sus să reiasă că discuția respectivă ar fi avut vreo legătură cu faimoasa criză de treizeci de ani, de care
Curățenia de primăvară. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Cristina Ispas () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1771]