2,112 matches
-
divine. Astfel, Sfântul Ioan Gură de Aur precizează: (...) nu sunt ale mele cuvintele ce le spun, nici nu rostesc de la mine cele ce grăiesc, ci de la Duhul, povățuit fiind de iubirea de oameni a Stăpânului pentru folosul vostru și pentru zidirea Bisericii lui Dumnezeu 41. Sfântul Grigorie de Nyssa, referindu-se la cuvintele de învățătură ale Sfântului Apostol Pavel, spune că acesta nu grăiește cuvinte ale înțelepciunii omenești, ci cuvinte inspirate de la Duhul Sfânt: În toate câte le grăia nu mai
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
în paragină, cum ar fi parcul palatului în care ajunge falsul "marquis" Alvarez din șAvatarii faraonului Tlàț: "Un castel vechi c-o grădină părăginită se-nălța pe o coastă de deal... Părea mai mult o grămadă de pietre decât o zidire, cu murii ei risipiți, cu copacii uscați, pe a căror tulpină creșteau generații tinere de arbori noi și subțiri... Era un parc ca o pădure veche, unde pe ruinele copacilor vechi și putrezi cresc cei noi și tineri... Trăsura intră
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
cultural artistică a Bacăului, ar fi o irealitate oglindirea ei ca artist exclusiv regional. Sigur că, dedată hărniciei și harului de a proiecta în universul audibil cântece prețioase, lăuntric și admirabil înmlădiate pe glasul ei, de mulți ani, participă la zidirea epopeei melodice, de frumusețe unică a acestui spațiu etnofolcloric moldovenesc, dar nu mai puțin, artista este înregimentată în garnizoana ultimei fortărețe asediate a culturii sătești românești și melosului popular și folcloric național. Nemaivorbind despre decăderea curajului și creșterea proporțiilor cedării
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
casele oamenilor pe coșuri și chinuie nevestele însărcinate. Sau neînsărcinate, cum și fetele mari, pricinuindu-le, prin neodihnă și frămîntare, nenumărate vînătăi pe corp, cum și o mare oboseală"), apoi stafii și iele, ca și sumedeniile de povești despre motivul zidirii (jertfirea unei ființe umane pentru ca un monument înălțat, sau numai o casă, să dăinuie), atît de cu largă răspîndire în literatura noastră (nu numai a noastră!) populară. Și, în sfîrșit, despre alte nenorociri ce se abat asupra oamenilor (Ceasul cel
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
un credo de viață, norme ale conduitei de zi cu zi. Doar câțiva fățarnici, oameni mărunți îi vânează smerenia și opera de mare cărturar, fiindcă prietenii săi sau enoriașii, români cu suflete calde, încărcate de evlavie, îl prețuiesc, îi admiră zidirea de fiecare zi, cu totul exemplară. Fapte din viața sa pot servi, astăzi, ca model de înțelepciune și iubire de semeni. Viața preotului Nicolae State-Burluși a fost și este una zbuciumată și în veșnică luptă pentru adevăr și dreptate, fiind
Inima de sub reverendă. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_369]
-
breasla zidarilor, considerând Puterea Divină (indiferent cum o numim) „Mare Arhitect al Universului”. De aceea, între simbolurile masonice apar echerul, firul cu plumb, mistria, ciocanul, compasul. Interpretarea pe care masonii înșiși o dau existenței lor se leagă de trecerea de la zidirea materială la cea spirituală, ezoterică, de la operativ la speculativ. Prima Mare Lojă s-a creat în Marea Britanie, la începutul secolului al XVIII-lea. La această oră, însă, Loja-Mamă se află în Statele Unite ale Americii. Masoneria s-a implicat în multe
Agenda2003-9-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280756_a_282085]
-
din gând bun. Încântat de cele cuprinse în articolul publicat în Timpul, el a venit să ne spună că a hotărât să înființeze un comitet, care ia asupra sa sarcina de a porni o mișcare și de a aduna banii pentru zidirea unei mărețe catedrale, cum se cuvine să aibă Bucureștii, capitala glorioasei Românii”. Cine era „Beizadea Mitică”? Dimitrie Ghica, zis „Beizadea Mitică” (31 mai 1816-18 februarie 1897), era fiul fostului domnitor pământean al Țării Românești Grigore Ghica și care, după studii
Mihai Eminescu, primul care a cerut o Catedrală a Neamului. Află povestea eşecului. Votează aici pro sau contra ideii () [Corola-journal/Journalistic/27308_a_28633]
-
strălucită inițiativă? Iată ce mai relatează aceeași prețioasă sursă, I.Slavici: „Comitetul s-a înființat, mișcarea s-a pornit și banii au început să se adune; deodată însă zelul s-a potolit și totul a rămas baltă. Se zicea, că zidirea unei catedrale mărețe e un lucru prea mare pentru ca să poate fi scos la capăt prin subscrieri de bună voie și guvernul a făgăduit că va purta el de grijă, ca să fie zidită, în adevăr o măreață catedrală, cum li se
Mihai Eminescu, primul care a cerut o Catedrală a Neamului. Află povestea eşecului. Votează aici pro sau contra ideii () [Corola-journal/Journalistic/27308_a_28633]
-
s-a ivit alt Mitică, D. A. Sturza care, ajuns ministru de culte, a luat hotărârea bărbătească și nu numai că a obținut un credit de 5 milioane pentru ridicarea catedralei, ci a și ales locul unde urma să se facă zidirea, - pe la fosta mănăstire Carimata, unde azi se află statuia lui C.A.Rosetti. Loc mai potrivit pentru așa ceva nici că s-ar fi putut”. Dimitrie A.Sturza a deținut portofoliul cultelor și instrucțiunii publice în cabinetul condus de Ion C.
Mihai Eminescu, primul care a cerut o Catedrală a Neamului. Află povestea eşecului. Votează aici pro sau contra ideii () [Corola-journal/Journalistic/27308_a_28633]
-
condus de Ion C. Brătianu (9/21 iunie 1881- 23 martie /4 aprilie 1888), în perioada 2/14 februarie 1885-1/13martie 1888. „Păcat numai că guvernul, din care făcea parte D.A.Sturza, a căzut mai înainte de a se fi început zidirea, iară urmașul lui D.A.Sturza la ministerul cultelor a găsit că pentru o catedrală cu adevărat măreață cinci milioane sunt prea puțini și a cheltuit banii pentru alte lucrări mai urgente și mai folositoare”. Carol I gândește, și el la
Mihai Eminescu, primul care a cerut o Catedrală a Neamului. Află povestea eşecului. Votează aici pro sau contra ideii () [Corola-journal/Journalistic/27308_a_28633]
-
zidari, pietrari și fel de fel de alți meșteri și maeștri peste două sute de ani. Minune prea de tot mare n-ar fi dac’ar trebui să treacă fie măcar și numai o sută de ani pentru ca să se poată începe zidirea unei catedrale la București - dacă mai e să se facă un asemenea început”. La 134 de ani de la lansarea ideii și 87 de la considerațiile lui Slavici, sub semnul tutelar al lui Mihai Eminescu, marele proiect al Catedralei Neamului pare, mai
Mihai Eminescu, primul care a cerut o Catedrală a Neamului. Află povestea eşecului. Votează aici pro sau contra ideii () [Corola-journal/Journalistic/27308_a_28633]
-
cazarma gărzii elvețiene, cea jandarmeriei pontificale, altele sunt toate în interiorul Cetății Vaticane, cum știm. Piața Sân Pietro cu coloanele lui Bernini, la fel, dar cu acces liber. Însă așa numitele „borghi” din jurul Vaticanului ( de la „borgo”, citadela, după etimonul german, burg), zidiri vechi, biserici, fântâni, sunt zone extravaticane. Vorbim de străzile de la Castel Șanț’ Angelo la zidurile vaticane, ori de străzile de la Piazza Risorgimento spre Bazilica Sân Pietro, ori de cele de la Porta Sânto Spirito spre Coloane. Ele nu fac parte din
Ce e și ce nu e în Vatican? by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2583_a_3908]
-
rădăcini locale (e unul din motivele pentru care mă îndoiam, la începutul cronicii, de „ardelenismul” noului volum). Nu de lumea transilvană a satului se desparte Ion Horea cu abia ascuns regret, ci de lume pur și simplu. În rând cu „zidirea stogului” (p. 33), în mitologia lui personală se ivesc și locuri îndeobște lipsite de mitologie: Ferentarii, Podul Basarab, strada Armenească, sudul industrial al Capitalei, Cotrocenii. E, peste tot în acest volum, o neașteptat de delicată poezie a Bucureștilor de azi
Un cântec încăpător precum... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2745_a_4070]
-
CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1937 din 20 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Câteva gânduri, impresii și idei despre Catedrala Mântuirii Neamului Românesc... Catedrala Mântuirii Neamului Românesc reprezintă sinteza ethosului creștin-ortodox al poporului român, zidirea ei implicând variate semnificații de la cele duhovnicești - liturgice-teologice până la cele naționale-arhitecturale-sociale. În acest sens zidirea ei se constituie într-un simbol al permanenței sintezei dintre Biserică și Neam, precum și într-o afirmare dinamică a valorilor spirituale și culturale ale poporului
CÂTEVA GÂNDURI, IMPRESII ŞI IDEI DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381736_a_383065]
-
2016 Toate Articolele Autorului Câteva gânduri, impresii și idei despre Catedrala Mântuirii Neamului Românesc... Catedrala Mântuirii Neamului Românesc reprezintă sinteza ethosului creștin-ortodox al poporului român, zidirea ei implicând variate semnificații de la cele duhovnicești - liturgice-teologice până la cele naționale-arhitecturale-sociale. În acest sens zidirea ei se constituie într-un simbol al permanenței sintezei dintre Biserică și Neam, precum și într-o afirmare dinamică a valorilor spirituale și culturale ale poporului român. În imaginea ei se vor regăsi tradiția și modernitatea, universalul și particularul, amprenta inconfundabilă
CÂTEVA GÂNDURI, IMPRESII ŞI IDEI DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381736_a_383065]
-
pentru a da viața sacră unui spațiu care va folosi nemijlocit nu numai unui popor aflat în rugăciune, ci și unui popor chemat să-și afirme mereu identitatea, verticalitatea și măiestria, precum și fidelitatea față de năzuințele înaintașilor care doreau cu ardoare zidirea unui asemenea locaș. Comuniune a oamenilor cu Iisus Hristos și întreolaltă, legătură între generații, punte între eclesial, cultural și social, deschidere responsabilă spre istoria și spiritualitatea poporului, afirmare a identității și a permanenței creștinismului ortodox pe aceste meleaguri, simbol al
CÂTEVA GÂNDURI, IMPRESII ŞI IDEI DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381736_a_383065]
-
mereu și mereu, într-o lume care renunță cu atâta ușurință la propriile-i rădăcini transcendente, cine suntem. Numai în măsura în care vom conștientiza necesitatea acestei mișcări lăuntrice de asumare dinamică a identității noastre vom reuși să descoperim sensul ultim al acestei zidiri impresionante pe pământ românesc care nu este altul decât cel legat de aspirația spre propășire și mărturisire a credinței neamului. Ori neamul - chiar într-o lume globalizată - ca de altfel fiecare persoană - chiar într-o lume hiper-individualizată - este chemată să
CÂTEVA GÂNDURI, IMPRESII ŞI IDEI DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381736_a_383065]
-
Pentru ceilalți însă, munca este cel mai binecuvântat sport. Religia admite și recomandă excursiile, care - ca și pelerinajele - au efect educativ, instructiv și recreativ. Excursiile ne oferă prilejul să ieșim în sânul naturii mame și să contemplăm capodoperele Creatorului (contemplarea zidirii divine e considerată în studiile teologice ca o formă rudimentară de rugăciune). Cu ocazia drumețiilor învățăm istoria, geografia, botanica și zoologia la fața locului. Excursiile ne dau posibilitatea să comparăm invențiile și produsele civilizației tehnice, cu lucrările și creațiile spiritului
FOTBALUL ŞI CELELALTE SPORTURI de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383580_a_384909]
-
ruga și tot mai zicea: Manole, Manole, Meștere Manole, Zidul rău mă strânge, țâțișoara-mi curge, copilașu-mi plâmge”. (fragment din balada”Mesterul Manole”). Să faci două crime este inaccesibil unui om normal.Cu discernământ.Dacă dorea să rămână nemuritor prin ”zidirea sa”, Manole trebuia să găseasă o altă cale, nu crima . Nimic nu este durabil,din punct de vedere moral și creștinește dacă are la bază crima. Interpretarea,la toate baladele pe care le analizăm,din punct de vedere moral și
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENȚEI TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ-O EROARE MORALĂ ȘI ESTETICĂ.ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380098_a_381427]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > ZIDIREA ÎN CUVÂNT... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1933 din 16 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului 16 Aprilie 2016 Când stau cu gândul lângă tine, El singur niciodată nu-i, Simt inspirația cum vine Ca lumina pe Mormântul
ZIDIREA ÎN CUVÂNT... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380161_a_381490]
-
Și se revarsă-n liniște șuvoi, Câtă pace binecuvântată Începe să rodească peste noi! Zidindu-te încet între cuvinte, Ele niciodată nu te dor-, Știi că te scriu și taci cuminte Cu ochii mistuiți de Dor... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Zidirea în cuvânt... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1933, Anul VI, 16 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ZIDIREA ÎN CUVÂNT... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380161_a_381490]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > ROSTUIRE Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 2225 din 02 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Dacă nu m-ar fi cuprins arderea, ar fi rămas neatinsă plămada, zidire aleasă, la piatră de hotar. M-aș fi putut și prăvăli carbonizată, înflăcărând zarea. Așa, rumenită de arșiță, m-am statornicit într-o răsucire continuă, cumpănind apropierea. Se șlefuiește lutul în tăcere, rostuindu-și darul. ( 2 ian 2017) Referință Bibliografică
ROSTUIRE de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380286_a_381615]
-
totodată, în nelimitat și etern, în sensul eshatologic al devenirii noastre, în mod deosebit. Faptul că o trăsătură specifică a cultului ortodox este universalismul sau pancosmismul său, că firea neînsuflețită este asociată la cultul de adorare adus Creatorului a toată zidirea a marcat profund demonstrațiile Domnului Mihail Diaconescu despre frumusețea naturii și despre locul omului în cadrul acesteia. În strânsă raportare și relație cu antropologia creștină ortodoxă se află demonstrațiile domnului Mihail Diaconescu despre frumusețea omului, a cărei maximă potențare și strălucire
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
Boca în cartea sa intitulată: „Cărarea Împărăției”, preluînd cercetări din domeniul endocrinologiei afimă că există o interpătrundere a mediului endocrin cu cel moral, concepțiile de viață influiențează întreaga funcționalitate a organismului uman. Citez:”mecanismul funcțional al omului e pus de la zidire sub controlul a două forme de conducere: cenzură rațiunii și mărturia conștiinței”. Toate informațiile dinăuntru și dinafară corpului ( senzații, reprezentări -amintiri-, dorințe, temeri, etc trec prin centrul de cenzură, unde sosesc totodată și directivele conștiinței. Acesta e locul unde „răsar
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
Care m-a iubit și S-a dat pe Sine însuși pentru mine” (Epistola Apostolului Pavel către Galateni, 2, 20). Legea fundamentală a credinței creștine este iubirea evanghelică, iar principiul fundamental al creștinului autentic este acesta: coborârea omului sub toată zidirea lui Dumnezeu. Aceasta este cheia de descifrare a sensului vieții, de înțelegere a principiilor existențiale și de viață ale omului! Acesta este Hristos! Întreaga filosofie creștină, toată teologia și propovăduirea credinței creștine, multa învățătură și osteneală a Sfântului Apostol Pavel
DOAMNE, DĂ-MI SMERENIA TA! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378167_a_379496]