1,014 matches
-
liderii ce își pot asuma rolul de antreprenori sociali, de oameni care știu să organizeze, sunt respectați și pun misiunea socială a eventualului proiect mai presus de interesele lor materiale imediate. Cazul relatat de facilitatorul CAR pentru intervenția în satul Zimbru din comuna Gurahonț-Arad este revelator (vezi caseta 10). Declanșarea unei acțiuni comunitare pentru modernizarea drumului local a avut loc pentru că în localitate exista capitalul uman necesar, iar facilitarea a contribuit la ierarhizarea problemelor locale și la identificarea oportunităților de finanțare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
la proiect FRDS1tc "De la facilitare CAR la proiect FRDS1" „În toamna lui 2002, după o călătorie cu mai multe peripeții, printre care și parcurgerea unui drum de zece kilometri de «off-road» în cel mai pur sens al cuvântului, ajungeam la Zimbru, comuna Gurahonț. Voiam să fac o evaluare a capitalului social al comunității satului, pentru a-l include într-un proiect de facilitare comunitară desfășurat de Centrul de Asistență Rurală. Mai evaluasem două comunități din județul Arad și așteptam să văd
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Unii săteni lucrau ca angajați la cele două firme de exploatare forestieră care își desfășurau activitatea «în susul» satului, alții se întrețineau transportând lemne pe cont propriu, o afacere mai puțin legală. Cu toate acestea, după doar două zile petrecute la Zimbru am fost impresionată de puterea unora dintre cei pe care i-am cunoscut de a mobiliza comunitatea în direcția realizării unor obiective de interes pentru întregul sat. Am aflat, în cele câteva zile petrecute la Zimbru, că în acel an
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
două zile petrecute la Zimbru am fost impresionată de puterea unora dintre cei pe care i-am cunoscut de a mobiliza comunitatea în direcția realizării unor obiective de interes pentru întregul sat. Am aflat, în cele câteva zile petrecute la Zimbru, că în acel an - 2002- fusese renovată biserica, fusese construită din temelii o casă parohială, pentru ca zimbranii să aibă preot în sat, câteva familii de penticostali din sat fuseseră ajutate să-și construiască o casă de rugăciune și începuse lucrul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ajutate să-și construiască o casă de rugăciune și începuse lucrul la un dispensar sătesc, finanțat de Episcopia din Arad. Unul dintre oamenii de care am pomenit este domnul Alexa Șandru,învățător pensionar. La plecare, după prima mea vizită la Zimbru, învățătorul mi-a spus din poartă că, deși nu prea vede cum aș putea eu să ajut comunitatea lor atâta vreme cât nu le dau nici un ban, totuși are speranța că venirea mea este un semn că nu au fost complet uitați
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
lor atâta vreme cât nu le dau nici un ban, totuși are speranța că venirea mea este un semn că nu au fost complet uitați. Am înțeles atunci din cuvintele lui că, deși se străduiau să facă ceva pentru satul lor, oamenii din Zimbru trăiau într-o izolare lipsită de speranța că cineva din afara comunității se va interesa vreodată de ei. Timp de șase luni (octombrie 2002-martie 2003), am lucrat ca facilitator comunitar al Centrului de Asistență Rurală în acest sat. Au urmat apoi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pe zi și parcurge cei zece kilometri în mai mult de o oră. În mai 2003 au început să apară primele rezultate ale procesului de facilitare comunitară. Câștigasem deja încrederea comunității în care lucram, iar liderii comunitari - în cazul satului Zimbru, liderii de opinie pe care îi identificasem - participaseră deja la două sesiuni de training ale Centrului de Asistență Rurală și aveau deja cunoștințe despre existența unor fonduri destinate mediului rural și despre cum pot fi ele accesate. Cel mai important
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
drumului de acces din comună în sat. Doamna Neli Chira, participantă la cele două sesiuni de training de la Gărâna, a reușit mult mai mult decât să scrie un proiect și să îl depună. Ea a înființat un grup comunitar în Zimbru și a mobilizat membrii grupului să prezinte proiectul în fața adunării întregului sat. Sătenii au semnat cu toții că sunt de acord să ajute la repararea drumului prin muncă fizică, lucru contabilizat ca partea din buget pe care trebuie să o ofere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mobilizat membrii grupului să prezinte proiectul în fața adunării întregului sat. Sătenii au semnat cu toții că sunt de acord să ajute la repararea drumului prin muncă fizică, lucru contabilizat ca partea din buget pe care trebuie să o ofere comunitatea din Zimbru. Pe lângă aceasta, doamna Chira a reușit să îi convingă pe liderii comunitari din alte trei sate, care au de făcut același drum pentru a ajunge în comună, să depună și ei proiecte similare. Astfel, ei au împărțit drumul în patru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
au fost anunțați că li s-a aprobat proiectul pentru repararea drumului, cu un buget de 75.000 euro. De asemenea, a fost aprobat și proiectul satului Dulcele, unul dintre celelalte trei sate. Impulsionată de această realizare a comunității din Zimbru, primăria comunei le-a promis oamenilor să preia repararea celorlalte două tronsoane din drumul de zece kilometri. Văzând că se poate, oamenii din Zimbru fac în prezent demersuri pentru a înființa o asociație comunitară și plănuiesc să reînvie căminul cultural
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și proiectul satului Dulcele, unul dintre celelalte trei sate. Impulsionată de această realizare a comunității din Zimbru, primăria comunei le-a promis oamenilor să preia repararea celorlalte două tronsoane din drumul de zece kilometri. Văzând că se poate, oamenii din Zimbru fac în prezent demersuri pentru a înființa o asociație comunitară și plănuiesc să reînvie căminul cultural, o instituție care, de ceva vreme, a dispărut din satul lor. Toate acestea pe lângă cele legate de implementarea proiectului de reparare a drumului. Acum
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de pe bulevard. Domnul director descălecă de pe pervaz înapoi în cameră. Ei, nu chiar ca Dragoș-Vodă, cel care, cu o inventivitate excepțională, avea să-și numească țara după numele unei cățele decedate prin înecare, după ce se mai și luptase cu un zimbru, oricum, în condiții suspecte. Parcă-i și văd: Dragoș-Vodă și a lui ceată, toți voinici cu ceafa lată, în jurul unui ditamai focul de tabără în care frigeau bourul asasin, cum închinau la pahare, care de vin, care de tescovină, după
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
rugă și panică. Omul a făcut curat, a gătit bunătăți de tot felul și a băut și două pahare de vin roșu "puterea ursului" sau "sînge de taur". Vinul ăsta cică face ce face și te trezești mugind ca un zimbru, sau ca un bizon în călduri. Inima îi bătea în gît și avea emoții de începător în făcutul prostiilor. Geta sună prelung, Geta intră în casă, Geta îl înșfacă de după gît și tot Geta îl sufocă cu un sărut mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
măreață și un nume deseori întâlnit în Bucovina înstrăinată și peste tot în Țara Românească. Îndurerat peste măsură, întâiași dată a pus la îndoială vremelnicia marilor nedreptăți îndurate de întregul său neam de ropceni plecați în pribegie. Povara originii Mihai Zimbru s-a trezit mahmur de-a binelea după o băută gospodărească, cum îi zicea el, de două-trei zile în șir, cu ulcioare de vin vechi de Cotnari, cu hartane fripte, cu strune la ureche și cu hangițe ispititoare. Nici măcar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
spontană a oamenilor, doi bărbați și două femei, care mulțumeau cerului că au isprăvit țărnuitul ogorului de porumb înainte de apusul soarelui, garanție sigură că plantele vor primi ploaie la vreme și vor da rod bogat. Da! Mazil! le-a răspuns Zimbru aspru. Dar voi nici nu visați că străbunicul meu a fost în slujba lui Vodă și era purtător de steag, și nu plătea dări, și avea pământuri multe, și cai iuți moldovenești pentru războaiele lui Vodă, măi gloată nevrednică! Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
vreme și trebuie să le schimb după primul vițel. Deși îi aduc lemne gata curmate din pădure, în loc să le despice, ea arde ostrețele din gard. Cât despre temele fetițelor mai mari, nici pomeneală... încât învățătorii le etichetează drept prostuțele mazilului Zimbru, făcute la beție. Dar lasă-lasă că de la anu' le scot din cloaca asta și le duc la gazdă în târgul Siretelui unde vor avea niște condiții pentru învățătură cu adevărat mazilești. Că doar cu un codru de mămăligă, un borș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
cu lemne de foc pentru cel puțin doi ani, cărăușii știau că vor avea de lucru un an întreg și o vară cu ciupeală grasă, fasonerii măsurau în minte grosimea lătunoaielor ce le puteau primi în schimbul muncii lor calificate. Mihai Zimbru a încăput doar la grupul lucrătorilor ce urmau să defrișeze terenul de imensele cioate rămase în urma tăierii arborilor, cu toate că se pricepea și el la dulgherie. Bine și așa! a chibzuit mazilul. Cu opt cioate ies din iarnă și încă îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
două pentru vara următoare. Dar și douăzeci și cinci de ari de teren defrișat, atribuit prin arendare gratuită pentru două veri, este și asta o afacere bună. Și crâșma lui Mendel se află și ea pe aproape... Așa să tot muncești, 'coane Zimbru! Și încă repejor pentru a nu pierde perioada potrivită a însămânțărilor de toamnă... Chiar de mâine voi fi La Stejari ca să vorbesc cu-ai lui Opaiț să taie copacii cât mai sus, cam cu o jumătate de metru de la pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
cam vede buca... observa un lucrător de-alături. Cu atât mai bine, că poți să o pupi cam fără opreliști, dacă vrei!... a semănat bună dispoziție printre defrișorii din preajmă răspunsul mazilului. * * * Tovarășul Ilie s-a năpustit asupra lui Emil Zimbru cu șaizeci de întrebări pe minut, satisfăcut că a mai identificat un pui de năpârcă bun de exmatriculare chiar în preajma examenului de licență și rânjea cu toți dinții descoperiți de niște buze subțiri că nu i-a scăpat printre degete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
identificat un pui de năpârcă bun de exmatriculare chiar în preajma examenului de licență și rânjea cu toți dinții descoperiți de niște buze subțiri că nu i-a scăpat printre degete către viața publică cu patalamaua în buzunar: Numele și prenumele!? Zimbru Emil. Facultatea!? Filologie-Ziaristică, anul al cincilea. Tata!? Mihai. Mama!? Mărioara. Starea socială!? Mijlocaș, cu trei hectare de teren, un cal, una vacă, una junincă, trei porci, douăzeci de găini, zece rațe, zece gâște. Proveniența terenului!? Moștenire de la o rudă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ale tinerei lucrătoare-cadriste acesta i-a răspuns doar bine, a deschis ușa cu spatele și, cu o reverență politicoasă, a dispărut către holurile labirintice ale demisolului, cu speranța unei posibile relații cu frumoasa damă. * * * Te-am chemat pentru astăzi, tovarășe Zimbru, să-ți propunem un serial de câteva articole la Informația Bucureștilor în care să lauzi măsurile de purificare socială și ideologică ale sectorului de cadre de la Universitate. Datele ți le vom furniza pe parcurs prin tovarășul Ilie. Imposibil, deoarece mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
insulă pentru un răstimp de șase luni, dedicat integral muncii literare. Un Jurnal hawaiian redă cu vioiciune filmul șederii; la 25 ianuarie 1971, autorul notează: "Cu exact nouă ani în urmă, după paisprezece luni de lucru mental zilnic, terminam Steaua Zimbrului într-o celulă din Aiud. Iar acum încă mai lucrez la ea, în Hawaii. Ce straniu poate fi destinul unui om! Și al unei piese!" Conștiința literară a dramaturgului se reflectă constant în efortul său de a reface versiunile "scrise
„Ce straniu poate fi destinul unui om!“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7617_a_8942]
-
57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările si completările ulterioare, se aprobă capturarea, transportul și eliberarea ulterioară a 10 exemplare din specia zimbru (Bison bonasus), de pe raza Ocolului Silvic Teregova, Sat Bătrân, Plopu, comuna Armeniș, ROSCI0126 Munții Țarcu. Exemplarele vor fi relocate în județul Caraș-Severin, localitatea Armeniș, ROSCI0126 Munții Țarcu, în zona țarcurilor de aclimatizare și resălbăticire. Articolul 2 În vederea capturării
ORDIN nr. 928 din 29 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255071]
-
57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, se aprobă capturarea, transportul și eliberarea ulterioară a 3 exemplare din specia zimbru (Bison bonasus) din unitățile administrativ-teritoriale Cornereva, Armeniș, Teregova, Bolvașnița, Slatina-Timiș din județul Caraș-Severin în județul Argeș, în țarcul de aclimatizare înființat în cadrul Proiectului Life18Nat/RO/001082, urmând ca aceste exemplare să fie eliberate în sălbăticie, după o perioadă de aproximativ 3
ORDIN nr. 821 din 23 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266577]
-
ORDIN nr. 859 din 28 martie 2023 pentru aprobarea derogării în scop științific pentru 7 exemplare din specia zimbru (Bison bonasus) EMITENT MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 292 din 7 aprilie 2023 Având în vedere Referatul de aprobare al Direcției generale biodiversitate nr. DGB/121.482 din 21.03.2023, ținând seama de Avizul Academiei Române nr. 4.943
ORDIN nr. 859 din 28 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266673]