132 matches
-
în anul 1665, când a fost martor la acea vânzare, era vel comis. Întocmai. Trebuie să vorbim tot despre viile de la Vlădiceni. La 26 septembrie 1692 (7201) întâlnim un zapis întocmit de “Mierlă Calodiiasă... a lui Calodi ce-au fostu zlătar”, care a “Vîndut,... o falce de vie din Valea Vlădicenilor...și cu pomăt... dumisale lui Savin ce-au fost spătar mare”. Am o mică nelămurire, vere. Rogu-te să mă dumirești. Întâi despre ce este vorba și mai pe urmă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
organizate denominativ, în forme diferite, în funcție de relaționarea din interiorul unui ansamblu toponimic rural, dar dinamice istoric, în funcție de profunzimea și de tipul urbanizării. Astfel, la 1834, Mahalaua Mihai Vodă este descrisă, à la Caragiale, astfel: „Podu Domnescu ce să începe de la Zlătari, drept înainte pînă în Curtea Arsă. De acolo apucă în stînga pe lîngă Zidu Curții și merge drept pînă la Anghel Simigiu No. 1250. O uliță ce să începe iar din Podul Domnesc de la Dumitrache Cofetar No 1276 în dreapta și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
No. 1250. O uliță ce să începe iar din Podul Domnesc de la Dumitrache Cofetar No 1276 în dreapta și merge pînă la Rada Văduva No 1110“. În 1934, prezentarea este modernizată și stan dardizată, ca și toponimia: „Podul Domnesc începe la Zlătari, drept pînă la Curtea Arsă (reședință domnească), merge pînă la Anghel Simigiul (reper final)...“ (Se observă înlăturarea reperelor efemere, situarea față de repere majore și precizarea reperului final). Este sesizabilă curba descrescătoare a motivației și cea crescătoare a sistematizării. Nu lipsesc
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și alte obiecte de podoabă, pentru piese de harnașament (catarame, scărițe, pinteni) sau pentru uz casnic și bisericesc (castroane, tacâmuri, tăvi, cești, solnițe aurite, cupe din argint sau aur, cădelnițe, sfeșnice, candele). Aurarii mai sunt cunoscuți și sub numele de zlătari. Tehnica filigranului metalelor prețioase și arta Încrustării pietrelor prețioase sau semiprețioase are vechi tradiții rrome aduse din lungul lor periplu și contactul cu lumea orientală; - clopotarii- rromi proveniți din rudari, căldărari, argintari sau vătrași-spoitori, turnau din bronz clopote la biserici
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
fierari, muzicanți. Proveniți din mediul rural de pe moșiile mănăstirești, boierești sau domnești de la Slobozia, Bahna, Băhnișoara, Mircești, Șcheia sau Miclăușeni, s-au așezat mai ales În zona de est a Romanului, În cartierul ”Strada Nouă” (Cartierul latin). Puțini erau rromii zlătari care erau recunoscuți ca meșteri aurari... După prigoana fascistă, Începând cu anul 1947 rromii căldărari sunt determinați și ei să se sedentarizeze și se stabilesc În Cartierul Muncitoresc și, mai nou, În ”Satul Olimpic”- Strada Fabricii. În prezent emanciparea rromilor
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
și, mai nou, În ”Satul Olimpic”- Strada Fabricii. În prezent emanciparea rromilor este pe drumul cel bun, peste 80 % sunt cunoscători a scrisului și cititului față de doar 2% În anul 1945!” (Sursa: http://centrulsocialsfanton.blogspot.com/05.12.2011) Dicționar Zlătar = termen bulgăresc pentru meseriașii rromi aurari Știați că... În Crișana de nord, la Sohodol, rromii-vărari numesc cuptoarele de ars calcarul ”camenițe”? Verificațivă cunoștințele ! 1. Enumerați meseriile tradiționale ale țiganilor dispărute sau aflate pe cale de dispariție ! 2. Descrieți tehnica tradițională de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Radu și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, Karlsruhe, Kaiserstr. 191. 18. Badulescu Constantin Dan, cetățean suedez, născut la 31 iulie 1952 în București, România, fiul lui Constantin și Veronica, cu domiciliul actual în Suedia, Gammeltorpsv. 3 A, Nykvarn. 19. Zlătar Alexandru, persoana fără cetățenie, născut la 27 aprilie 1949 în localitatea Recas, județul Timiș, România, fiul lui Ana, cu domiciliul actual în Franța Fontenay/Leing, str. Vernisson 258. 20. Balaci Ana, persoana fără cetățenie, născut la 10 decembrie 1945 în
HOTĂRÂRE nr. 585 din 26 octombrie 1993 pentru acordarea cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122169_a_123498]
-
cu domiciliul actual în Franța Fontenay/Leing, str. Vernisson 258. 20. Balaci Ana, persoana fără cetățenie, născut la 10 decembrie 1945 în Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Ilie și Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, Nurnberg, Osternhausestr. 6a 21. Zlătar Livia, persoana fără cetățenie, născut la 4 iulie 1951 în localitatea Recas, județul Timiș, România, fiul lui Carolina, cu domiciliul actual în Franța Fontenay/Leing, str. Vernisson 258. 22. Dobrovoszky Ștefan, cetățean german, născut la 19 iunie 1929 în Timișoara
HOTĂRÂRE nr. 585 din 26 octombrie 1993 pentru acordarea cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122169_a_123498]
-
foarte rece, -9°R. Grecii se înarmează în continuare, nimeni nu crede însă în război. Turcii rămân extrem de rezervați, sunt sprijiniți de Germania. Marți, 6/18 ianuarie. Boboteaza -19°R. Ceață, mai târziu soare, -12°R. Ora 10¾ la Biserica Zlătari. Mitropolitul bolnav, aici doar un episcop, ceremonia principală în biserică. Procesiune la Dâmbovița, acolo doar detașamente ale tuturor trupelor, la apă numai ceremonia Iordanului, foarte scurtă, 5 min., foarte frig. Apoi trupele defilează la pod, la ora 11¼ totul gata
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
2. Preotul Andreiu Dumitrescu 3. Preotul Sandul 4. Toma, dascălul 5. Diaconul Mereuță Jidovii 1. Moscul, jidov 2. Zeilic, jidov 3. Leiba, jidov țigani boierești ai dumisale spătarului 1. Ștefan Gândac,jiude 2. Gavril, croitor 3. Ursul Gândac 4. Ipate, zlătar 5. Costandin,potcovar 6. Vasile Jambric 7. Toader, grădinar 8. Ion, chitar 9. Ion Minciună 10. Grigorii Modoran 11. Andreiu fiul lui 12. Radu, viziteu 13. Sandu Blebia 14. Ioniță Roznovan 15. Sandul Roznovan 16. Andreiu Iorga 17. Iordachi Micul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
str. Lucaci; ” Mihai-Vodă, str. Mihai-Vodă; Biserica Pitar-Moșu, str. Pitar-Moșu; ” Radu-Vodă, str. Radu-Vodă; ” Sărindar, Calea Victoriei, 21; ” Stavropoleos, str. Stavropoleos; ” Sfinților, Calea Victoriei, 21; ” Sf. Dumitru, Str. Carol I; ” Sf. Gheorghe Nou, Piața Sf. Gheorghe; ” Sf. Spiridon, Calea șerban-Vodă; ” Schitu Măgureanu, str. Schitu-Măgureanu; ” Zlătari, Calea Victoriei, 6; ” Catolică (catedrală), str. Fântânei, 7; Starea Civilă (ofițerul), str. Municipală, 2; Expoziția permanentă de Arte-Frumoase, str. Stavropoleos; Gimnaziul Cantemir, str. Primăverii, 9; ” Lazăr, Calea Moșilor, 34; ” Mihai-Vodă, str. Rotari, 9; Spitalul Brâncovenesc, Calea Rahova; ” Colția, strada Colței, 32
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Cie., hârtie en gros și en détail, furnituri de birou etc., Calea Victoriei, 7; Steinberg, magazin special de papetărie, str. Carol I, 40; Szölösy, J., Calea Victoriei, 40; Wortmann, J., Librărie și papetărie cu prețuri moderate, furnituri de birou, Calea Victoriei, 6 (Hanul Zlătari); Wortmann (d-șoara Rachel), Calea Moșilor, 66 (p. 345). Litografii: Litografii: Baer, M.B., Calea Victoriei, 54; Cucu (d-na Doroftea), B-dul Elisabeta; Dietz și Bauer, str. Teatrului, 5; Grassiany, Elias, str. șelari, 10; Marwort, M., Calea Victoriei, 74; Mihăilescu, șt., str. Covaci, 14
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
revenit în București marți, 22 decembrie, fiind primiți la gară de membrii guvernului. ANUL 1932 Miercuri, 6 ianuarie 1932. Are loc solemnitatea serbării Bobotezei. Carol și Mihai s-au deplasat cu trăsura, escortați de Regimentul de Escortă Regală, la biserica Zlătari din Calea Victoriei, unde erau așteptați, la ora 11, de guvern și înalți demnitari civili, clerici, militari. S-a oficiat serviciul religios, după care s-a făcut procesiunea la Dâmbovița. Cortegiul era format din diaconii cu icoane, înaltul cler, adjutanții regali
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
aruncat crucea în apă, s-au tras 101 lovituri de tun. Patru bărbați au sărit în apă să scoată crucea. Unul dintre ei a prins crucea și, ieșind din apă, a înmânat-o regelui. Cortegiul s-a înapoiat la biserica Zlătari unde Carol al II-lea a primit defilarea drapelelor și a trupelor. La ora 1215, regele și Mihai s-au înapoiat la palat. 26 ianuarie. Institutorul Ionescu din Sinaia era preceptor al Voievodului, alături de N. Saxu sau poate doar temporar
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
și Matei Basarab, fiindcă pentru aceeași taxă de un leu ne oprea În odaia ei ca să ne bucurăm, la dublu și la triplu, de toate farmecele tinereții ei prompte și robuste În dragoste. O văd stând acum pe treptele bisericii Zlătari sau bătând peroanele Gării de Nord, obeză și cu picioarele elefantine, În ponosite straie pseudo-mo nahale și cu o cruce ca de stareță la gât, ofe rind drept-credin cioșilor iconițe ieftine, „Visul Maicii Domnului“ și „Minunile Sfântului Sisoe“, izgonitorul dracilor. Ne recunoaștem
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a mai dat 15 ani de viață. Măcar de-ar fi cheresteaua bună. II 24 decembrie [1950], ajunul Crăciunului [...] Orașul ăsta a devenit un iad: umed, lipicios și alunecos de să-ți spargi capul! Am să mă duc la biserica Zlătari, unde este în seara asta un concert de colinde, cu 100 de lei biletul. Plec cu inima deja înduioșată; am să ascult glasuri de copii cântând, cum cântau pe vremuri anume pentru tine. Te văd cu papuceii tăi roșii, alergând
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Ilie Benescu, profesorul de elină, un om foarte de treabă, dar cu totul agramat. Nu avea decât o singură lecție: cercul vocalelor. Se știa însă că bea în toate serile vin roșu la „Pisica neagră“, în casa care înconjura biserica Zlătari. Anghel Dumitrescu 9, tânăr profesor, sosit de curând din Germania, unde avusese o bursă. Era respectat fiindcă era serios și își cunoștea materia. Preda geografia și istoria. Doctorul Racoviceanu, profesor de fizico chimice. Fiindcă era foarte slab și mititel, era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mărunte, evrei cu mărun țișuri și o cunoscută berărie, mi se pare berăria „La Carul cu bere“128. Într-o bună di mineață, în localul acestei berării s-a deschis un „café-chantant“, iar sala a primit numele de Valhala. Biserica Zlătari era înconjurată, pe cele trei strade, cu un șir de case vechi, având prăvălii de jur împrejur.129 Pe strada Stavropoleos era o berărie și birtul „La Pisica neagră“, renumit pentru vinul ce debita. bucureștiul în 1871 117 121. Astăzi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
circul Huttemann și apoi, până în 1877, circul Suhr, despre care amintește și Bacalbașa; după 1877, în Piața Constantin Vodă aveau loc întruniri publice. 128. Berăria Carul cu bere a funcționat la început pe Podul Mogoșoaiei, ceva mai departe, în Hanul Zlătari (aflat în casele bisericii Zlătari, de lângă Muzeul de Istorie de azi); clădirea actuală a restaurantului Carul cu bere, de pe strada Stavropoleos nr 3, a fost construită prin 1875. 129. Clădirile vechiului Han Zlătari, demolate în 1903. Pe Podul Mogoșoaiei era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1877, circul Suhr, despre care amintește și Bacalbașa; după 1877, în Piața Constantin Vodă aveau loc întruniri publice. 128. Berăria Carul cu bere a funcționat la început pe Podul Mogoșoaiei, ceva mai departe, în Hanul Zlătari (aflat în casele bisericii Zlătari, de lângă Muzeul de Istorie de azi); clădirea actuală a restaurantului Carul cu bere, de pe strada Stavropoleos nr 3, a fost construită prin 1875. 129. Clădirile vechiului Han Zlătari, demolate în 1903. Pe Podul Mogoșoaiei era cofetăria lui Baltador 130, cunoscută
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Podul Mogoșoaiei, ceva mai departe, în Hanul Zlătari (aflat în casele bisericii Zlătari, de lângă Muzeul de Istorie de azi); clădirea actuală a restaurantului Carul cu bere, de pe strada Stavropoleos nr 3, a fost construită prin 1875. 129. Clădirile vechiului Han Zlătari, demolate în 1903. Pe Podul Mogoșoaiei era cofetăria lui Baltador 130, cunoscută de studenți, apoi băcănia lui Păun Popescu 131 unde, la ora dejunului și a prânzului, se lua țuică. La aceste ore băcănia gemea de lume. Serbarea Bobotezei se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sală se dădeau cele mai frumoase baluri mascate ale epocii, foarte căutate pe atunci, foarte mult frecventate de către toată societatea înaltă. Multe intrigi sentimentale se înnodau în sala aceasta.136 118 bucureștii de altădată 130. Cofetăria, aflată „cam alături de biserica Zlătari“ este evocată (sub numele - poate mai exact - de cofetăria lui Lambru Paltator) de I.A. Bassarabescu în volumul Lume de ieri, care, ca elev la Liceul Sf. Sava, o frecventa, îmbiat de uriașele prăjituri cu cremă de albuș care nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Bassarabescu în volumul Lume de ieri, care, ca elev la Liceul Sf. Sava, o frecventa, îmbiat de uriașele prăjituri cu cremă de albuș care nu costau decât 25 de bani! 131. Băcănia lui Păun Popescu era situată tot în Hanul Zlătari. 132. Pasajele Villacrosse și Macca legau strada Karagheorghevici (astăzi Eugeniu Carada) cu Calea Victoriei, în fața actualului sediu al Poliției Capitalei; ele au fost construite prin 1891, din inițiativa lui I. Villacrosse, Mihail Macca și a prințului sârb Alexis Karagheorghevici, care avea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de mare circulație, dar, de când țin minte, primăriile noastre au fost aceleași. Pe stânga nu existau: Palatul Băncii Agricole, Banca de Scont, Banca Națio nală164, casa Schlesinger, magazinul Missir, casa Crisovelloni și încă câteva. Pe dreapta nu existau: grădina bisericii Zlătari 165, Hotelul Carol, Palatul Daciei 166, casa din colțul stradei Smârdan, „La Globul verde“, casa Bechianu 167 etc. etc. Pe întregul parcurs al Lipscanilor erau numai case joase, mici și vechi. bucureștiul în 1871 123 159. Astăzi bulevardul Iancu de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Sf. Gheorghe. 164. Clădirea Băncii Naționale a fost ridicată între anii 1883 și 1885 pe locul unde ființase vreme de două veacuri, până în 1883, primul dintre marile hanuri bucureștene, Hanul Șerban Vodă, construit de voievodul Șerban Cantacuzino. 165. Grădina bisericii Zlătari de pe Calea Victoriei colț cu strada Lipscani, pe locul căreia se află acum un bloc. 166. Clădirea Societății de asigurări „Dacia România“ în care a funcționat în anii 1950 Conservatorul de muzică și Editura Muzicală. Renovată, clădirea adăpostește astăzi mai multe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]