233 matches
-
Mai sunt prezenți în carte, ca emițători sau ca primitori de epistole, Constantin Noica, Bucur Țincu, Antonie Plămădeală, Marin Sorescu, Aurel Rău, Sanda Stolojan, George Bălan, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, Dan C. Mihăilescu, H.R. Patapievici, Irina Mavrodin, Sorin Ilieșiu, Vlad Zografi și încă alții. I-au scris lui Aurel Cioran în diverse împrejurări sau au primit de la el mesaje, din toate alcătuindu-se o sugestivă reprezentare a climatului intelectual din epocă, a felului în care decurgeau schimburile (neoficiale) de idei și
Cioraniene by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3596_a_4921]
-
alți "Kalos antropos" pe care acesta i-i va prezenta la Atena. În locul tatălui absent, va găsi în diferitele perioade ale existenței sale, în lumea brutală și violentă, câte un tată ocrotitor și temut (ca și alter ego-ul său Adrian Zografi) în Codin, Mihail și Samoilă Petrov, ceea ce în termeni psihanalitici înseamnă "figures paternélles symbolique ambivalents (ressortissant ŕ la fois du disphorique et de l'euphorique)4. Dar simbolul tatălui ideal este încarnat de Romain Rolland și ca model de personalitate
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
Oeuvres", Edition établie et preséntée par Linda Lę, Phébus libretto. Este adevărat că sângele fierbinte românesc și grecesc izbucnește în pasionala viață și-n opera istratiană. Nu putem nega că sunt destule sugestii mitice grecești în paginile cărților sale (Adrian Zografi e "purtătorul ghemului Ariadnei", prin labirintul vieții celorlalți eroi istratieni. Numele Zografi ("pictor") vine din greaca vulgară. Așa îi scria lui Romain Rolland și-și exprima alegerea acestui nume pe considerente estetice: "Zoographos nu-mi place.") Arta și-o imagina
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
că sângele fierbinte românesc și grecesc izbucnește în pasionala viață și-n opera istratiană. Nu putem nega că sunt destule sugestii mitice grecești în paginile cărților sale (Adrian Zografi e "purtătorul ghemului Ariadnei", prin labirintul vieții celorlalți eroi istratieni. Numele Zografi ("pictor") vine din greaca vulgară. Așa îi scria lui Romain Rolland și-și exprima alegerea acestui nume pe considerente estetice: "Zoographos nu-mi place.") Arta și-o imagina aidoma unor divinități grecești. Grecia a intrat în conștiința scriitorului prin lecturi
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
Cosmin Ciotloș Vlad Zografi, Infinitul dinăuntru, București, Editura Humanitas, 2012, 202 p. Nominalizarea la premiile României literare reprezintă excepția care, în cazul Infinitului dinăuntru, confirmă o regulă tristă: cartea lui Vlad Zografi a trecut aproape cu totul neobservată. Trăgând linie și însumând, în cinci
Un film personal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3833_a_5158]
-
Cosmin Ciotloș Vlad Zografi, Infinitul dinăuntru, București, Editura Humanitas, 2012, 202 p. Nominalizarea la premiile României literare reprezintă excepția care, în cazul Infinitului dinăuntru, confirmă o regulă tristă: cartea lui Vlad Zografi a trecut aproape cu totul neobservată. Trăgând linie și însumând, în cinci luni volumul a avut parte de exact două comentarii. Unul, în paginile „Observatorului cultural”, sub semnătura avizată a lui Liviu Ornea (care, fiind un publicist strălucit, nu e
Un film personal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3833_a_5158]
-
anchete de sfârșit de an. Nimeni n-a auzit de ea. Nimeni n-o pomenește. Mi-e și teamă să avansez vreo ipoteză care să explice această orbire voluntară, căci ar însemna să mă rătăcesc în cazuistică. Nu doar Vlad Zografi (în eseu), dar și Dan Sociu sau Bogdan-Alexandru Stă- nescu (în poezie), dar și destui alții (în alte genuri) se numără printre victimele acestei sistematice „lecturi indispuse”. Nu e leal, desigur, să le fac colegilor mei vreo imputare. În fond
Un film personal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3833_a_5158]
-
vai, articlierii noștri. Săptămâna trecută recenzam un volum al lui Alexandru Mușina, dedicat, în cea mai mare parte a lui, scrierii creatoare. Ei bine, Infinitul dinăuntru e o pledoarie implicită pentru ceea ce s-ar putea numi lectură creatoare. Căci Vlad Zografi oferă un model personal de înțelegere a literaturii. În șase eseuri (pe care, din modestie sau, dimpotrivă, din frondă, le numește „povestiri”), el face „un fel de critică literară” (p. 157), ocupându-se în principal de marii scriitori și, mai
Un film personal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3833_a_5158]
-
face „un fel de critică literară” (p. 157), ocupându-se în principal de marii scriitori și, mai mult, de marile viziuni scriitoricești. Intenția nu e nici pe departe una autoritaristă. Nu fixarea sau (mai la modă) zdruncinarea canonului o are Zografi în vedere. Shakespeare rămâne Shakespeare, Moliére rămâne Moliére, Dostoievski rămâne Dostoievski. Pur și simplu, Infinitul dinăuntru propune o metodă flexibilă și totodată funcțională pentru ceva ce, de obicei, admite prea arareori reglementări. O metodă, trebuie spus, care nu aspiră la
Un film personal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3833_a_5158]
-
n-au fost capabili să-mi vorbească la fel de cursiv despre Baudelaire. Nu din ignoranță. Citiseră Florile răului. Dar teoriile lor particulare nu se potriveau decât pe un caz sau două. Și, în plus, pe Baudelaire nu-l cunoscuseră personal! Vlad Zografi nu vine, în investigația sa asupra straniei relații dintre literatură și viață cu un bagaj bibliografic strivitor. Nu se împiedică în nume, doctrine și note de subsol (note există, dar, atâtea câte sunt, sunt narative, anecdotice și, în consecință, au
Un film personal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3833_a_5158]
-
la „filmul acțiunii” și interpretat cu succes de Stallone sau Schwarzenegger. Iar asta fiindcă acest misterios „film al acțiunii” pare să fi căpătat, în lumea de azi, un rol de o neverosimilă importanță prin raport cu complementul său, pe care Zografi îl numește „film personal”. Definirea precisă a celor două perspective ocupă primele capitole (Cuvântul, Infinitul dinăuntru și Nebunia) și are ca punct de pornire o constatare prilejuită de piesa lui Shakespeare, Richard al III-lea. Începutul piesei e îndeobște cunoscut
Un film personal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3833_a_5158]
-
Începutul piesei e îndeobște cunoscut: „Azi iarna vrajbei noastre s-a schimbat/ Prin soarele lui York, în toi de vară”. Cum de un poem de-o asemenea frumusețe morală poate fi rostit de un personaj atât de abject, se întreabă Zografi. Și continuă: făcând abstracție de jocul scenic (ale cărui subtilități oferă destule piste pentru a sugera antifraza), cum putem interpreta diferența dintre noblețea conținutului și caracterul ignobil al lui Richard, cel care își asumă fără vreun scrupul acest conținut? Glosele
Un film personal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3833_a_5158]
-
de jocul scenic (ale cărui subtilități oferă destule piste pentru a sugera antifraza), cum putem interpreta diferența dintre noblețea conținutului și caracterul ignobil al lui Richard, cel care își asumă fără vreun scrupul acest conținut? Glosele și digresiunile sunt pasionante, Zografi dându-le un aer de improvizație controlată. Nu mă opresc asupra lor din motive de spațiu. Rețin doar concluzia operațională: între „filmul acțiunii”, pe care-l vedem dinafară, și „filmul personal”, care ar reprezenta perspectiva angajată a „internilor”, a personajelor
Un film personal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3833_a_5158]
-
să-și trăiască, fiecare, mai degrabă filmele personale decât să contemple destinul global. Sigur că o atare soluție ignoră cu totul realismul convențional. Doar că, față de epoca elisabetană, realismul e o invenție târzie! Singurul loc în care demonstrația lui Vlad Zografi nu mi se mai pare eficace (rămânând totuși sclipitoare) e în ultima parte a cărții (mai exact în ultimul eseu, dedicat Istoriei), în care premisele (având în centru Demonii lui Dostoievski) sunt deturnate spre o analiză a societății informaționale de
Un film personal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3833_a_5158]
-
cele din urmă. Speculația e agreabilă, dar e, ea însăși, subminată de o anume grabă a autorului de a circumscrie un fenomen aflat abia la începuturi și, pe deasupra, extrem de alunecos. Mult mai alunecos decât mutabila valoare literară. Pe care, altminteri, Zografi o recunoaște fără ezitări, o urmărește fără ocolișuri și o internalizează până la intimitate.
Un film personal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3833_a_5158]
-
Cronicar A gândi totul pe cont propriu Recomandăm din revista 22 (nr. 49) eseul semnat de Vlad Zografi despre Richard Feynman, considerat „al treilea fizician arhetipal după Newton și Einstein”. Este interesant un anume accent pe care Vlad Zografi îl pune privind felul, absolut impresionant, cum funcționa mintea savantului: „De la bun început, Feynman a gândit în întregime pe
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2957_a_4282]
-
Cronicar A gândi totul pe cont propriu Recomandăm din revista 22 (nr. 49) eseul semnat de Vlad Zografi despre Richard Feynman, considerat „al treilea fizician arhetipal după Newton și Einstein”. Este interesant un anume accent pe care Vlad Zografi îl pune privind felul, absolut impresionant, cum funcționa mintea savantului: „De la bun început, Feynman a gândit în întregime pe cont propriu. Toată matematica pe care a învățat-o, a învățat-o de fapt deducând-o de unul singur. Ba chiar
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2957_a_4282]
-
focului omniprezent. Alți autori se inspiră din câte o piesă elină: Petru Dumitriu în Preludiu la Electra și Iosif Naghiu în Misterul Agamemnon reiau prima secvență a Orestiei eschiliene, Radu Stanca în Oedip salvat, Nicolae Ionel în Oedip și Vlad Zografi în Oedip la Delphi se întorc la una sau alta din tragediile lui Sofocle despre Oedip; Dan Botta în Alkestis, Mircea Eliade în Iphigenia și Dumitru Radu Popescu în Ca frunza dudului din rai recitesc operele lui Euripide închinate Alcestei
Dramaturgii români și Antichitatea by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3035_a_4360]
-
dudului din rai recitesc operele lui Euripide închinate Alcestei, Ifigeniei și Medeei. Soluțiile alese de dramaturgii români în tentativa lor de a acomoda miturile străvechi la sensibilitatea modernă diferă și pot fi chiar opuse. De pildă, Iosif Naghiu și Vlad Zografi recurg la formula teatrului în teatru, prilej de a reflecta asupra raportului dintre realitate și ficțiune. Ei apelează adesea la anacronismul și la limbajul familiar des întrebuințate de autorii francezi moderni atrași de tematica mitică. În schimb, când reconstituie faptic
Dramaturgii români și Antichitatea by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3035_a_4360]
-
personaje secundare cu un caracter îndoielnic, servitorii Than și Li. La Ștefan Zicher, corul mare și cel mic reprezintă o simplă masă de manevră și pronunță, în numele poporului, sentința de exilare a lui Oreste dorită de primejdiosul Gorgias. La Vlad Zografi, coreuții de la Delfi apar în ipostaza de actori fără talent care dau o reprezentație scenică mediocră. E adevărat, în final ei reiau atribuțiile originare ale corului antic și anunță solemn inutilitatea strădaniilor omenești, dar o fac doar când eroul renunță
Dramaturgii români și Antichitatea by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3035_a_4360]
-
semnele. Schimbând o trăsătură esențială a eroinei mitice, faptul că nimeni nu o ascultă, autorul trebuie să modifice și cealaltă însușire definitorie a ei, capacitatea de a cunoaște adevărul. Într-un posibil preambul al tragediei eline, Oedip, protagonistul lui Vlad Zografi, caută să împiedice prin imobilitate, prin refuzul de a pleca de la Delfi, îndeplinirea oracolului care îl condamnă la săvârșirea paricidului și incestului. După ce a părut că poate controla evenimentele prezente cu ajutorul informațiilor acumulate, el se vede silit în cele din
Dramaturgii români și Antichitatea by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3035_a_4360]
-
al Cărții pentru Ministerul Francez al Culturii și Comunicației. Pentru douăsprezece zile (dublă cifră cu noroc?), Gabriela Adameșteanu, Ștefan Agopian, Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu, Gheorghe Crăciun, Letiția Ilea, Dan Lungu, Ion Mureșan, Marta Petreu, Simona Popescu, Cecilia Ștefănescu și Vlad Zografi vor înscena în treizecișicinci de orașe un balet nebunatic și curajos. Este vorba despre scriitori care personifică o generație maturizată de 30 de ani de comunism, o generație închisă într-un fel de cocon eteric, într-un vis hrănit cu
Corespondență din Franța - Literatura română este intranSportabilă? by Iulia Ba () [Corola-journal/Journalistic/11149_a_12474]
-
Național al Cărții din Franța sub titulatura Leș belles étrangčres. între 14 și 26 noiembrie, zece scriitori din țara noastră (Gabriela Adameșteanu, Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu, Gheorghe Crăciun, Letiția Ilea, Dan Lungu, Ion Mureșan, Marta Petreu, Simona Popescu și Vlad Zografi) s-au întîlnit cu cititori din Aix-en-Provence, La Rochelle, Le Havre, Le Mans, Lille, Lyon, Marseille, Montpellier, Saint-Nazaire și Paris. Le-au fost traduse cîteva cărți (Dimineață pierdută, Orbitor, Oedip la Delphi, Poeme fără rușine), altele vor urma. Toate acestea
Spécial Roumanie by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11022_a_12347]
-
dezinvolt în lumea culturii mari, certifică o stare de normalitate și eliberare de complexe. De la Ana Blandiana, Gabriela Adameșteanu, Ștefan Agopian, Mircea Cărtărescu și Gheorghe Crăciun, la Ion Mureșan, Marta Petreu, Simona Popescu, Cecilia Ștefănescu, Letiția Ilea, Dan Lungu, Vlad Zografi, spectatorii au putut afla date și idei semnificative, fragmente dintr-un mozaic mai cuprinzător al problemelor ce preocupă și definesc universul socio-literar românesc în perioada post-decembristă, nu fără trimiteri lămuritoare la vremurile dictaturii. Iar contactele directe cu publicul au confirmat
Literatură română prin Europa by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11060_a_12385]
-
pună viața în analogie cu combinațiile pieselor pe tablă, un chimist va interpreta biologia ca pe un șir de reacții redox, iar un psihanalist o va reduce la impulsuri inconștiente. Peste tot găsim ecouri ale pornirilor noastre predilecte. La Vlad Zografi se întîmplă întocmai: pasiunea pentru teatru i-a întipărit obiceiul de a judeca lumea după calapodul dramaturgiei. Pentru el, viața este o piesă de teatru în care fiecare om e autor și actor deopotrivă: mai precis, autorul unor scenarii interioare
Domeniul nedefinit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4165_a_5490]