479 matches
-
un așa mare număr de oameni...” De la urmele vechi rămase din neoliticul târziu, la făuritorii de neam și țară- Bogdan, Ștefan, Brătianu, Cuza, cu același sârg, Marian Malciu “șterge colbul de pe cronice bătrâne” pentru a găsi sursa de documentare în zugrăvirea unei icoane a neamului românesc, la care să se închine “urmașii urmașilor ” Ruginoasei. În periplul său, de multe ori autorul a simțit emoții vii, puternice, provocate de oameni, fapte, întâmplări: Am fost emoționat, am fost fericit și, cât se poate
MARIAN MALCIU LA A DOUA INCURSIUNE ÎN CĂUTAREA LIBERTĂȚII INTERIOARE de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374480_a_375809]
-
și atenție portretele oamenilor care, prin tot ceea ce fac azi, vor fi considerați în viitor ca și înaintașii lor: făuritori ai istoriei locurilor... Așa cum spune în prefață doamna prof. Gheorghița Durlan: „... Marian Malciu, pentru a găsi sursa de documentare în zugrăvirea unei icoane a neamului românesc, la care să se închine Ruginoasei”. Om cu credință în Dumnezeu, domnul Malciu Marian este puternic impresionat de preotul Pavel Pavel din Ruginoasa, preot cu un suflet deosebit, care își dedică mare parte din viață
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373424_a_374753]
-
câmpie în formă turnată din plastic. Paul Surugiu este plăcut sufletește așa cum este, nu-i nevoie de culori și forme artificializate ce nu-s altceva decât depuneri de lac pe aur. Inutilă, neinspirată denaturare! Ceea ce însă nu e degradant, e zugrăvirea lăuntrului său rafinat spiritual și, firește, evocarea grandiosului spectacol nemistificat pe care-l făurește în scenă, de mult timp, deși este atât de tânăr (în luna august a anului acestuia (2016) împlinește ani patruzeci!). Ce altceva s-ar putea scrie
PAUL SURUGIU (FUEGO). CALIGRAFIERI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373557_a_374886]
-
Care credu legea jidovească, alții-i chiiamă papistași, carii cred până în jumătate legea grecească. Rumânii. Câți se află lăcuitori la Țara Ungurească și la Ardeal și la Maramoroșu, de la un loc suntu cu moldovenii și toți de la Râm se trag...” Zugrăvirea morții lui Ion vodă este, de asemenea, excepțională : „ ... Acolo, dacă l-au dobânditu, cu multă mânie l-au mustrat și l-au dat de viu, de l-au legat de coadile a doao cămile și l-au slobozit prin tabără
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
le-am lăsat cu această grijă, trudind să răsădesc în ele cuvinte ce mângâie, nu cuvinte ce-nțeapă! Pentru aceasta nu a ajuns numai râvna mea, ci și cooperarea cu artiștii. De ei a depins în bună parte să izbutesc zugrăvirea lor în cuvinte. I-am întâlnit aproape pe toți. Mi-au trebuit informații, documente, fotografii. De la unii le-am procurat ușor, de la alții greu, iar unii au refuzat. Dar eu am scris o carte netedă și nu se vede când
TIMP FĂRĂ ANI. OGLINZILE UNUI VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371058_a_372387]
-
răsfrânge în conștiința oamenilor. Așa cu aprecia maxim Gorki-prin dramatismul puternic al situațiilor și conflictelor care stau la baza atât a romanelor cât și a nuvelisticii sale, prin complexitatea psihologică a personajelor, prin extraordinara forță de evocare și expresivitate în zugrăvirea relațiilor dintre oameni- dostoievski nu paote fi egalat decât cu Shakespeare. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Dostoievski-geniul romanului rus și părintele existențialismului / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 215, Anul I, 03 august 2011. Drepturi de Autor
DOSTOIEVSKI-GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371265_a_372594]
-
și-a anunțat șefii de la județ. Primul a sosit luni dimineață, șeful Oficiului Județean de Poștă, inginer Silviu Hurduzeu, care a venit și a văzut starea clădirii și, împreună cu reprezentanții Romtelecom, a stabilit un plan de acțiune privind reparațiile și zugrăvirea spațiilor deținute în chirie de oficiul de poștă. A venit și de la Direcția Regională de Poștă Timișoara d-na Stănescu. În dimineața zilei de 30 mai 2002, specialiștii din cadrul Inspecției siguranței în construcții și alți evaluatori făceau diverse măsurători la
DUPĂ CUTREMUR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345948_a_347277]
-
de noiembrie (2013), la Târgul de Carte „Gaudeamus”, Romexpo, București, cartea „Alexandru Jula, ultimul romantic” este de avut în fața ochilor minții, la ușa inimii, la fereastra sufletului...! În tot ce scrie Oana Georgescu e o unitate de intenții admirabile, o zugrăvire în cuvinte a oamenilor de valoare, cu precădere artiști, dar aceasta închinată cântărețului Alexandru Jula le întrece pe toate și se va înclina poate doar numai înaintea alteia scrise tot de Oana Georgescu și tot despre Alexandru Jula - este de
ALEXANDRU JULA, ULTIMUL ROMANTIC , O NOUĂ CARTE SCRISĂ DE OANA GEORGESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347248_a_348577]
-
azi, și dacă beneficiază și de prezentarea ce escaladează vârful clasei în arta prezentării, a inconfundabilului Octavian Ursulescu, dacă e acompaniat de o orchestră veritabilă, Florin Georgescu proliferează ambianța unei vieți sufletești pure, entuziaste, neopozitiviste, contemplative! Etichetările și epitetele unei zugrăviri a unei astfel de stări în comuniune umană ideală sunt una: fericirea! O fericire care interferează cu adevărata melodie și adevărata voce, prin excelență creatoare de repertoriu valoros, de spectacol la care este receptiv văzduhul, mistuindu-se în el. Un
FLORIN GEORGESCU. VĂZDUHUL MISTUIT ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347036_a_348365]
-
piatră bine proporționate care conferă un plus de monumentalitate edificiului. Având în vedere că Biserica din Roșiuța cu Hramul Inălțării Domnului, are vădite calități arhitecturale, construită după planurile unui nume în școala românească de arhitectură, Statie Ciortan, o viziune a zugrăvirii originală, o pictură izbutită, realizată de un alt nume în epoca respectivă- Dumitru Norocea ne surprinde faptul că ea nu figurează în lista monumentelor de arhitectură a județului Gorj . Note 1. C. D. lonescu, în cartea „Prin Munții Mehedințiului", Scrisul
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
Mănăstirea Putna a cunoscut o perioada de adevărata renaștere după anii 1960, când a fost supusă unei ample restaurări. Printre altele, s-a înlocuit acoperișul de țiglă cu unul de cupru, cu streșini largi, s-au pregătit pereții interiori în vederea zugrăvirii, s-a refăcut turnul tezaurului și plafonul boltit din camera de la parter și așa mai departe. Lucrările de restaurare a bisericii au durat aproximativ trei ani (1969-1972) si au fost conduse de arhitecții Ioana Grigorescu si Virgil Antonescu. Ulterior, în
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
iar după-masă să nu mai picteze, ci alt lucru să facă până a doua zi, urmând această rânduială până la terminarea ei. Bătrânul zugrav a primit învoiala cu toată evlavia și mulțumirea. Iată ce scria el, în 29 mai 1863, despre zugrăvirea icoanei cea cu dumnezeiască minune săvârșită, într-o scrisoare păstrată în arhiva Schitului Prodromu: "Eu, Iordache Nicolau, zugrav din orașul Iași, am zugrăvit această Sfântă Icoană a Maicii lui Dumnezeu, cu însăși mâna mea, și în vremea lucrului a urmat
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 [Corola-blog/BlogPost/375822_a_377151]
-
Schitului Prodromu: "Eu, Iordache Nicolau, zugrav din orașul Iași, am zugrăvit această Sfântă Icoană a Maicii lui Dumnezeu, cu însăși mâna mea, și în vremea lucrului a urmat o minune preaslăvită, în modul următor: După ce am terminat veșmintele, după mesteșugul zugrăvirii mele, m-am apucat să lucrez fața Maicii Domnului și a Domnului nostru Iisus Hristos; iar după ce am dat gata mâna întâia și a doua, apucându-mă de noapte ca să termin de zugrăvit, privind eu la chipuri am văzut că
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 [Corola-blog/BlogPost/375822_a_377151]
-
talentul de povestitor al autoarei, care dă narațiunii o curgere fluentă, în care descrierile sclipesc sub încărcătura de zicale populare, aluzii ironice, uneori sarcastice la adresa pornirilor sadice ale „madamei”, împletite cu duioșia și compasiunea față de suferințele psihice ale Dorinei. În zugrăvirea trăirilor menajerei, autoarea folosește expresii și metafore calde, duioase, care îi dezvăluie caracterul frumos și puternic, specific româncelor serioase, harnice, demne în situațiile de umilire a lor și răbdătoare în probele de foc ale vieții. Comportamentul și atitudinea Dorinei în
STAREA DE SCLAVIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372262_a_373591]
-
de la Șari Neni șiTrandafiroiu Vasile, beneficiar al bursei Gh. Gheorghiu-Dej, Sima Horia, ce a fost exmatriculat și Mihai Cocuz „transferat di la Ieși”, profesori și oameni ai locurilor - sunt atent creionate și de fapt prin poveștile lor de viață întregesc zugrăvirea unor vremuri măcinate de adânci schimbări sociale. Grig Gociu nu păstrează în memoria sa doar evenimentele neplăcute ce i-au marcat primul an al studențimii, ci cu aceeași acuratețe prezintă locuri și evenimente cu care vine în contact. M-am
CĂMINUL RACOVIŢĂ, AUTOR GRIG GOCIU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362235_a_363564]
-
Șosea, pînza lui Luchian, pe care oportunistul pictor o cunoștea, desigur, atît de bine! Evident, au urmat, mai tîrziu, onorurile: maestru emerit al artei, artist emerit, tam-tam, tam-tam. Iată însă și momentul de maximă duplicitate: cam în același timp cu zugrăvirea tancului ocupant, pictorul se retrăgea cu uneltele sale bune în satul Bîrnova, lîngă Iași, la conacul familiei Inculeț, cea care pusese umărul la aducerea Basarabiei lîngă trupul țării. Se retrăgea și, în liniștea mirosind încă a mortarul proaspetei capele ridicate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o specie a comunicării cu antenele nu numai orientate spre, ci și ancorate în cotidian. Istoricii le datorează mult enorm: în primul rând pentru „ideile scăpărătoare” prin care-și onorează sau, dimpotrivă, profesiunea; în al doilea rând, pentru descifrarea și zugrăvirea animată, inspirată, a locului comun, a existenței zilnice și a mentalității unei comunități spre care istoricul plonjează și zăbovește cu detașare spre a palpa pulsul vremii, al opiniei publice. Jurnalistica europeană, aplecată către clarificarea cauzei române, și-a prefigurat un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vânătorească, într-o scriitură fără notă personală, iar Pâine albă anunță pornirea satirică, creionând câteva portrete de burghezi, în care nu lipsesc unele accente teziste. Ampla narațiune Vinul de viață lungă se încadrează perfect literaturii începutului de secol, atât prin zugrăvirea mediului de provincie abrutizant, cât și prin figura bătrânului boier Manole Arcașu, mai reușit decât mulți dintre eroii creați de sămănătorism. Autorul dovedește abilitate în construcție, punând la bază fascinația unei enigme - cea a longevității personajului central. Povestirea, din alte
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
Revenire, relatează o întâmplare ce probează personajului-narator infinita reîntrupare a sufletelor, iar câteva „inscripții pe cristalul de gheață” se desfășoară poematic pe arcul unei simțiri delicate, subtile. În schimb, Subiect de nuvelă și îndeosebi Truică șefu arată o înclinație spre zugrăvirea unui personaj și a unui mediu. Pe această traiectorie se plasează și Conu Enake considerat „roman comprimat”, „cu cheie”, întrucât trimite fără dubii la un cunoscut om politic, fost ministru al Domeniilor și academician. În pagini puține, se mișcă în
CONDIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286359_a_287688]
-
clar și cu înțeles. Ba încă din contra: omul în vorbirea acestor espresiuni cari imitează sunetele nearticulate nu are de-a adăogi de la sine decât foarte puțin, căci în cazul de față limba a luat asupră-și întreaga acțiune a zugrăvirei. Va să zică nici aicea nu poate fi încă vorba despre o activitate artistică în sensul propriu al cuvântului. Pentru că limba pe această infimă treaptă n-a imitat decât sunete nearticulate, de-aceea nu-i permis nici vorbitorului ca să prea eleveze acest
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-i permis nici vorbitorului ca să prea eleveze acest element simbolic; sau mai bine zugrăvitor, din ton, căci ne-ar transpune pe un stadiu din care noi, prin întreaga noastră dezvoltare, am ieșit deja demult. Cine pune o deosebită valoare pe zugrăvirea tonului nu arată alt decât că nu cunoaște nici natura acestui stadiu, nici problema actorului, care are într-adevăr de-a face sensibil și intuitiv pentru auditor semnul, în sine indiferent, al vorbei, nu are însă de-a ridica elementul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din vedere cumcă ritmul troheic de care se servă drama spaniolă stă în cea mai intimă legătură cu natura întreagă [a] acestei din urmă. Caracterul pasionat, mulțimea îmbulzitoare a revărsărilor lirice și repede schimbătoarea somptuozitate de imagini cu executată lor zugrăvire, toate astea sânt purtate cu preciziune de cătră ritmul troheic care, unită cu caracterul întreg al poeziei, lasă în urmă-i toată propria iluziune dramatică. Declamațiunea acestui ritm troheic cere așadar un avânt estraordinar, care să ni poată reproduce pasionata
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
reproducă și tempo, mișcîndu-se încet și moderat în narațiunea liniștită și obiectivă, crescând în ondolațiuni din ce în ce mai repezi cu cât e mai vie impresiunea pe care ne-o dă naratorul despre obiectul său. Daca însă sufletul întîrzie mai lung timp la zugrăvirea narațiunii, atunci această întîrziere cere un tempo mai încet, pentru că aicea sufletul nu e nemijlocit pornit de impresiune, ci și-o obiectivează. în părțile zugrăvitoare a unei narațiuni se probează mai mult elementu 1 epic, retardiv, și acestui element îi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
spiritului nostru ca individualități separate; însă aceste distrugeri și contraste nu se dezvoltă decât numai pentru intuițiunea nesensuală poetică. Deși tonul fundamental trebuie să se modifice după caracteristica esențială a individualităților, totuși aceasta nu trebuie să se-ntîmple astfel încît în zugrăvirea caracterelor tonul natural să se acopere cu desăvârșire și să devină de nemaicunoscut. Știm prea bine și nici nu vrem s-o uităm că unul și-același spirit poate să realizeze dinainte-ne cele mai diferite figuri și că prin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lui congenitală... Dedat fraudelor, oportunist, exilat, antreprenor în construcții lipsit de scrupule, nedemn de cadoul sublim al lui Lucrețiu, Memmius dovedește că prietenia pare adesea cu atât mai sublimă cu cât este destinată să rămână o dorință pioasă... -5- O zugrăvire a elanului vital. Pentru detractorii săi, materialismul apare adesea ca un mecanicism sumar, încremenit, rece, reductibil la o ecuație matematică. în secolul Luminilor, metafora omului-mașină a accentuat această trăsătură: scripeți, roți dințate, angrenaje, înainte ca revoluția industrială să adauge pistoane
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]