140 matches
-
al povestirilor - un grup de studenți în postura de „pețitori” ai câinelui Leuțu’ în Eroi și eroi, un psihotic care își inventează o viață conjugală bogată cu o femeie care îl ignoră în Cinci, cinci și jumătate, un bătrânel cam zurliu care folosește umplerea buteliilor ca modalitate de seducție în Ca de fiecare dată -, ele se desfășoară după o logică a detaliului rebel și acaparant, ce destramă iluzia realistă și împinge epicul către grotesc și monstruos: „Amănuntele se substituiau întregului, încet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287919_a_289248]
-
doar o reminiscență de lectură, ci, ca și Mateiu I. Caragiale, se propagă în ondulațiile rostirii) și ispitite de ludic (aici ar intra micile cochetării textualiste) prinde un refief expresiv în regimul grotescului. Un grotesc dându-și mâna cu ciudățenia. Zurlii, haioși, trăsniți și alte soiuri de ipochimeni apar și dispar ca într-o părere. Ici plutind în grațioase volute peste acoperișuri, ca în onirismele lui Chagall, colo dansând vaporos, precum în reveriile lui Matisse, dincolo țopăind macabru cu un schelet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287238_a_288567]
-
rază de 50-80 km, construit pe timpul lui Ferdinand și Carol al II-lea. După al doilea război mondial, în noile condiții politice, la spitalul din Parincea funcționa un doctor cam nebun, așa îl percepea lumea, numit Dărângă. Numele acestui „doctor” zurliu l-aș fi uitat dacă n-ar fi fost legat de două întâmplări, dintre care una cu tâlc. Un oarecare din Lunca și-a dusă soția (femeia!) la doctorul Dărângă, acuzând o durere acută acolo unde se întâmpl desă să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
2); lucid (2); lunatic (2); naiv (2); nefericit (2); neînțelegător (2); neobișnuit (2); persoană (2); problemă (2); psih (2); sadic (2); sănătos (2); smintit (2); Socola (2); spitalul 9 (2); tare (2); trăsnit (2); țăcănit (2); visător (2); zdravăn (2); zurliu (2); adevăr; adolescent; aerian; afecțiune; aiurea; aiurit; de alb; alienat; altfel; an; animal; animale; anormalitate; armăsar; ateu; băiat; bărbat; bețiv; bilet; boala; bolnav psihic; bufon; calitate; cu capul; la cap; caracteristică; carte; casă de nebuni; cască; cauză; cărți; căscat; certificat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
experiență din viața ei. Nu știu cîte actrițe tinere s-ar fi pretat la triplul joc al lui Drew Barrymore: ea e - cu egală dezinvoltură - și ziarista timidă care corectează greșelile gramaticale ale bossului (excelent John C. Reilly), și liceana zurlie de acum (setată pe convențiile vestimentare ale timpurilor ei), și, în cîteva aiuritoare flashback-uri, liceana de atunci, zăludă, boccie și, de parcă toate astea n-ar fi ajuns, cu un aparat dentar care o face delicios de hidoasă! Altminteri, filmul
Ce vă place? by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/17396_a_18721]
-
aceea, nici a doua zi dimineața. Abia către prânz s-au gândit ai mei la el, dar tot nu s-au neliniștit, socotind că s-o fi înhăitat cu alți câini sau și-o fi găsit perechea în vreo cățea zurlie. La fel de bine s-ar fi putut să-l ia hingherii, deși pe o vreme ca aceea parcă nu-ți venea a crede că se ațin haidamacii cu șbilțul pe străzi. Cum-necum, fapt e c-a mai trecut o noapte și
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
cât concret, zice că are bani, o cabină mare, cu geam, vezi și tu lumea, fetiță! Tanti Adina de toate a avut pentru tine, dar nu și bani să vezi și tu lumea asta mare. Iată că mamă-ta asta zurlie e și ea o dată cu mințile unde trebuie și îți oferă o călătorie... Sau ai alte planuri? Adina o ghicise din prima, întrebarea era doar așa într-o doară, poate-poate îi scapă ceva, era clar ca lumina zilei că legănatul Mediteranei
Mafalda by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/6870_a_8195]
-
mult - în conștiința-ne sau subconștient si în transluciditate. Nu mai știi dacă atare geometrii ca peisaje au legități, constituții, regulamente, canoane sau sunt apologia inutilă, ca tot ce e cosmos a instabilității ca unică formă de creație procreație - ceremonie zurlie ca ozorul de canava „pe dincolo" pe dos. Omizi efemeride ieșind din pori minusculi sau - gigantice - din pori uriași porii-cratere de absurditate ceva între pagubă, pagodă și inutilă odă ce te face să te gândești că pe atare cernoziom cel
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/6165_a_7490]
-
învârtiții aștia politici cărora le-ar sta mai bine în spitale decât în ministere! -Ai venit, tanti Adina, să mă iei? Cristina, dulcica de ea, o mogâldeață isteață foc, cu cine-o semăna, Doamne, că doar nu cu mă-sa, zurlia de Violeta, care schimbă acum niște euro printr-un port din Cipru și nici măcar nu-i pasă că lu' asta mică îi trebuie ghetuțe de primăvară și câte și mai câte încă, Cristinica, mititica, îi sare în brațe din ușa
MAFALDA by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/11750_a_13075]
-
cînd, ne aruncă ocheade insidios-curioase, să vadă ce efect are palavrageala lor imunda. Nici unul. Muntele. Atît. Unde-i "societatea" de la Cumpătu? Ce densitate aveau "seriile" acelea, cu figurile lor fabuloase, cu prînzurile (pe bonuri) ca niște popote ale unei armate zurlii, cu serile (discret-subversive) ca niște șui spectacole, atunci inventate! Era o solidaritate subterană, figurile scenei, scrisului, pictorii, sculptorii se regaseau aici anual, într-un fel de legămînt al firavei rezistente. Sala de mese, înțesata, cu rezervări notorii, se oferea că
Istorie lungă, istorie scurtă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17621_a_18946]
-
rece pe fruntea cu riduri, Ș pe buzele tale - îngheț. Am să url la Kremlin lângă ziduri, Cum a fost de-au bocit pe streleți... 1935, toamna, Moscova II Lin e Donul prin stuhac. Luna spelbă dă-n iatac, Dă zurlie și-a deochi, Vede-o umbră - numai ochi. Bolnavă-i femeea cea, Singurică, singurea, Omu-n groapă, fiu-n laț: Domnului să vă rugați... III Nu, aceasta nu-s eu, chinuri îndură o alta. Eu n-ași ști să rezist
Anna Ahmatova: RECVIEM 1935-1940 by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7188_a_8513]
-
prin țările calde căci regula celor trei unități lipsește. Acoperișurile se înalță dînd binețe anului nou și suspendate rămîn, refuzînd să coboare. În fiecare revărsat de zori simt oboseala iminentă, dar îi dau mîna și seara ea devine iar flacără zurlie. Căldura trupurilor e concentrată în genunchi și coate. Iată de ce locuitorii acestor ținuturi se plimbă goi, ascunzîndu-și sub bucăți colorate de pînză de iută părțile dogorîtoare. Cînd ora tainică se apropie, își descopăr genunchii sau coatele, dar niciodată concomitent căci
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
doamna a primit câteva copci pe scăfârlie și, inutil să mai spun, eu mi-am pierdut slujba. Nu mult după aceea, într-o zi de vineri înghețată din noul an 1942, am fost dat afară din apartamentul prietenului meu, pictorul zurliu. Aveam în buzunar doar factura dar nu și banii ca să-mi pot scoate rufele de la spălătoria "La Chinezu^", și o sumă mai mică decât costul unui bilet de metrou. După două zile de disperare, am făcut, pentru prima și ultima
Tennessee Williams Memorii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/7900_a_9225]
-
matematicile, așa că mai mult chiuleam de la cursuri și mă ascundeam în podul liceului, împreună cu o prietenă cu care împăr tășeam aceeași aversiune față de cifre. La chimie eram total tufă, iar profesorul, un tânăr cam frumușel, se lupta cu o fetiță zurlie, căreia numai de învățat nu-i ardea. Exa sperat de ignoranța mea, a luat o decizie drastică. Întâlnindu-mă pe culoarul școlii, m-a întrebat rapid care-i capitolul din manual pe care îl cunosc cel mai bine. I-am
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
Stihuri pentru toamnă Friguroasă și ploioasă, Venind, fluturând și alungând Păsărele frumușele și insecte mititele, De la noi... * Mincinoasă, dar voioasă, Lingușind, mințind și înșelând, Vine să ne-anunțe că sosește-n țară! Of, iară?... Cu frunzele arămii Și cu copacii zurlii, Vine pe la noi în țară, Să ne îmbuneze iară De faptul că a plecat, Dar a revenit îndat’, Să ne-aducă fructe multe, Delicioase și gustoase Pentru corpuri sănătoase! Vara iarăși a plecat, Toamna a intrat în sat; Florile au
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
vrea doar să se odihnească și, eventual, să viseze un pic, numai scenarii liniștitoare și fermecate? Să-ntoarcem foaia lui Sábato și să trecem mai departe, convinși că în somn nu ne poate face nimeni nici un rău, ascultând de învățătura zurlie a unuia dintre înțelepții din Așa grăit-a...: „Nu-i lucru neînsemnat să știi să dormi: spre-a reuși, este nevoie să stai treaz o zi întreagă“? Alegorie și demonstrație Ana-Maria Onisei Important personaj al cinematografiei mondiale, Pier Paolo Pasolini
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
ăia - ce e cinzeci de lei la banii lor ? Ce e cinzeci de lei la o casă mare ? E fată bună Ivona, are un suflet ca pâinea caldă, atâta că n-a avut în viață noroc. Atâta că-i cam zurlie. N-a avut noroc să-i semene mă-sii, mă-sa era un om întreg, mă-sa își știa interesu. Avea interes ? Bine. N-avea interes ? Nu-și pierdea vremea. N-a avut noroc biata Ivona să-i semene mă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Cât a fost în putere, ea se-ngrijea de casă, ea se-ngrijea de flori și de chioșcu din curte. Ea tăia, ea spânzura, unu nu-ndrăznea să-i zică nici dă-te mai încolo. Știa ei ce știa, și zurlia de Ivona, și putoarea de bărba-su, știa ei că și casa, și covoarele, și argintăria, și bijuteriile ce mai rămăsese, toate era pe numele babii ; toate-ale ei și mai primea și pensie de pe urma lu bărba-su. A murit el la zdup
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
sălbaticii, așa o să ajungem... Eeeee... Că de învățată, slavă Domnului, era învățată baba ! Maldăre de cărți citise la viața ei și pe toate le ținea minte. Învățată, și materialistă, și pentru ea, și pe ce punea mâna-i ieșea. Mai zurlie fusese sor-sa, Margo, la ea trebe să se fi aruncat și Ivona. Că la vremea aia, care era cucoane mari, una n-avea servici, le ținea bărbații acasă. Numa călăreața de Margo Gebleasca, ea, când o căutai, la Paris
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
a dus la alimentară, i s-a părut că nu-i lucru curat, dac-a văzut ușa lu madam Ioaniu dată de pereți. Și-a dat telefon la servici, la Vulpe. Și-a răscolit ei, vulpea de Ivona și cu zurliu de bărba-su, a răscolit ei cartieru, a-ntrebat și la miliție, și la spitale. Pe unde n-a fost ei atunci, pe unde n-a alergat putoarea de Niki, d-a ajuns el și pân-la morgă... A alergat de i-a
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
mai pe ocolite umbla. Că-n fața lu soacră-sa n-avea nas, nu-ndrăznise el toată viața să se ia în gură cu madam Ioaniu : fiindc atunci când sor-sa Margo era la pușcărie și bărba su, generalu, tot acolo, zurliu de Niki plecase d-acasă. O lăsase pe Vulpea cu copilu mic și plecase c-o Matracucă. Și după câțiva ani s-a întors - nu-i dăduse divorțu, se lăsase de Matracucă, el știa ce făcuse. Venise cu coada-ntre
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ca scaiu... Că doar n-o să trăiască Ivona cât lumea, că doar n-o să împărățească ea pământu. Că și madam Ioaniu, cât a avut zece suflete-n ea, ca pisica, da pân-la urmă tot a crăpat ! Și Ivona, cum e zurlie și otrăvită, numa cu țigarea-n gură și cu cafelile, și-n toate mințile n-a fost niciodată, Ivona nici atât n-o s-o ducă... Păi că n-o vezi ce zmintită e ? Să stea ea ascunsă după perdea și la urmă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
singur ! Da-n bucătărie, uite, nimic, sărăcie lucie - să lingi pe jos cu limba. Două chifle uscate, să-ți spargi capul cu ele și-o brânză care-a prins coajă, și-ncolo nimic. Eee, la ce să fi venit și zurliu de bărba-su acasă ? Păi nu era mai zurliu să fi venit să-și rupă proteza-n chiflele astea ? Da măcar o cratiță de mâncare, da măcar un borcan de zacuscă... E-hei, niște pâine cu zacuscă de-ar fi, și-
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
să lingi pe jos cu limba. Două chifle uscate, să-ți spargi capul cu ele și-o brânză care-a prins coajă, și-ncolo nimic. Eee, la ce să fi venit și zurliu de bărba-su acasă ? Păi nu era mai zurliu să fi venit să-și rupă proteza-n chiflele astea ? Da măcar o cratiță de mâncare, da măcar un borcan de zacuscă... E-hei, niște pâine cu zacuscă de-ar fi, și-un păhărel de țuică... Scârțâie ușa, da mai
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
bună plecată !... Să fi fost alta în locu meu, nu trecea în ruptu capului de la ea... Da io știu cum să mă port în lume, d-aia, pe un-mă duc, toți mă iubește, toți mă apreciază... D-aia și zurlia asta de Ivona, odată și-a luat seama... Odată a întors foaia... — Ei, spune, madam Delcă, să-ți fac și două ouă ? Spune. Taci, că n-o fi intrat în ceasu morții, de n are astâmpăr și tot mai cotrobăie
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]