265 matches
-
Ion al Glanetașului. A plecat Pelicanul, regele vânătorii. Cel care săruta pământul. Cel îndrăgostit de Florica. Bărbatul Anei. Om frumos, subțirel și zvelt, cu mustăcioara. A plecat fără să privească îndărăt. La câtva timp după Iurie Darie. Abia ni se zvântaseră lacrimile. Prea multe dureri îl dovediseră. Prea multa ingratitudine. Prea multa nepăsare. Prea multa cruzime. Prea multa zădărnicie. Un om bun, care canaliză energii pozitive, așa au spus colegii lui actorii, despre el. Un om care împrăștia bunătate, încredere. Care
IN MEMORIAM: ŞERBAN IONESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 693 din 23 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364882_a_366211]
-
pleci,/ Iar inimii începe să-i lipsească/ Mândria ta ce m-a robit pe veci.// Mă cert cu gândul care nu-mi dă pace/ Și nu-nțeleg de-a fost adevărat,/ Dar amintirea-n ploaie se preface,/ S-a mai zvântat o lacrimă-n păcat.// Mă plimb pe străzi la braț cu amintirea/ Și caut un motiv de-a exista,/ M-a condamnat și cerul și simțirea/ Ca să trăiesc mereu în umbra ta.” Ploaia, de asemenea, se confundă cu tăcerea și
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
la duș că nu am să plec la vecini până vii tu proaspăt și dornic să mă iubești cu devărat, spuse Săndica glumeț, împingându-l pe Mircea de lângă ea. Ea a rămas lângă pat, să se șteargă și să-și zvânte părul cu foenul. Referință Bibliografică: CAT DE MULT TE IUBESC... ROMAN / CAP. X - sinaia - orasul iubirii / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1265, Anul IV, 18 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate
ORASUL IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352277_a_353606]
-
nu va apune. Poți să înțelegi dacă-a ta menire vrea îmbrățișări în loc de revanșă, dacă tuturor simpla ta iubire le dă o șansă. Poți să înțelegi dacă sfinxul cântă, dacă din azur surâd curcubeie, dacă plânsul trist din suflet se zvântă doar c-o scânteie. Totuși Încă n-ai să pieri. Cine să te-nvingă atât timp cât torci dragoste curată? Râzi când cu dureri continuă să ningă soarta-ți ciudată. Nu sunt prăbușiri desele derute în care trosnesc ireale ruguri, când pădurea
POŢI SÃ ÎNŢELEGI TOTUŞI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352557_a_353886]
-
eu pe datorie sau nu. Asta însemna că nu s-ar mai fi achitat niciodată, ca de obicei. Dar marea mie nu-mi dădea pe datorie, așa că am preferat congelatorul în așteptarea vânzării. Am așezat minciogurile la umbră, să se zvânte, am reparat voltele rupte de scoici, sau agățate în pietre și m-am pregătit pentru a intra în casă. Desigur, urma să am parte de o nouă zi, poate la fel de bună pentru pescuit, ca și cea care se însera deja
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350729_a_352058]
-
mlădiță, ușurel se arcuiește. / Voioșia de pe față pentru un moment dispare, / Până-ajunge-n poienița scăldată din plin de soare. / Iată pânzele cum stau, răsfirate jos, pe iarbă, / Puse una lângă alta, îi fac Tursanului salbă! / Sfântul Soare face glume, se joacă zvântându-le, / Ca-n pârâu să fie duse, și iarăși udându-le. / Timpul trece, calea-și cată, ziua spre sfârșit se lasă, / Fata își chitește pânza și-o pornește către casă. / Mâine va veni din nou, zile-n șir va veni
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
Ber, după cum i-a învățat Minona. Au culcat copaci mulți, apoi i-au despărțit pe de-a lungul și au așezat între cele două părți pământ amestecat cu nisip și apă și s-au rugat la zeul soare să-l zvânte cât mai degrabă. Apoi au luat trunchiurile, le-au pus deasupra și iar au turnat între ele noroi. Ca să nu cadă le-au sprijinit cu alte trunchiuri. La lăsarea nopții luau cu ei lemnul și se retrăgeau la sud de
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > ÎN VALURI DE IUBIRE Autor: Elena Lavinia Niculicea Publicat în: Ediția nr. 299 din 26 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului În valuri de iubire mă arunc, lacrimi de soare îmi zvântă visurile în care plouă cu dor, mă înec în ale tale dezmierdări care prefac în jar, triste regrete oprește, cu privirea-ți colorată în nuanțele apusului din Rai, clipa crudă care iute se grăbește gonind prin clepsidra de iluzii, să
ÎN VALURI DE IUBIRE de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356778_a_358107]
-
trântă cu moartea rea și crudă și-a învins. Învăț să nu-mi mai pese de injurii și-n blând am transformat orișice dur, privind nepăsător tristețea-nfrântă. Încă mi-e greu, însă rămân destins și lacrimile-n zâmbet mi se zvântă căci de schimbarea vieții sunt convins. Anatol Covali Referință Bibliografică: Învăț să râd / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1930, Anul VI, 13 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ÎNVÃŢ SÃ RÂD de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368932_a_370261]
-
că nu scoți vorbuliță pe limbă și nu-ț' bag de vină, nici nu te grăbesc cu răspuns; noaptea asta-i lungă și cleioasă-i ca mierea, dar ... drumu' ți-l văz clar, fără zăplazuri. Cealaltă femeie, cu lacrimile abia zvântate pe obrazul îngust și cu cearcăne de fard de bună calitate, zâmbi din instinct, fără control, surâse candid pentru prima dată de când, după ani de îngenunchieri de tot felul, își demonstrase că era capabilă nu doar să iubească, să ierte
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
Acasa > Poezie > Credinta > RUGĂ Autor: Mariana Stoica Publicat în: Ediția nr. 1878 din 21 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Doamne, Zvântă-mi lacrima din pleoape cu tremur de fluture, Culege poama durerii înainte ca sămânța să i se scuture Și să-ncolțească în grădina părăsită a sufletului chinuit, Dând naștere stâncilor reci și mute de granit. Doamne, Lasă-mi rațiunea liberă
RUGĂ de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370083_a_371412]
-
-n tinerețe sar orice pârleaz și nopți la rând stau lângă tine treaz jucându-mă cu stelele-ți superbe. Prezența ta oricând e o-ncântare și-aduce pace-n tristul meu frământ. Cu-al tău surâs superb ochii mi-i zvânt, iubirea ta fiind purificare. De-ar fi posibil... Îmi vine-așa să plâng,șiroaie, fiindcă în gânduri este ploaie de resemnări și de regrete ce-mi fac destinul ciuciulete, când sufletu-i plin de noroaie și inima geme de pete
PURIFICARE DE-AR FI POSIBIL... de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370104_a_371433]
-
Măicuță, lacrima din geana sfântă, Ce m-a vegheat atâtea nopți la rând. Tristețea-ți simt, nimic nu te încântă, Doar să mă vezi c-apar în prag curând, Cu mine, pacea-n suflet coborând, Albaștrii-ochi și-obrazul plâns se zvântă... Măicuță, lacrima din geana sfântă... Nimic nu este în această lume mai sfânt decât Mama. Tuturor mamelor, femeilor, fetițelor ce, la rândul vostru, veți deveni femei și cu binecuvântarea Domnului veți deveni mame, în zi de 8 Martie vă urez
RONDEL MAMEI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369311_a_370640]
-
mele cărora le dau nuanță. Ciocârlii în mine cântă, aud susur de izvoare. Mângâi tandru orice floare ce-mi surâde și mă-ncântă. Spre-mpliniri visu-mi se-avântă. Strălucește-n mine-un soare ce cu raze sclipitoare lacrimile mi le zvântă. E desigur o minune care-mi ară în ființă aruncând în suferință și în plâns semințe bune. Cânt pe-ale iubirii strune, cred că totu-i cu putință, prinde viață-orice dorință și-n surâs durerea-apune. Stau mirat privind în vreme
ZBOR ALBASTRU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369350_a_370679]
-
poet al mărilor eterne, De nemuriri nu s-a mai vindecat. SONET POEZIEI A plâns cu soare astăzi nemurirea Când s-a-mbrăcat cu haina de lumină În care cerul teama își alină Iar stelele își varsă strălucirea. Doar lacrimi vii se zvântă-n zarea lină Cu vers divin își sutură iubirea, Îngheață în amurguri amintirea Si-ntr-un târziu cu mările suspină. Nu e sălaș mai sfânt ca poezia Să-și clatine eternul într-un vers, Prin veacuri și-a urmat călătoria
POEZII DE ACASĂ de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369747_a_371076]
-
graiul iubirii să îl scriu cu slove descifrând misterul. Vreau să te caut, să îți dau nisipul din clepsidra vie a nopților ce ne-alintau cu a lor tandră poezie. Vreau să te aflu, să îmi fii soarele ce-mi zvântă lacrima Îmbrățișați de liniști sidefii ne vom cunoaște inima... Vreau să te am, vreau să îți fiu lumină-n lumea întunecată, s-aducem iubirii, un viu sacrificiu - tu cer adânc, eu floare-nsângerată. Referință Bibliografică: (Vreau să te am, vreau
(VREAU SĂ TE AM, VREAU SĂ ÎŢI FIU... de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369760_a_371089]
-
cvasi cunoscută, ci cum s-a construit o barcă ca a lui și peripețiile din timpul călătoriei, pe traseul lui Sinbad din poveste. Drumul de întoarcere a fost mai relaxant, mergeam pe un drum deja cunoscut și între timp se zvântase și șoseaua. Pescarii erau tot la copcă dar nu pot spune dacă au prins ceva. După alte mai bine de trei ore de drum și zeci de fotografii făcute din viteza mașinii, am revenit acasă unde am gustat berea suedeză
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370215_a_371544]
-
unul de șaizeci și cinci de ani, altul de șaptezeci, s-au luptat cu stihiile, cu natura dezlănțuită și cu moartea și iată că au scăpat cu viață, ajungând la mal. Mai conta că totul plutea în barca noastră? Lucrurile se vor zvânta în bătaia vântului, sau la soare. Singurii fericiți erau guvizii care înotau prin toată barca. Și noi că am rămas în viață și nu am devenit hrana celor pe care ne-am dus să-i capturăm. Speram să fie ultima
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354251_a_355580]
-
în cușca sălbaticului umedă trecere așteaptă gândul apoi zborul lui descrie o singură aripă în care tu și eu încercuim silabele scădem consoanele cernem vocalele distanței le așternem pe o pânză de păianjen amețit în calea pietrelor lacrimile nu se zvântă rămân aninate de buzunarul comun prin care fâșia de cer în joacă a descris un curcubeu Anne Marie Bejliu, 24 septembrie 2014 Referință Bibliografică: vocalele distanței / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1364, Anul IV, 25 septembrie
VOCALELE DISTANŢEI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353128_a_354457]
-
se fugăreau prin cineva își luau de mână prizonierii înfipți în zilele de odinioară și cutreierau culorile presărate cu insistențe în viu carmin cateodată se opreau și plângeau încercările ce nu ieșeau din pete decât folosite cât colo pe terminate zvântau totul de nuanțe și deveneau doar strigăt aici frigul din pereții proaspăt învechiți strâmtora intensitatea odăii acolo căldura îmbulzită prin goluri deborda de unghii neprietenoase dincolo de posibilități iarna coborâtă printre versuri era doar o vară măsluită cu halucinații îndrăgostiți vise
ORICÂND ESTE ORIUNDE de ANCA ELENA ŞERPE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353644_a_354973]
-
rogodelele sale, fie că-i trist, fie că zărește raza de lumină ce-i mângâie existența, pentru că el nu este altceva decât „un cânt” al cuvintelor măiestrite, poezia - „Pasărea aceasta cu cioc de pământ/ cu-ale cărei pene lacrimile-mi zvânt”... („Pasărea aceasta”). Urmează o avalanșă de întrebări care macină necruțător: „Cine?”, „Oare de ce?” „În fond cine sunt eu?” ce curg în vâltoarea unui suflet care „Și mai mult poate”, rabdă „totul din obișnuință” dar printre suspine răzbate chemarea iubitei, singura
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
desparte. Am aflsat legenda cu Erik cel Roșu, Dar a trimis solii însuși Păroși-ul: Trimit „peste gard” armonii de viori, Visătoare seara, vesele în zori - De-aici, de pe la noi, că pe-acolo nu cântă, Suflă numai vântul rece de zvântă. Dar iată că se termină dimineața - Soare-portocală cum topește gheața. Vine prânzul: te mulțumește în farfurie Numai cu o famelică poezie? Măsurăm timpul în ore și zile? Clipele sunt mult prea fragile! Anii trec, anii vin...ei, și? Un an
PREUMBLĂRI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357971_a_359300]
-
TREI ANI DE NEUITARE - ANDREI VARTIC - IN MEMORIAM (CEZARINA ADAMESCU) Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 523 din 06 iunie 2012 Toate Articolele Autorului MEMORIAL ANDREI VARTIC. TREI ANI DE NEUITARE A TĂCUT VOCEA BASARABIEI?!... Abia dacă ni se zvântaseră lacrimile pentru fratele preaiubit Grigore Vieru, la patru luni de la plecarea sa intempestivă și iată, o nouă năpastă în Ființa sfârtecată a Basarabiei. A plecat dintre noi spre o lume liberă de toate constrângerile, scriitorul, publicistul, realizatorul de emisiune radio
IN MEMORIAM (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358193_a_359522]
-
după trei ceasuri sau când s-a dezmorțit amestecul, se formează mititeii ca de un deget mare lungime și ca de două degete grosime, se ung cu untdelemn pe toate părțile și la capete și se lasă sa stea la zvântat un ceas. Se prăjesc pe jar iute de lemne sau cărbune, ungându-se din când în când cu mujdei, așa ca să prindă o crustă rumenă de jur împrejur. Gratargii noștri întorc fiecare mititel doar de trei ori până este prăjit
REŢETĂ ORIGINALĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358694_a_360023]
-
iarnă. Eu mai fusesem odată, dar la Slănic Moldova, la început de toamnă. Obosiți de hârjoneala prin zăpada afânată, am intrat în cameră și ne-am ocupat cu schimbarea hainelor ude, pe care le-am așezam pe lângă sobă să se zvânte, dar când am văzut-o pe Genny dezbrăcată și de lenjeria de corp, în pielea goală, căutându-și prin șifonier schimburile, am luat-o în brațe și am purtat-o direct în pat. La început a fost surprinsă și protesta
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350708_a_352037]