1,034 matches
-
final s- a speriat de apucăturile murdare a celor din jur și a vrut să iasă afară. Eu am mers să îi deschid ușa și fără ca ei să observe am ieșit la aer nemaiputând suporta mirosul noroiului cu care Mamy zvârlea în stânga și în dreapta, fără nici un discernământ. L-am găsit pe Taty abătut, stând pe lemnul acela și păzind oile. În hohote de plâns am început să îi spun cât de urât vorbește Mama cu Bunica și unchiul Tolic despre el
LEGILE NESCRISE DE LA IGEȘTI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1474310355.html [Corola-blog/BlogPost/376737_a_378066]
-
Deșteaptă-te, române!”, ca un fel de hristic „Doamne, iartă-i că nu știu ce fac!”), atunci când, pe lângă otravă saturnismului mercurial, „oferită” de „medicul” ( - ???!!! - „comandat-teleghidat” de „metrul Ghiță de la Sinaia”...), Isaac din Botoșani, Eminescu a avut parte și de pietroiul în cap, zvârlit de ciudatul mason Petrache Poenaru (scriitor? actor? profesor?): „La fel de puțină lume știe cum a fost ucis Eminescu, în urmă cu 120 de ani: cântând <<DEȘTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!!>>. Confesiunea martorului ocular, care a asistat la momentul morții lui Eminescu, FRIZERUL SAU
Mihai Eminescu – Martir al credinţei by http://uzp.org.ro/mihai-eminescu-martir-al-credintei/ [Corola-blog/BlogPost/93640_a_94932]
-
Buicescu Publicat în: Ediția nr. 2162 din 01 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Se aglomerară norii, se-nghesuiră unul în altul, năprasnici, negri, cu fălcile umflate, gata să-și sufle agoniseala. Parcă cerul nu-i cuprindea și voia să-i zvârle dincolo de zare. Un fior îmi împunse strașnic în imimă și ca o gheară se încleștă asupra ei sugru- mând-o. Înlemnisem cu mâinile lipite de fereastră, cu ochii pironiți în caierele cenușii, cu nasul strivit în geamul înghețat. Simțeam cum creaturile
MAGIE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1480614797.html [Corola-blog/BlogPost/370495_a_371824]
-
cădea pe bucla de pe frunte. ce seri imperiale în plopi sunând foioși peste frunzișul leneș ce ne cânta tăcut, și nu știam, iubito, că vin din absolut, când ascultam eresul ca doi copii pioși. a fost doar timpul-ornic fățarnc, ipocrit, zvârlind în aer visul și razele de lună, s-a destrămat ca ceața, după o grea furtună, pierind pe căi deșarte, cum piere orice mit. marți, 20 mai 2014 Referință Bibliografică: romanță / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ROMANŢĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1400581595.html [Corola-blog/BlogPost/344708_a_346037]
-
pe dalele noi și curate, respir satisfăcută, conștientă că străbătusem infernul și cu pași înviorați mă apropii de cutiile care, una câte una trebuiau eliminate. Primul obiectiv - reașezarea vitrinei. Închipuiți-vă trei coșuri de obiecte casabile, cu grijă împachetate dar zvârlite dintr-un loc în altul și nu o singură dată, își dezveleau strălucirea și grația între degetele mele, păreau triumfătoare căci una după alta le descopeream întregi, neatinse! Doamne, câtă lume dispărută, câte momente de viață se perinda sub ochii
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/getta_berghoff_1426253420.html [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
întindea până la ușa din colț. Biblioteca era ocupată, deocamdată de jucării frumos ordonate. În doi timpi și trei mișcări Mimi își dezbrăcă rochița, o împături frumos pe noptieră, puse pe ea cămășuța de noapte scoasă de sub pernă apoi scoase și zvârli în coșul de rufe din noptiera ei chiloțeii. Tacticos scoase apoi funda din păr și nu uită să împăturească panglica pe care o aranjă simetric pe rochița ei. Elena asistă la ritualul de culcare a fetiței. Avea aceeași vârstă cu
FEMEIA, UN PRODUS INDUSTRIAL? (REEDITARE) de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1475423737.html [Corola-blog/BlogPost/341201_a_342530]
-
tânărului: - Ahou, diavole bătrân, care pe oameni ești stăpân!... Dispari curând din calea mea până nu te-oi descânta!... Iar tu, băiete, ce stai așa de doborât de gânduri!... Mai bine ai face să-ți vii în fire și să zvârli babei colea un ban... că n-o să fie degeaba!... Dă un ban aici la baba, nu fii zgârcit!... Nerun n-avea nicio bună dispoziție să-i facă babei asemenea hatâr în acel moment. Disperat cum era o îmbrânci pe cotoroanța
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1414299981.html [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
zăriră pe Nerun în curte, intrat fără ca cineva să-i fi dat voie, s-au supărat tare mult, mai să-l ia la bătaie. Una dintre slugile conacului veni la el, îl luă de mânecă și-l împinse spre poartă, zvârlindu-l afară din curte și pregătindu-se să încuie poarta. Dar tocmai atunci apăru boieroaica în cerdacul larg al casei, să vadă pricina acelei gălăgii din curtea sa. Apucă să-l vadă pe Nerun alungat dincolo de poartă. Văzându-l însă
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1414299981.html [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
nevăzuta comandă bat ritmic în sus și în jos lungimea serpentinelor de bitum încins cu ochii-n transă peste visul chițcăit și dinții fără preget mărunțesc în iluzoriul cronțănit de pe margini ciorile chibițează și croncănesc cu indignare spre cojile bananelor zvârlite din regatul babuin gata-gata să le lovească peste ciocurile lacome la unison zecile de boturi mustăcesc pe undeva conducta nutrienților e înfundată dar șirul de hamsteri din urmă sosit nu are ezitări nu mai așteaptă urmează iar mișcări turbionare și
MENAJERIA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1472709714.html [Corola-blog/BlogPost/376466_a_377795]
-
dezmeticisem și m-am trezit în brațele doamnei Georgeta Minodora Resteman. Era un vulcan în erupție! Etna ar fi fost invidioasă să-i audă vocea gâtuită de emoție, dar puternică, plină de entuziasm, prin care lava plină de metafore era zvârlită până departe, învăluind, în necazul lor, băncile comerciale din Cipru cu o „Corolă de lumină vie”, cu „Descătușări”, „Rătăcite anotimpuri” și „Poeme pentru un vis”! Era fericită. Tocmai se descătușase de emoțiile ce păreau să o sugrume la București înainte
SURPRIZĂ LITERARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 810 din 20 martie 2013 by http://confluente.ro/Surpriza_literara_marian_malciu_1363812357.html [Corola-blog/BlogPost/342238_a_343567]
-
Mă duc la nebuni ... ăia sunt mai sănătoși decât mine și pacienții mei ... Pe acest fond de rime potrivite ad-hoc, pretendentul la premiul Nobel pentru medicină improvizată iese pe ușa cabinetului aruncând halatul de pe el în mutra pacientului-poet, stetoscopul îl zvârle spre o destinație imprecisă cu răsuciri eliptice în aer și trântește ușa ca o hotărâre definitivă. Punct. Pacientul rămas neterminat, se ridică de pe scaun cu siguranța omului stăpân pe situație. Trecu în revistă perimetrul camerei, măsurând cu pași preciși suprafața
CONSULTAŢIE ... AD LITTERAM de LICĂ BARBU în ediţia nr. 646 din 07 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Consultatie_ad_litteram_lica_barbu_1349593873.html [Corola-blog/BlogPost/342131_a_343460]
-
din ceață Un Pegas în trap nebun de dimineață Ne înflorește zborul și ne cheamă Ducându-ne cu el spre o zeiță Mamă Zori în reflexe alburii scânteiază Tainică, pădurea ne binecuvântează Mirajul ei ne pătrunde în alaiul simțirii Nemilos, zvârlindu-ne în ținutul iubirii Unde se întrec în cântece și rugăciuni Toții oaspeții pădurii și stolul de lăstuni Aici nu este timpul măsurat, ci infinitul Se revarsă peste noi cu răsăritul. Zorii ne înving cu păsările în chemări Izvodind noi
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (2) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_cantecul_iu_elena_armenescu_1363667050.html [Corola-blog/BlogPost/345304_a_346633]
-
lingeați, parșivi slugarnici, vă era bine?... Dulăi de curte-ați fost, și tot jigodii ați rămas. Știu acum, Vă gudurați, rânjeați și-l adulați pe cel ce de la sine În casă va ținut. De rău va apărat, nu v-a zvârlit în drum... Vai, maidanezi perfizi, vă plâng!... Cu cine v-ați unit? E timpul, ne lăsați! Jigodii, în coteț intrați, dispăreți! Pădurea e sătulă de-a voastră haită! Atât ne-ați jefuit... Păduchi sunteți, în frunte vreți ca să ieșiți? Nu
DULAII DE IERI SI DE AZI ŞI SCRISOARE CĂTRE POPOR (TU TACI) DE SFINŢIA SA JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Dulaii_de_ieri_si_de_azi_si_scrisoare_marin_voican_ghioroiu_1332527927.html [Corola-blog/BlogPost/362090_a_363419]
-
blidele lingeați, parșivi slugarnici, vă era bine?...Dulăi de curte-ați fost, și tot jigodii ați rămas. Știu acum,Vă gudurați, rânjeați și-l adulați pe cel ce de la sineîn casă va ținut. De rău va apărat, nu v-a zvârlit în drum...Vai, maidanezi perfizi, vă plâng!... Cu cine v-ați unit?E timpul, ne lăsați! Jigodii, în coteț intrați, dispăreți!Pădurea e sătulă de-a voastră haită! Atât ne-ați jefuit...Păduchi sunteți, în frunte vreți ca să ieșiți? Nu
DULAII DE IERI SI DE AZI ŞI SCRISOARE CĂTRE POPOR (TU TACI) DE SFINŢIA SA JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Dulaii_de_ieri_si_de_azi_si_scrisoare_marin_voican_ghioroiu_1332527927.html [Corola-blog/BlogPost/362090_a_363419]
-
credem, nu mai știm pe ce piloni să ne construim conștiința. Privim neputincioși cum, fără remușcare, implacabila Moară ia în vârtejul ei trupul de abur al clipelor. Le macină desprinzându-le din curgerea lor fără oprire tocându-le și apoi zvârlindu-le în vânt. E surdă, ea nu aude plânsul clipelor înainte de a-și da sfârșitul, nu știe decât una și bună, că nemoartea nu există și își vede de treaba ei nestingherită, fără pauză pentru vreo scurtă răsuflare. În nopțile
OPRIŢI TIMPUL…! de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1471947627.html [Corola-blog/BlogPost/380801_a_382130]
-
cineva care a învățat chiar și pe apucate o fărâmă de gramatică și a dibuit măcar o singură rază din văpaia literaturii. Nu moare nimeni deoarece cei vulnerabili își dau seama de la prima vedere că au sub ochi otravă și zvârle cât colo din mână hârtia profanată de scriitorii slavei, fără ca aceștia să fi știut să citească ei înșiși vreodată. Mie mi-e teamă că va veni o zi în care cei trei, patru, ce se lasă în chip exagerat pe
ARTIŞTI ŞI GRAURI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438669229.html [Corola-blog/BlogPost/368888_a_370217]
-
mii și albe și negre, maro, cenușii, Dreptunghiuri, triunghiuri, pătrate și sfere Venind de departe, vorbind de alte ere. *** M-am aplecat și-am strâns și eu... Le-am așezat chiar la uscat, Le-am ridicat și m-am jucat Zvârlind în sus pe rând, mereu, Una, două, trei, patru...dar au picat Din nou în praf. S-au murdărit! Și-atunci iarăși am pornit Pe prundul aspru să găsesc Doar pietre albe, negre, maro și cenușii... *** Trecut-au anii...Te
JOC de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1425219073.html [Corola-blog/BlogPost/372894_a_374223]
-
în poezia “dincolo de suflx” el spune că “adunându-ne firavi,/ la izvorul necuvintelor,/ ne-ai transformat pe toți/ în trinbulinzi;/ tu, cel care/ șiruind din condei ca un -escu/ ai scrijelit simplu/ pe-al meu suflet/...Nuichita...” În “retorica omnia”, “zvârliți dincolo de fericire,/goi și neprihăniți,/ acoperiți mural cu frunze,/ celor doi singuratici/ le rămăsese difuză o întrebare:/ oare nu era de vină copacul?”. Metaforele deosebite abundă și în “variantă de univers” unde „ despletiți, caii alergau la margine de lume,/ loveau
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1419592896.html [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
făcea duminica. Luni dimineața, Dani i-a lăsat Unchiului în curte o mârțoagă deșelată, toată oase, în genul celor pe care le-ați văzut probabil înhămate la căruțele țiganilor din șatra „Caalooriifereee cumpăărăăăm!” Dar nu era doar urâtă: trântea și zvârlea. În aceeași toamnă, mi-am luat și eu o iapă. Nu era ea de expoziție, dar față de-a lu Unchiu era parfum. Era cuminte, ocoșă, trăgea bine; eu mai ocoș ca ea. Și eu, ca țiganul: „Dii, frumoasa lu
„- Asta-i iapă calumea! A metale... vai ș-amar...” Lecția pe care mi-a administrat-o Unchiu Niculaie by https://republica.ro/z-asta-i-iapa-calumea-a-metale-vai-s-amar-lectia-pe-care-mi-a-administrat-o-unchiu-niculaie [Corola-blog/BlogPost/338928_a_340257]
-
nu mai este demult o meserie călduță și va fi tot mai mult o jertfă. Sunt și excepții, dar cei mai mulți trăiesc pe muchia unui trai decent. Imaginați-vă doar situația de viață în sine a unui tânăr hirotonit care e zvârlit în vârful muntelui, cu soție cu tot, pentru a se îngriji de câteva băbuțe uitate de lume. Însă, marele câștig al preoției - astea sunt lucruri mai puțin perceptibile din exterior - totodată marea pierdere pe care o resimt eu în aceste
Spovedania unui preot ateu. Ion Aion: Aceasta este marea pierdere pe care o resimt by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103669_a_104961]
-
imagine evocă splendidele interioare ale marelui pictor danez Hammershoi, apartament ce-și are ca spațiu tangent capela privată a pastorului odată fanatic credincios. Un loc aparte e rezervat ferestrei surpradimensionate de unde se poate observa podul blestemat de pe care s-a zvârlit Beate în apele curentului periculos. Pe pervaz, buchetele de flori și ghivecele constituie o barieră care cu încăpățânare cenzurează privirea neliniștită a acelora ce vor să exploreze peisajul și locul blestemat. Idee subtilă, dar abuziv utilizată în spectacol: forța unei
Rosmersholm, la Teatrul Maghiar din Cluj, în regia lui Andriy Zhodak by George Banu, corespondență de la Paris () [Corola-website/Journalistic/105650_a_106942]
-
costumul elegant al Rebekkăi, închis la culoare. Albul și negrul, moartea și viața, se cunună pe muzici de Bach. Apoi, Beate va reveni, dar de astă dată rochia îi va fi umedă, persistența vizibilă a apei în care s-a zvârlit și înnecat. Când se va reîntoarce, ea va avea o pată de sânge pe buze, semn al morții care o contagiază pe Rebekka, ale cărei mâini se vor murdări - aici referirea la Lady Macbeth e evidentă! Între ele se instaurează
Rosmersholm, la Teatrul Maghiar din Cluj, în regia lui Andriy Zhodak by George Banu, corespondență de la Paris () [Corola-website/Journalistic/105650_a_106942]
-
dar să-i și vedem chipul de furie tragică. Totul se cristalizează în jurul sexului și al relației de putere între cei doi parteneri plasați sub aripa morții. Rebecca de mai multe ori e atrasă de fascinația curentului unde s-a zvârlit Beate - până la capăt spectacolul insistă asupra relației gemelare între cele două femei! Rosmer, eliberat de credință, eșuează însă în prizonier haotic al Rebekkăi, care își dezvăluie strategia demonică, ducându-l la pragul disperării fără de salvare. Rebekka încearcă să reziste acestui
Rosmersholm, la Teatrul Maghiar din Cluj, în regia lui Andriy Zhodak by George Banu, corespondență de la Paris () [Corola-website/Journalistic/105650_a_106942]
-
fi eu zdravăn, ori nebun? Și se insinuă morala Că socrul mi-a murit de mult Și vi se pare alandala Eu să vorbesc ,eu să m-ascult Da-n orice fire-s veșnic doi În permanent conflict acut Că zvârl în mine cu noroi Și mă tratez ca un rebut Tirada asta, vinovat De parc-am tras în cer cu tunul Am spus-o rar și apăsat, Într-o oglindă, ca nebunul! Referință Bibliografică: Tirada nebunului / Ion Untaru : Confluențe Literare
TIRADA NEBUNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Tirada_nebunului_ion_untaru_1327934390.html [Corola-blog/BlogPost/340638_a_341967]
-
el să se zbenguie cu...?! Nuuuu! Nu pot lăsa să se termine așa! Așa de ușor... Pentru el! Ușor pentru el, dar pentru mine?! Cum să accept să mă folosească ca pe-o batistă de unică folosință și să mă zvârle-n coșul de la colțul străzii... Eu am avut încredere în el! Eu, l-am iubit! Îl iubesc! Nuuu! Nu-l las... va vedea el, cine sunt eu! Eu, o să... O să-și muște pumnii! Pe MINE, nu mă părăsește el, când
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Gelozie_i_proza_lucia_secosanu_1331625801.html [Corola-blog/BlogPost/348373_a_349702]