1,887 matches
-
lui (lasă "îndreptarul" de tipologii, un vademecum în politică, societate...), limbajul contaminat de tot felul de "parole", pe care Florin Gabrea le-ar fi putut folosi mai "artistic", nu doar din loc în loc, pentru culoare. Mai ales că, pentru a pune în scenă o "gargară", o întrunire (lipsită pînă și de antrenul ședințelor de "blocatari") din care se-nțelege că, în fond, Românie, puteai să pleci, puteai să și rămîi, e nevoie de un anume fel de dialog. Spovedania cu public, tip Alcoolicii
Români vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11602_a_12927]
-
incoerent. Nu vreau să am o linie de gîndire. Vreau să tatonez" și "Idei ce se vor serioase, aiureli, lamentații, idei conformiste, idei deșuchiate. Nu vreau să dovedesc, să conving, să stîrnesc rîsul... să tulbur. Tot ce vreau e să pun în scenă această diversitate, acest talmeș-balmeș cu care sînt bine înzestrat." Dar de ce scrie Livius Ciocârlie despre bătrînețe și despre moarte? și, mai ales, de ce acum, cînd, așa cum singur recunoaște, "sentimentul iminenței e încă potolit"? La un prim nivel, pentru că, scriind despre
Un Sancho Panza al bătrîneții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11601_a_12926]
-
strada principală. Acolo ne-am așezat curând în fața unei sticle de Châteauneuf, iar oaspetele meu deveni fermecător. Plăcerea existenței fizice și spirituale punea stăpânire pe el, se prefăcu în pură încântare, iar mărturisirile lui deveniră pline de farmec și minunat puse în scenă. Acum el era cel care povestea: despre India, într-o ciudată supraapreciere, după cum mi se părea, a lui Tagore - "unul din cei mai mari poeți ai tuturor timpurilor". Apoi vorbi despre caracterele popoarelor: Toate națiunile sunt odioase!", cunoscuta lui maximă
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
tren ciudat, cu compartimente minuscule la vagonul de dormit, aruncate într-un soi de frig de început de lume, straniu, în indiferența celor care le mențin în uz. Merg la Arad ca să văd spectacolul lui Mihai Măniuțiu Shoah-versiunea Primo Levi, pus în scenă la Teatrul de Stat din Oradea. Trenuri, trenuri, trenuri. În susul și-n josul istoriei, al ființei mele, al exilurilor, al exodurilor, al călătoriilor. Într-o secundă, viața poate fi pulverizată. La fel s-a întîmplat și cu evreii, de pildă
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
post-modernă o urmă a fondului sonor sau, parafrazîndu-l pe Bergson, un instantaneu luat unei tranziții și nici un compromis între ceea ce se poate spune și ceea ce doar se subînțelege, ci a ajuns să fie, în cazurile cele mai inspirate, ceea ce se pune în scenă, un fel de tentativă de ritual ori de joc al cărui reguli sînt convenite amical, dar și superficial, deopotrivă de compozitori și interpreți. Creația muzicală pare că a uitat povața lui Dimitrie Cantemir: "a lucrurilor știință nu din părere, ci
"Potrivirea formei înțelegerii cearcă" by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11682_a_13007]
-
aminte. Despre ce am vorbit mai sus, despre experiențe colective și individuale, despre ce am trăit, despre limitele curajului sau ale lașității din noi. Intuiam că maniera regizorului nu este una sobră, că nu se intenționează un fel de documentar pus în scenă. Intuiam că se apelează la ironie, la autoironie, dar mă temeam de bășcălie. N-a fost deloc așa. Am văzut un gen de epopee care mi s-a părut că dorește să ne arate, calm, detașat cumva, dar cinic în
Gaura din steag by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11729_a_13054]
-
un alt obicei la modă, un act de loisir, care trebuie practicat de oamenii cu rang din toată Europa, "fie din Londra sau din Focșeni". Costache Negruzzi dramaturg Costache Negruzzi tratează și el duelul în registru comic în piesa Duelurile, pusă în scenă de Matei Millo pe la 1873. În manuscrisul lui Millo (BAR nr. 5855) se consemnează faptul că nu este vorba de o lucrare originală, ci de o "comedie-vodevil în 2 acte, prelucrată de D-nu C. Negruzzi". Avem, deci, de-a
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
Shakespeare. Un spectacol prin care am călătorit cu bucurie și cu enormă nostalgie, un specatcol care mi-a prilejuit, de fapt, o călătorie prin lumile, stările și obsesiile lui Silviu Purcărete, prin timpul petrecut de el la Craiova, prin spectacolele puse în scenă acolo. Reîntîlnirea cu un mare artist, cu un prieten prețios, este reconfortantă. M-a obligat, în cele din urmă, să regăsesc fărîmituri din propiul eu, să refac, fragmentar, momente din istoria teatrului realizat de acest regizor și raportul meu profesional
În căutarea timpului pierdut (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12960_a_14285]
-
verva și inventivitatea lui Humpty-Dumpty (“m-am zgâriat într-un câine și m-am împiedicat în până mâine”, este răspunsul pe care fetița îl dă la un moment dat, prinsă într-un dialog imaginar cu bunica), dar vocea care le pune în scenă poartă amprenta detașării și lucidității adultului. Ochiul copilului, cu viziunea lui adamică asupra limbii, în care cuvântul este lipit de lucru, trăiește permanent exasperarea ciocnirii cu lumea adulților, cu lumea substitutelor și a echivalentelor. Neliniștea și zbaterea personajului vin din
Înainte de a fi prea târziu by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13038_a_14363]
-
sau dinamic sunt direct relevante pentru profil și masă; modurile omogen și/sau eterogen sunt direct relevante pentru volum și orizont, și indirect (ca nuanțe), pentru profil și masă. Oricare DMz, odată prins (însușit) ca întreg (obiect sonor), poate fi „pus în scenă” petrecându-l prin diferite zone de aspectare ori înveșmântare, menite să-i confere atribute de stare caracterială. Așadar, fără a-i modifica raporturile structurale interne și fundamentale (păstrându-l recognoscibil), DMz poate fi interpretat prin transpuneri în diferite registre și
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
înainte al autoarei comemorează cei „95 de ani de nemurire“ ai poetului, dramaturgului și regizorului Radu Stanca, al cărui nume este anexat Teatrului Național din localitatea unde el a lucrat, o instituție care, o spunem cu adâncă tristețe, nu a pus în scenă niciuna dintre cele cincisprezece piese de teatru ale patronului său, în toți anii de glorie de când îi poartă numele. Cartea este structurată pe cinci capitole. I - Evocări, II -Interpretări, III - Radu Stanca în reportaje, IV -Pe drumul către steaua „care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93820_a_95112]
-
pe toată suprafața pământului a fost pedeapsa lui Dumnezeu pentru poporul lui Sinear ca urmare a proiectului lor arogant de a construi un turn înalt care să ajungă până la cer. În ”Finnegans wake” Joyce ridică (desființează) pedeapsa pentru ca, în loc, să pună în scenă exilul ca posibilitate, eliberare și triumf fericit, pur și simplu ca un mijloc de apărare chiar împotriva acelei autosuficiențe culturale care l-a făcut să părăsească Irlanda. Dacă Joyce cu marea și energica sa construcție babel a căutat să realizeze
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93842_a_95134]
-
a Teodorei Enache - Aisha - una dintre cele mai apreciate voci ale României - și a super-premiatului basist american Benny Rietveld - director muzical și basist al lui Santana și colaborator constant al altor mari muzicieni ai lumii, printre care Miles Davis - proiectul pune în scenă o creație muzicală prin care artiștii demonstrează potența spirituală a muzicii ca limbaj universal. Teodora Enache-Aisha, Benny Rietveld și cvintetul său îi vor provoca pe spectatori la un inedit itinerariu muzical în care compozițiile originale ale celor doi protagoniști se
Premieră mondială în România – Celebrations Of The Spirit [Corola-blog/BlogPost/93967_a_95259]
-
a Teodorei Enache - Aisha - una dintre cele mai apreciate voci ale României - și a super-premiatului basist american Benny Rietveld - director muzical și basist al lui Santana și colaborator constant al altor mari muzicieni ai lumii, printre care Miles Davis - proiectul pune în scenă o creație muzicală prin care artiștii demonstrează potența spirituală a muzicii ca limbaj universal. Teodora Enache-Aisha, Benny Rietveld și cvintetul său îi vor provoca pe spectatori la un inedit itinerariu muzical în care compozițiile originale ale celor doi protagoniști se
Premieră mondială în România – Celebrations Of The Spirit [Corola-blog/BlogPost/93967_a_95259]
-
progenitura de bani gata (știu că e costisitor, dar cineva, cândva, știu sigur, tot îmi va oferi cadoul asta) E drept că mai reluasem poanta de câteva ori, dar eram absolut convins că nimeni nu și-ar bate capul să pună în scenă o asemenea năzbâtie. Când am văzut capul de știre, mi-am dat seama că-mi subestimasem prietenii. Rădeam deopotrivă de naivitatea mea (în definitiv, sunt singurii oameni pe care-i știu care ar fi capabili de o asemene regie) și
Ce-şi doreşte omul cu mâna lui by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82587_a_83912]
-
fie cu adevarat perfectă. Cred că nu mi-am revenit nici azi din șocul a ceea ce am ajuns să numesc cea mai frumoasă zi din viața mea. Și asta nu doar mulțumită spectacolului scânteietor pe care prietenii mei l-au pus în scenă, ci mai ales pentru că am ghicit în spatele fiecărui detaliu scenografic și regizoral efortul, energia și dedicația atâtor oameni. Adevăratul cadou a fost această demonstrație copleșitoare de prietenie... Și totul a pornit de la faptul că am îndrăznit să spun în gura
Ce-şi doreşte omul cu mâna lui by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82587_a_83912]
-
bucurie unui om drag? Dragoș,de ce ai simțit nevoia să te justifici? Un “băiat de bani gata” și-ar fi asumat tot, nu și-ar fi cerut scuze că are prieteni care îl iubesc atât de mult încât să-i pună în scenă o zi atât de frumoasă. A fost ziua ta, sunt prietenii tăi, liberi să fie ceilalți să spună ce gândesc. Tu să-ți capul sus și să nu te pleci în avalanșe de explicații. Ia să investighezi ce-i cu
Ce-şi doreşte omul cu mâna lui by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82587_a_83912]
-
opus mesei noastre, un bărbat jovial întreținea patru frumoase și elegante ascultătoare. Le făcea conversație, le spunea anecdote, le interpreta povești. Era un bun vorbitor și povestitor: narcisic, domină cel mai adesea conversația, dar fără a-și neglijă interlocutoarele; cabotin, punea în scenă roluri și voci diverse pentru a-și reda cât mai spectaculos poveștile. Nu, nu am obiceiul de a trage cu urechea la ce se discută la mesele vecine. Și atunci cum de știu toate astea? Pentru că omul nostru vorbea tare
De ce vorbim aşa de tare? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82597_a_83922]
-
un loc va apărea femeia, poți fi sigur că în același loc se vor ivi dramele: crize de conștiință, altercații violente și deznodăminte sîngeroase, dar asta numai după ce flirtul, adulterul și amorul ilicit le vor fi stors vlaga nefericitelor personaje puse în scenă de incorectul nostru dramaturg. Camil este un scriitor pernicios pentru singurul motiv că nu acceptă establishment-ul aseptic al mentalității feministe. Camil pur și simplu ne sfidează, văzînd în femeie un amestec de inconsecvență morală, de cruzime viscerală și de
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
mai puțin teoretic: vreme de 50 de ani se afla în acea luptă sau îmbrățișare biblică a lui Abraham cu îngerul - el însă cu limba română, cu poeticul însuși, întors și prelucrat în cele mai meșteșugite feluri astfel încît să pună în scenă conflictele interne, speranțele și dezamăgirile tuturor în fața unei istorii mai totdeauna înfricoșătoare și nemiloase. Un corolar al acestui al patrulea punct înșiruit este, firește, biografia acestor oameni. Aproape toți au trecut prin perioade de încarcerare, de umilință și de chin
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
Ca și în luptă, în contemplare avatarul lup îi rămâne alături eului liric, pentru a savura, într-o elevată tihnă, înseninarea antropocosmică. Cele patru personaje implicate în narațiune, conturate din tușe apăsate și apăsătoare, într-un registru sumbru, sunt remarcabil puse în scenă și... în abis. Pregnantă, ca semnificație și imagine, este iubita, absentă din punct de vedere fizic, dar foarte prezentă în conștiința Poetului, afectat, până la prăbușire, de lovitura primită. Metafora de identificare a eului, prin raportare la iubită, „însoțitorul umbrei tale
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
realități și despre abisuri, maniera deconstrucției, a depistării crizelor - de limbaj, de comportament, de caracter - maniera este, probabil, magnetul absolut al seducției. Despre el și opera lui, despre el și piesele lui, despre el și spectacolele ce i-au fost puse în scenă s-a scris enorm și, în multe cazuri, extrem de interesant. Eugčne Ionesco este un autor care provoacă aproape continuu la un soi de ascuțime a minții și a limbajului, la un soi de test de inteligență pe care ești pus
Trecut prezent prezent trecut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10242_a_11567]
-
v-am mai întîlnit undeva..." n debutul zilelor francofoniei de la București, RFI s-a gîndit să facă un dar, pur și simplu un dar, celor care îl prețuiesc pe Ionesco, celor care l-au citit, care i-au văzut piese puse în scenă. Sau nu. Trecutul a devenit prezent la Teatrul Odeon, gazda celor de la micuțul teatru parizian. Cei care am văzut sau nu montarea lui Bataille la Paris, am avut șansa să redescoperim teatrul de text. Și istoria lui. Am avut senzația
Trecut prezent prezent trecut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10242_a_11567]
-
pentru ideea că umanitatea elementară (reprezentată mai ales de sentimentele materne, uneori instinctive) este de preferat fanatismului religios, care, în cele din urmă, se dovedește a fi sursa ultimă a tenebrelor. în aceste scopuri pedagogice, regizorul merge pînă acolo încît pune în scenă arderea pe rug a unei polițiste eroice și blonde. Jocul actorilor nu are nimic deosebit și se încadrează perfect în tiparul dramatic obișnuit în filmele americane. Radha Mitchell (din Finding Neverland și Melinda and Melinda) face rolul principal, acompaniată de
Un horror mainstream by Silviu Mihai () [Corola-journal/Journalistic/10243_a_11568]
-
elaborarea romanului său principal, preocupările demonologice ale lui Bulgakov sporesc. în ele reverberează atât registrul "pozitiv", al împlinirii unor aspirații refuzate în real, cât și cel "negativ", al realului întunecat, generator de suferințe, ca atare. Echivalențele și metamorfozele demonicului sunt puse în scenă de un expert (să nu uităm că scriitorul a fost fiul cunoscutului teolog Serghei Bulgakov), circumscriind tabloul istoric al epocii sovietice unei esențializări a Răului, ce se evidențiază în spatele decorurilor de carnaval, a jocurilor histriotice. Woland, "domnul Diavol", are o
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]