4,030 matches
-
un hamac. MUZA Înaripată, transparentă, Mititică și confuză... A ieșit în prag de seară Să se reculeagă...o muză... Pură și nevinovată, Diafană ca un fulg... Limpede și cristalină Precum izvoarele ce curg... Fiica visului erotic, Și-a metaforei copilă... Îmbrăcată toată-n stele Rătăcea pe străzi, febrilă... Căuta, ca o nălucă Îndemnată de iubire... Unde să se odihnească... Pe cine oare să inspire? Am zărit-o din greșală Sub pala unui felinar... Zgribulită de un vânt, Cu sufletul hoinar... O
GÂNDURI de ADA SEGAL în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/366130_a_367459]
-
o gălăgie pe care nu o puteam desluși încă. Pașii mei nu se auzeau: erau mărunți, ușori și siguri, sub tălpi nu simțeam nicio asperitate, lemnul parcă aluneca sub tălpile mele, nimic nu mă împiedica să merg mai departe. Eram îmbrăcată destul de lejer: o bluză albă mulată pe corp, într-un decolteu rotund, destul de adânc și o fustă largă, tot de culoare albă, aproape de genunchi. Aveam o vârstă confuză: nu eram nici tânără, nici matură. Pincipalul era că mă simțeam sprintenă
UN VIS CU ZÂMBÂC de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366145_a_367474]
-
să mă atragă în capcana lor, să fiu devorată. Mi-am schimbat imediat privirea. M-am uitat mai departe, dincolo de monstru. Era o priveliște feerică: pomi înfloriți, fluturi zburând din floare în floare și oameni care se plimbau de mâini, îmbrăcați frumos, ca de sărbătoare. Parcă era Raiul, așa știam că arată din poveștile pe care le citisem când eram de-o șchioapă. Să mă întorc de unde am venit? Nu puteam să renunț. Venisem până aici mânată de dorința de a
UN VIS CU ZÂMBÂC de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366145_a_367474]
-
Ce-i-a amețit pe toți ca fumul... Și a îmbătat tot parcul... Pe alei a înflorit „salcâmul”... Floare albă și timidă, Înghesuită în ciorchin... Simplă, aproape insipidă, Dar plină de parfum divin... Floare plină de dulceață, Cu miezul gălbior, Îmbrăcată ca mireasă, La alesul tuturor... Fecioară albă a primăverii, Și a lebedei, pe lac... Părăsită la altar, De „trădătorul”... liliac... El avea, precum parfumul, Și culoarea la decor... Mândru rezista în glastră, Pe tocul ferestrelor... Ea, micuța și gingașă, Tremura
POEME NOSTALGICE (1) de ADA SEGAL în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366129_a_367458]
-
plimb prin ploaie: mi se pare mai cald afară decât în casă. Vă spun sincer, la mine (locuiesc la parter, pe colț, majoritatea pereților spre exterior) este ca într-un cavou, simt cum îmi pătrunde frigul prin oase și stau îmbrăcată ca eschimoșii din regiunile polare care trăiesc în igluri. Beau ceaiuri fierbinți și înconjor cana cu mâinile amândouă să mă încălzesc, de parcă aș mângâia berbecul care este pictat pe ea (reprezintă zodia mea, am primit-o cândva, cadou de la colegii
FRIGUL ÎN LUNA MAI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366144_a_367473]
-
picioare, ca o arătare! Nu mai zic, atunci când vorbeam sau râdeam aveam dinții și limba de culoare negră-vineție. Trebuia să mă frec pe mâini cu piatra ponce sau cu sare de lămâie când nu aveam lămâie. Rochia cu care eram îmbrăcată era și ea pătată, petele nu mai ieșeau la spălat. Aveam și un talent de a-mi agăța fusta sau rochia în pomi, încât mama nu mai știa ce să-mi facă: degeaba mă certa! Norocul meu că mama avea
TIMPUL FRUCTELOR ŞI VREMEA AMINTIRILOR de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366146_a_367475]
-
Poetul pășea pe scara care-l ducea spre înălțimi. Ajunse la semn. Acolo se sfârșea o lume și începea alta. Era liniștit. El care nu crezuse că va învăța vreodată să moară. Bătu în Marea Poartă și apăru un bătrân îmbrăcat simplu. Poetul îl recunoscu: - Sărut dreapta, Sfinte Petre! - Te așteptam, Mihai. Ai avut condeiul de aur pentru neamul tău! Pentru asta te las să-ți iei de la ai tăi o amintire. Ce-ți dorești? - Dacă-mi este îngăduit, parfumul florilor
PARFUM DE EMINESCU de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366179_a_367508]
-
în jurul băncii câteva persoane în picioare. La un moment dat, văd venind spre noi, de pe partea spitalului, pe trotuar, o femeie tânără ( la vreo treizeci de ani, nu am văzut-o când a ieșit de pe poarta spitalului), în picioarele goale, îmbrăcată doar cu o bluză cu mâneci lungi, neagră, descheiată la nasturi (i se vedeau sânii frumoși), în rest, nimic pe ea. Avea o piele albă și un mers agale care ignora pur și simplu, un păr lung de culoare neagră
O ZI DE PRIMĂVARĂ CIUDATĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366190_a_367519]
-
al familiei, a avut bunătatea de a cânta un șlagăr la modă al anilor '80, din repertoriul lui Joe Dasin. Și care altul putea fi, decat: „Et și tu n'existe pas”. Cu o voce ușor voalata, frumos timbrata, guturala, îmbrăcat impecabil în smoking, pantofi asortați în alb-negru, joben, papillon, artistul s-a întrecut pe șine, graseind fermecător pe refrenul cunoscutului șlagăr. „Et și tu n'existe pas/ Dit moi pourqoi j'existerai?” - l-am ascultat cu nostalgia unui lucru de
DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366205_a_367534]
-
că adevărul se impune de la sine și nu cu forța. Judecătorii lui, unii de teama împăratului, alții înrăiți și nevrând să dea înapoi, refuză să se recunoască învinși de un singur om care era adus în fața lor desculț, legat, prost îmbrăcat, bătut și batjocorit, nemâncat și care după toate aceste zile de cercetare silită era aruncat într-o încăpere nedemnă și atunci hotărăsc să-l înlăture cu orice preț. A fost dat pe mâna eparhului împreună cu ucenicul său Macarie, bătuți cu
SF. MAXIM MĂRTURISITORUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361606_a_362935]
-
niciodată, sau poate prima clipă când simțeai fiorii cum te cuprind în brațele vreunui partener sau partenere, din timpul unei nebunești partide sexuale. A sunat clopoțelul pentru ultima dată și în liceul eroilor noștri, unde elevii claselor a XII- a, îmbrăcați cu toții în tradiționalele robe negre și tocă pe cap, ascultau cuvântul de adio al directoarei liceului în fața unui numeros auditoriu format atât din cadrele didactice, elevi, părinți și prieteni, cât și de oficialități ale capitalei, în frunte cu primarul general
(ROMAN) EPILOG de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361622_a_362951]
-
o atmosferă veselă, de vacanță, așa că au început să povestească tot felul de întâmplări, petrecute atât pe timpul taberei de creație, cât și din alte ocazii. Ana era curioasă să afle ce a scris și ce a publicat bărbatul din fața sa, îmbrăcat numai în alb, așa cum l-a visat în după amiaza zilei. Ce multe se pot întâmpla de-a lungul unei singure zi, se gândea ea. Azi dimineață încă eram în tren, alergând spre îmbrățișarea mării și iată că acum particip
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361585_a_362914]
-
ieșit să caut alt local. După ceva mers, am intrat în alt local ce nu mi se părea nici bun, nici de ultima speță. Aici am reușit să mă așez la o masă și un fel de ospătar destul de tânăr, îmbrăcat numai într-un pulover m-a întrebat; - Ce vrei moșule? - Ceva de băut zic eu destul de timid. Aș vrea o cinzeacă de votcă vietnameză. Improvizatul ospătar s-a uitat mirat și lung la mine! - Omule de unde vii? De votcă din
DEGHIZAT, CĂUTÂND UN LOCAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361644_a_362973]
-
Fusuri orare survolate: 6. Distanță între cele două puncte de zbor: 9.750 km. Deci, după cum spuneam, avionul era plin ochi! O cohortă de finlandezi de vârsta a treia mă învăluie, mă înconjoară, așezându-se pe scaunele învecinate. Simpatici, haioși, îmbrăcați fistichiu. Bronzați, de fapt arși de soare! Veseli și guralivi. Chiar dacă unii erau cu bastoanele la îndemână sau se mișcau în poziție mai aplecată. Îmi reamintesc de „miracolul” de la Băile Felix, de lângă Oradea, unde invazia bolnavilor din țările nordice era
TOT PE DRUM, PE DRUM, PE DRUM, SPRE ŢARA LUI MOŞ CRĂCIUN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361643_a_362972]
-
sultan” muftiul obținuse grațierea, în cazul în care condamnații ar fi părăsit legea creștină și s-ar fi convertit la islamism sau mahomedanism. După cum am mai spus, în dimineața zilei de 15 august 1714, desfigurați de tortură, cu capetele descoperite, îmbrăcați doar în cămăși ponosite și târând după ei lanțurile grele, Constantin Brâncoveanu, cei patru fii ai săi și ginerele Ianache erau purtați de la Yedikule către Serai, pe străzile pline de gură-cască. Ajunși la locul execuției, au fost așezați în fața sultanului
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
lista Judecății de apoi din Divina lui comedie e coadă și acolo fac cu ochiul strecor ultima sută de euro în palma portarului cu o ultimă suflare escaladez scara de foc spre dincolo cineva îmi rupe toamna în care eram îmbrăcată rămân goală într-o străfulgerare a minții simt cum mă topesc mă torn în matrice ... ies aripă o aripă de gând dintr-o rugă pe-o lespede de sare hologramă plecată spre mine dinspre mine cand eram tu Referință Bibliografică
EU DIN MINE CÂND ERAM TU de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351815_a_353144]
-
fes cumpărat de la o casă de licitații din Londra, sau cea mai nouă șepcuță, plus crucea de la gât atârnată cu un lanț de aur foarte potrivit și pentru amarat vapoare. După atleți intră în scenă baronii industriei de fotbal, oameni îmbrăcați și ei la marile case de modă, dar nu cu blugi rupți artistic, ci numai în costume la două rânduri, ce par făcute din aluminiu, chinuiți de hemoroizi și griji pentru viitorul țării, care fumează plini de importanță în studiouri
UN ET ÎN CAMPIONATUL DE FOTBAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352199_a_353528]
-
este vizibilă din orice punct al satului. În ea funcționează două clase, simultan : a III-a, cu 4 elevi, și a IV-a, cu 6 elevi. Pentru clasele I și a II-a nu sunt elevi. Cei 10 elevi, frumos îmbrăcați, contaminați de entuziasmul pedagogic al învățătoarei Măriuța Budurovici, răspund întrebărilor,fără complexe. De inferioritate. Ori de izolare. - Aveți probleme mai deosebite, doamnă învățătoare? - Cu elevii: frecvență și învățătură, nu am.În schimb , aș avea cu unii oameni... mai deosebiți.WC
DEŞERTUL DE CATIFEA (97-98) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352374_a_353703]
-
tânăr, mi-era grozav de urât să muncesc și am ajuns un stricat. Cand nu aveam ce să mănânc furăm. Într-o zi după ce făcusem multe blestemații, stăteam în piață și văd că este dus la groapa un mort bine îmbrăcat. Merg deci în urmă cortegiului funebru, ca să văd unde are să-l îngroape. S-au dus în spatele bisericii sf. Ioan, l-au pus în mormânt și au plecat. După ce am văzut că au plecat, am intrat în mormânt și am dezbrăcat
LIVADA DUHOVNICEASCA (25) de ION UNTARU în ediţia nr. 1015 din 11 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352417_a_353746]
-
și stapanindu-si lacrimile mi-a spus: - Eu, avvo, cel plin de tot păcatul, nevrednic cerului și pământului, am auzit acum două zile că o fecioara, fiica unuia din cei dintâi din orașul acesta, a murit și că afost înmormântata îmbrăcată cu haine multe într-un mormânt afară de oraș. Când am auzit, m-am dus noaptea la mormânt, căci aveam obiceiul acesta nelegiut de a jefui mormintele și am început să o dezbrac. Și am dezbracat-o de toată îmbrăcămintea ei
LIVADA DUHOVNICEASCA (25) de ION UNTARU în ediţia nr. 1015 din 11 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352417_a_353746]
-
a stinge controversele iscate în jurul lor. A venit la Grupul pentru Dialog Social în toiul verii în straie negre monahale, când noi ne coceam în hainele ușoare, vaporoase, deschise la culoare. M-am simțit inițial rușinat cu el, căci părea îmbrăcat inadecvat anotimpului și mediului în care lucram, dar colegii l-au înconjurat cu dragoste, cu curiozitate și cu mai multă înțelegere decât mi-am închipuit, făcându-mă să mă rușinez eu de abandonul acelui drum pe care el a pășit
ATHOSUL NEAMULUI MEU (2) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350410_a_351739]
-
în: Ediția nr. 1247 din 31 mai 2014 Toate Articolele Autorului Lună "mai"! Cât sunt de pure Razele ce-n rotocol Le desprinzi în strălucirea Fermecatului tău sol. Idoli noi plutesc în aer Surprind clipele mai vii Revin florile acasă Îmbrăcate toate-n ii` Lună ``mai``! Cât e de-naltă Luminarea ce-o desfoi Peste culorile-albastre Decolorate de ploi`. Arunci iarbă peste tot Cu silabele-n zefir Frunzele, iar se sfădesc De placere-s în delir, Iarăși ninge cu lumină Rasucită-n
LUNA MAI de LIA RUSE în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350601_a_351930]
-
priveam fața în oglindă și-mi puneam problema dacă o voi impresiona plăcut pe Miruna, dacă am vreo șansă să o cuceresc. Încă eram tânăr, doar ce împlinisem 39 de ani cu două luni în urmă. Eram înalt, suplu, bine îmbrăcat, părul cu început de chelie pe la tâmple și din punct de vedere material eram destul de bine situat. Nu aveam obligații sentimentale, aveam casa mea, mașina mea, un loc bun de muncă, ce mai lipsea? Tocmai ce aveam de gând să
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350529_a_351858]
-
toamnă cu năbădăi. Mi-a zis mătușa că vrea să te cunoască și ea, mi-a spus Căprioara, trebuie să dăm și pe la ea. E o fire ciudată, a fost până decurând la mănăstire și a venit acasă, dar stă îmbrăcată tot cu straiele de călugăriță. Am dat, era o femeie veștejită de vreme, avusese, ne-a povestit ea, o dragoste neîmplinită pentru care se călugărise. O iubire tragică, maică, ne-a zis pe scurt, acel bărbat a fost omorât de
RATACIRILE LUI ABEL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350625_a_351954]
-
altă parte a fost totuși șocant pentru mine să constat ca tinerii vin aici cu alte motive decât o făceam noi la vârsta respectivă și anume pentru a dansa și a ne simți bine în compania prietenilor. Aici tinerele vin îmbrăcate de parcă se pregătesc de o nuntă sau cel puțin un banchet! Dar asta nu ar fi o problemă, pentru că e alegerea fiecăruia, până la urmă, cu ce se îmbracă... Este după cum îi dictează inima sau poate instinctul. Problema majoră este că
JURNAL LONDONEZ (6) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351232_a_352561]