1,408 matches
-
complet diferit dincolo. O mutare pe scena internațională înfierată de un grup ca imorală și nedreaptă este lăudată de altul în sens contrar. Astfel, contrastul dintre comunitatea trăsăturilor psihologice și a aspirațiilor fundamentale, pe de o parte, și absența experiențelor împărtășite, a convingerilor morale universale și a aspirațiilor politice comune, pe de alta, departe de a oferi dovezi pentru existența unei opinii publice internaționale, demonstrează mai degrabă imposibilitatea acesteia, ținând cont de modul cum este constituită umanitatea în epoca noastră. Ambiguitatea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
simplu postulat; realitatea afacerilor internaționale nu prea arată, deocamdată, vreo urmă de așa ceva. Când o națiune invocă „opinia publică internațională” sau „conștiința omenirii” cu scopul de a se asigura, ca și alte națiuni, că politicile sale externe sunt conforme standardelor împărtășite pretutindeni în lume, face apel la ceva care nu există în realitate. Doar cedează tendinței generale, cu care toți am mai avut de-a face, de a ridica o concepție națională particulară de moralitate la rangul de lege universală constrângătoare
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
năzuință elementară de autoconservare este limitată de efortul implicit de a obține un avantaj decisiv care să asigure supraviețuirea în detrimentul eliminării celeilalte. Concluzia inevitabilă este că, în Uniunea Sovietică și, într-o mai mică măsură, în Statele Unite, în locul unei moralități împărtășite care este indispensabilă pentru o balanță a puterii viabile și pentru o destindere reală, avem o moralitate națională bazată pe credința că guvernul deține monopolul adevărului și al virtuții și că cetățenii sunt doar niște copii care au nevoie de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ordinii internaționale și a păcii prin soluționarea acelei probleme particulare. Guvernarea internațională se datorează recunoașterii faptului că pacea și ordinea sunt produsele unei legături comune, care unește o societate integrată sub o autoritate comună și o concepție asupra dreptății unanim împărtășite, nu a unui anumit dispozitiv destinat soluționării unei probleme. Misiunea oricărei tentative de a crea o guvernare internațională este aceea de a stabili o asemenea autoritate într-o societate de state suverane și de a crea o astfel de concepție
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de ani sau vor scăpa la timp de aspirațiile universaliste care duc inevitabil la un război neconcludent? De răspunsul la această întrebare depinde cauza păcii. Pentru că numai dacă răspunsul este pozitiv se poate dezvolta un consens moral, născut din convingeri împărtășite și valori comune - un consens moral în cadrul căruia ar avea șanse să evolueze treptat o diplomație care să contribuie la menținerea păcii. Numai atunci diplomația va avea ocazia să abordeze problemele politice concrete care necesită o reglementare pașnică. Dacă obiectivele
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
El a sugerat că normele se impun datorită „puterii și coerciției, propriului interes și beneficiilor reciproce, obiceiurilor instituționalizate sau inerției, existenței unui sentiment al comunității, legitimității procedurale a procesului de creare a regulilor sau convingerii morale derivate dintr-un sentiment împărtășit al dreptății”. Dar autorul a recunoscut și că școala engleză nu face altceva decât să întocmească o listă de factori, „fără a oferi nici o indicație precisă privind legăturile dintre ei”22. Astfel, nu numai realismul american consideră argumentele școlii engleze
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
au produs consecințe neprevăzute. În principal, strategii răspundeau temerilor opiniei publice, ale presei și ale Congresului, care au prevalat în fața părerilor opuse, ce au fost înlăturate. În toată această perioadă, o dihotomie constantă a apărut între o viziune asupra lumii împărtășită de mulți strategi de vârf și membri ai Congresului, pe de o parte, și părerile multor persoane care fuseseră în regiunile vizate, fie ei diplomați, cercetători, jurnaliști sau observatori străini. Funcționarii ambasadei din Bagdad au pus la îndoială, în 1955
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a ajuns la concluzia existenței unor diferențieri majore între cele două categorii de conducători. În tabelul 7 sintetizăm concepția lui Zaleznik. C.M. Watson (1983), aplicând procedura celor 7S (strategie, structură, sistem, stil, staff - echipă de conducere, skills - abilități complexe, scopuri împărtășite), ajunge la concluzia că liderii se orientează mai pregnant spre ultimii 4S: stil, staff, skills, scopuri împărtășite, în timp ce managerii - spre primii 3S: strategie, structură, sistem. J. Harris (1995) consideră că, în timp ce leadership‑ul este preocupat de stabilirea viziunii, a direcțiilor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sintetizăm concepția lui Zaleznik. C.M. Watson (1983), aplicând procedura celor 7S (strategie, structură, sistem, stil, staff - echipă de conducere, skills - abilități complexe, scopuri împărtășite), ajunge la concluzia că liderii se orientează mai pregnant spre ultimii 4S: stil, staff, skills, scopuri împărtășite, în timp ce managerii - spre primii 3S: strategie, structură, sistem. J. Harris (1995) consideră că, în timp ce leadership‑ul este preocupat de stabilirea viziunii, a direcțiilor de acțiune și a principalelor abordări umane, managementul are drept obiect de activitate operaționalizarea în mod eficient
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
are unele efecte pozitive extrem de importante atât pentru organizație, cât și pentru indivizi. Printre acestea majoritatea autorilor enumeră: # - atașament ridicat și încredere în lider; - dorința de supunere față de lider; - performanțe ridicate și motivație puternică; - creșterea coeziunii de grup; - amplificarea credințelor împărtășite; - nivelul de conflict scăzut; - grad mare de satisfacție; - angajarea în direcția realizării scopurilor. # Există însă și potențiale efecte negative: - pericolul dependenței crescute a subordonaților față de lider; - slăbirea relațiilor interpersonale dintre subordonați; - accentuarea frecvenței comportamentelor neconvențional‑impulsive; - exacerbarea încrederii în sine
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
absența ei (lui); o Fiți tolerant unul cu prietenii celuilalt; o Cereți sfaturi personale; o Păstrați secretele; o Comunicați partenerului sentimentele și problemele personale; o Scrieți felicitări și oferiți cadouri partenerului în ziua de naștere; o Nu fiți pisălogi; o Împărtășiți partenerului părerile personale despre religie, politică, concepția de viață; o Informați-vă partenerul despre intențiile de perspectivă; o Comunicați-vă zilnic programul de activități personale. Cu sau fără existența regulilor, oamenii se vor îndrăgosti, vor suferi, vor fi fericiți, se
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
evolutiv și de referință În care Îi „clasăm” pe ceilalți, adică În funcție de care atribuim o anumită identitate (printre altele), din care deducem anumite semnificații. În acest sens, identitățile la care trimit sentimentele de apartenență sunt reprezentări sociale, „cunoștințe elaborate și Împărtășite” colectiv și empiric, care țin În egală măsură de cunoaștere și de ideologie (Moliner et alii, 2002, pp. 11-12). Categorisirea identitară pare a se realiza În principal pornind de la o percepție contextuală globală, situațională, și nu de la semne izolate (Mucchielli
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
identitatea individuală și apartenența la o comunitate politică, implică Întregirea drepturilor sociale prin consacrarea instituțională a drepturilor culturale, „drepturi ale individului de a poseda și de a-și dezvolta, eventual Împreună cu alții În cadrul unui grup definit prin valori și tradiții Împărtășite, propria viață culturală, corespunzând unei identități culturale distincte de cele ale altor indivizi sau grupuri” (Mesure și Renaut, 1999, p. 261). Revendicarea acestui tip de drepturi pornește de la o constatare greu de contestat: politicile aplicate În numele respectului egal față de toți
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este de două ori contestabil. Pe de o parte, este oare coerent să considerăm că, de exemplu, caracterul negativ al unui comportament sau al unei instituții rezultă din „interpretarea noastră culturală”? Nu este oare mai cuminte să ne analizăm „Înțelegerea Împărtășită” ca o consecință a acestui caracter negativ? Condamnăm sclavia fiindcă este rea, sau sclavia este rea numai fiindcă o condamnăm? Cel de-al treilea curent consideră că societății ar trebui să i se recunoască un rol mai important În definirea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
expunerea motivelor sale, apartenența sa comunitară cu activitatea sa politică, ș...ț sentimentul național cu responsabilitatea politică, pe scurt, principiul filiației, care stă la baza unei identități comune În cadrul Împărtășirii unor valori culturale, cu principiul acțiunii, care manifestă o cetățenie Împărtășită În identitatea unei lupte politice duse În numele unor principii” (ibidem, p. 136). Utilă aducere aminte adresată celor care au pierdut din vedere faptul că preocuparea față de coeziunea socială nu poate fi imaginată fără examinarea legăturilor concrete dintre individ și stat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
său și marchează o căutare a sensului conciliabilă cu eficiența tehnică. Prin Împrumuturi din etnologie și sociologie, ea se constituie ca un ansamblu de moduri de a gândi, de a simți și de a acționa dobândite prin Învățare, de valori Împărtășite exprimând credințele și filosofia (implicită sau explicită, conștientă sau inconștientă) specifice unui grup. Formalizarea acestui ciment social care servește drept regulator al comportamentelor individuale nu poate fi separată de culturile naționale. Abordările intrași interculturale ale firmelor sunt legate Între ele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
comportamentele pe care le adoptă membrii diferitelor societăți Într-o anumită situație de comunicare. Aceste descrieri trebuie să permită cercetătorului să definească profilul unei societăți date, modul său de a se prezenta În interacțiune, În raport cu un anumit număr de valori Împărtășite. Așa se va face distincție Între societăți cu un „etos” mai mult sau mai puțin distant sau apropiat, egalitar sau ierarhic, consensual sau conflictual, caracteristici ce se bazează pe un anumit număr de marcatori pertinenți. Până la urmă, aceste descrieri ar
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ceea ce Louis a numit „ipoteza lexicologică”. Am urmat și noi această pistă lingvistică, extinzând-o la analizarea implicitului În discursuri și În comunicare În general. Ipoteza lexicologică. Galisson face, pentru Început, distincție Între cultura savantă și cultura comportamentală (sau „cultura Împărtășită”). Dacă dorim ca străinii să-i poată Înțelege pe nativi În viața lor cotidiană și să poată fi Înțeleși la rândul lor de către ei, trebuie să le oferim mijloacele de acces În profunzime la cultura Împărtășită de acești nativi și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de greutatea pragmaticii lexicale În cadrul discursului. În afara faptului că, de la o societate la alta, limba nu reflectă realitatea În același mod, o serie de semne numite echivalente (care țin de același referent) pot să aibă semnificați identici și Încărcături culturale Împărtășite (numite În continuare ICI) diferite. Astfel, cuvântul „vacă” desemnează, În India ca și În Franța, femela taurului, dar ICI este diferită de la o țară la alta: În India, vaca este protejată, fiind considerată sfântă, În vreme În Franța este exploatată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dar și lingvistice și retorice (de exemplu, cunoașterea normelor literare și de argumentație dintr-o limbă) sau legate de situația de comunicare (este vorba despre deicticele care privesc interlocutorii, momentul și spațiul enunțării). Am definit ansamblul acestor cunoștințe drept „cunoașterea Împărtășită”, expresie pe care am preluat-o de la Galisson. Alte implicite, ca tropii, dimpotrivă, provin din transgresarea anumitor norme conversaționale. Această transgresare poate avea rațiuni lingvistice sau psihologice. Principalele rațiuni sunt totuși de natură pragmatică: fie minimizăm pentru a nu-l
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o parte, Galisson pune În evidență conotațiile asociate lexicului; pe de altă parte, noi Încercăm să extindem problematica la ansamblul discursului. Și suntem cu toții de acord că elucidarea valorilor implicite ale unei limbi constituie o cale de acces către cultura Împărtășită ce creează sentimentul de complicitate Între nativi. L. C. & ABDALLAH-PRETCEILLE Martine (1999), L’Education interculturelle, Paris, PUF. ABDALLAH-PRETCEILLE Martine și PORCHER Louis (1996), Education et communication interculturelle, Paris, PUF. BLONDEL Alain et alii (1998), Que voulez-vous dire? Compétence culturelle et stratégies
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
reducționist, de unde principiile pluraliste ale „sitologiei”. Locul conține În mod natural un cod de selecție care instituie „vămi nevăzute” În ceea ce privește amestecul de influențe, „alchimie” secretă manifestată În identitățile culturale. Metamorfozele sunt semnul unei dinamici deschise și nedeterminate. Tot așa cum credințele Împărtășite impregnează concepțiile asupra lumii, conceptele care se vor științifice nu se sustrag nici ele acestor influențe și nu sunt de fapt decât mituri raționalizate. Astfel, cunoștințele, modelele, teoriile și, mai concret, cunoașterea socială sunt puternic influențate de viziunea asupra lumii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau cel puțin după părerea unora din ei, nu poate exista o perspectivă În afara comunității, pentru că nu ne putem plasa În afara istoriei și a culturii proprii. De aceea, o societate nu poate fi dreaptă decât dacă acționează În conformitate cu Înțelegerea lumii Împărtășită de membrii săi, așa cum se manifestă ea prin practici și prin instituții. Comunității ar trebui să i se recunoască, prin urmare, un rol mai important În conținutul principiilor dreptății. Acesta este sensul cercetării Întreprinse, de circa zece ani Încoace, de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se rupă de valorile și trecutul care se presupune că Îl constituie. Michael Dansel descrie cu ironie un eu complet liber (individul liberal prin excelență) care, neavând În comun cu ceilalți decât drepturile egale, ignoră importanța practicilor și a valorilor Împărtășite. În consecință, dacă este esențial să Împărtășim cu alții o serie de valori pentru a ne forma identitatea, aceste valori comune devin prioritare În raport cu drepturile individuale. Acestea din urmă nu mai sunt drepturi fondatoare, ci, dimpotrivă, sunt rezultatul unei istorii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
tiranii de masă, adică asupra maselor, uneori prin intermediul lor, dar nu În beneficiul maselor oprimate, decât sub forma de satisfacții simbolice sau de exaltări fanatice. Recapitularea celor trei dimensiuni se face Într-un destin comun și Într-o conștiință națională Împărtășită. Națiunile și lumea Apariția și recunoașterea a o sută de națiuni politice suplimentare și a o mie de alte națiuni culturale sunt astăzi posibile. Acesta este ordinul de mărime. Existau circa cincizeci de națiuni politice În 1914, cu câteva zeci
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]