17,154 matches
-
cu copiii erau în galerie, de unde și Nitsche i-a condus jos prin flăcări și fum. În fine, garderobele se goliră de tot. Alergai prin foc înainte. În vestibul dau peste o îmbulzeală nedescriptibilă și aud țipete sfâșietoare. Toți se împing spre balconul deschis din front. Pompierii veniseră deja. În mijlocul mulțimei grămădite în fața teatrului se întinde pânza de scăpare și din balcon sare un om în pânză. Acest esemplu fu imitat și de alții, chiar și de unele dame mai curajoase
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
fețele schimbate de durere la unele cadavre. Am văzut o grămadă de 10 — 12 morți, cari erau așa de împletiți unii cu alții încât cu greu s-au putut despărți. La mulți li s-a luat pielea în unele locuri, împingându-se în îmbulzeală. Arsuri nu se vedeau. Tremurând ca o vargă de groază și emoțiune, am părăsit acest loc de teroare”. Un alt martor ocular, care era să intre în teatru la 7 ore, spune că nenorociții cari au căutat
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
unit pentru a salva un om. Un bărbat și-a prins piciorul între peron și metrou și a căzut. Un alt bărbat, ultimul care se urca în tren a sesizat și a cerut ajutor. Oamenii s-au unit și au împins, cu toții vagonul de metrou, iar bărbatul s-a putut ridica fără a fi rănit.
VIDEO SPECTACULOS. Și-a prins piciorul între metrou și peron... by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/82207_a_83532]
-
vârsta de 21 de ani, dar poet autentic de o puternică sensibilitate"), Al. Andrițoiu, la care se adaugă numele câtorva "poeți valoroși ai naționalităților conlocuitoare" (p. 123). Surprinde, desigur, modul ingrat, meschin, în care este introdus Nicolae Labiș în panoramă, împins în fundal. Geo Dumitrescu, fără vreun volum publicat în acest interval, trecea printr-o perioadă de indezirabil, fiind exclus în 1954 din PMR și reprimit abia în 1963. Oarecum neașteptată este uitarea lui Miron Radu Paraschivescu (enumerat totuși în configurația
Canonul literar proletcultist (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8236_a_9561]
-
pe care le angajează într-un joc amețitor, Florica Bud parodiază discursul prozastic tradițional și, implicit, perspectiva rațională, cuminte, asupra lumii. Totul este întors pe dos, într-o imagerie de o imprevizibilitate ștrengărească, sub emblema unui patetism degrevat de solemnitate, împins spre ironie și spre un soi de sarcasm gratuit, "de amorul artei". Gîndul ni se îndreaptă spre Mircea Horia Simionescu, spre Raymond Queneau sau Georges Perec și, bineînțeles, spre patronalul Urmuz. Inconformismul se dovedește maximal, mixînd elementele cele mai diverse
Cochetăria cu absurdul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8263_a_9588]
-
bagajul său etic joacă un rol cheie. Niciunul nu este excepțional, Ian se ocupă de micul restaurant al tatălui lor, cel care a clădit cu dignitate o prosperitate decentă familiei, iar Terry lucrează la un garaj însă, visul său îl împinge mult mai departe la roata norocului unde după un șir de succese urmează un vertiginos șir de eșecuri. Îndatorarea peste măsură a lui Terry, noua iubită a lui Ian - de prima se debarasează cu o lejeritate cinic-grațioasă care ar trebui
Crimă, pedeapsă și încă ceva... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8271_a_9596]
-
crimei rescrisă în spiritul acestui secol, cu o doză de absurd lipsit însă de forța gravitațională a existențialismului camusian, cu o doză de imbecilitate plină de stîngăcie, de naivitate parte a tiparului ludic al comediei, cu o doză de antieroism împins spre caricatură. Marele Gambler ratat, Terry și Don Juan-ul improvizat, Ian, dau lovitura și ies complet din joc din prostie, nici măcar pe filiera clasică a policier-ului psihologic cu accente tragice precum Plein soleil ( 1960 ) al lui René Clément. Una
Crimă, pedeapsă și încă ceva... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8271_a_9596]
-
cutremurătoare și sînii cosmici ai figurinelor neolotice, plastica antropomorfă precolumbiană sau imaginile care argumentează veridicitatea textelor sutrice și-a cam putut face o părere despre naivitatea vulgară și imaginația infantilă ale pornografiei contemporane. În momentele ei de glorie, umanitatea a împins fantasma erotică pînă la pragul comuniunii substanțiale cu divinul și a făcut din actul acuplării un spectacol universal și o metaforă absolută a mîntuirii cărnii prin propria sa vocație și prin infinita ei slăbiciune. Dacă mentalul colectiv a lucrat cu
Artistul și fantasmele sale erotice (o scurtă divagație estivală) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8272_a_9597]
-
amăgire temporală, opusă stării de spirit pe care o constatase la oamenii din jurul său prea repede pieritul Nicolae Labiș, pe la mijlocul anilor 50: "când se încearcă a se ucide duioasa rușine a omului / dragostea lui pentru sine". Răsfățul vârstei tinere mă împingea să mă refuz pe mine însumi, cel de azi, într-o compoziție declarativă de pe la mijlocul culegerii: "Aș vrea să las o amintire în mișcare, / nu de-un portret bătrân să-mi leg / numele, cu barba coborând ca o ninsoare / peste
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
care e în stare să-și ia rolul în serios, să graviteze ca o planetă de os prin camera joasă, luminând slab, căutând amintiri, reflectând ca să se-nchege un fel de minte gelatinoasă în care răsturnându-mă goală să mă împingă, alunecoasă, până la capătul percepției. Dacă vrei să-nclini cuvântul către tine, să-i sorbi parfumul, cuvânt crescător din inima care funcționează cu cerneală, dacă vrei să simți elasticitatea versurilor punându-le sub tine, există o noapte pentru așa ceva, deplină, o
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8298_a_9623]
-
nu, el a ales acele lucrări și nu altele. Le-a scos din regimul lor diurn, din sedentarismul lor previzibil și mortifiant și le-a croit un nou destin. Sustrase prin efracție proprietarului, scufundate în tenebra unei indelungi existențe ilicite, împinse pe drumuri oculte și constrînse, prin subteranele utopiilor financiare, la o viață anaerobă, cele patru lucrări și-au schimbat sensibil și regimul lor cultural. Agresiunea, ca și în viață, le-a reconstruit fizionomia morală, a accentuat experiența de grup și
Patrimoniu recuperat, la aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8320_a_9645]
-
și al selecției este larg. Sorin Stoica procedează ca un reporter aflat pe teren, în mijlocul unei realități imprevizibile și schimbătoare. Diferența față de jurnaliștii în goana după eveniment, după faptul senzațional, nemaivăzut, nemaiauzit, e dată de perspectiva antropologică a autorului, care împinge și menține în prim-plan omul, oricât de mărunt. Mai importante decât evenimentul zilei sau al anului, al istoriei mari, sunt întâmplările ce amprentează, modifică ori, dimpotrivă, reconfirmă cursul banal al existențelor focalizate. Cartea e plină de personaje "umile", de la
Marcă înregistrată by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8330_a_9655]
-
zonele ce depășesc aceste limite, excepții de la regulă, iar atunci regula se transfigurează. Așa s-a întâmplat cu Gesualdo care a transfigurat sistemul modal într-un embrion de sistem tonal, și tot așa s-a întâmplat cu Wagner care a împins sistemul tonal spre un nou modalism. E ca și cum excepția ar cere legii să intre în devenire și să devină ceea ce este în neștiutul și neprevăzutul ei. Satisfacția legii nu mai este acum de a fi infirmată sau confirmată
Reguli și excepții by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83425_a_84750]
-
de zgârcite și de prudente erau opiniile sale, în rarele noastre dialoguri, intuiam că el își păstra, totuși, o neîndoielnică libertate interioară față de Înalta Poartă realist-socialistă. În ce mă privește, simpla acumulare culturală și viața mea de toate zilele mă împinseseră să adopt, fără sfidare, o atitudine de indiferență față de regim și de "îndrumările" lui estetice. Mama veghea la păstrarea unei limite în tendința mea lăuntrică, juvenil "anarhizantă", față cu puterea, și-mi repeta un îndemn-rugăciune: Pune, Doamne, strajă gurii mele
O relectură autocritică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8340_a_9665]
-
un rând de celălalt. Fără a recurge la zeflemea, dar deplasând câte un accent ironic acolo unde se cuvine, el generează un registru al diferenței absolut necesar supraviețuirii narative. Folosindu-se de aparenta restricție a paginii de revistă, Răzvan Petrescu împinge pragul și mai jos, propunându-și să creeze viață în două sau - cu generozitate - în trei rânduri tipografice. Fiindcă, indiferent de dimensiunile microcapitolelor din Foxtrot XX, mostrele de scriitură artistă se dovedesc la fel de înguste și - eventual - de aglomerate. Fie că
Proza cea mai scurtă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8440_a_9765]
-
direcție este sesizată intenția inovatoare a scriitorului, mărturisind el însuși că vrea să creeze "O poezie neagră, o poezie dură,/ O poezie de granit", de esență romantică. Tendința poetului, observă I. Oprișan, este aceea "de a înfățișa cu o voluptate împinsă până la naturalism urâtul, morbidul, scabrosul în adevărate prefigurări argheziene, cu dorința de a sugera terifiantul - în construcții de mare forță de impresionare precum celebra poemă Complotul bubei (Conjurațiunea leproșilor) - sau de a da contur perisabilității materiei în comparație cu eternitatea ideii." Cea
Opera literară a lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8450_a_9775]
-
de insinuare coruptivă practicat de componente ale numitului "sistem" ducând la cunoscuta recunoaștere a înfrângerii de către cel care trebuia să fie "vârful de lance al luptei cu Ťsistemulť", președintele Emil Constantinescu. Nefericita paranteză a guvernării conduse de CDR nu a împins, totuși, Bucureștiul spre "stânga", alegerile locale confirmând opțiunea politică evidentă a locuitorilor lui. Iar guvernarea PSD-istă de după alegerile generale din 2000, cea mai coruptă expresie a "sistemului" din toată "istoria" lui, a influențat migrarea masivă spre "dreapta" și a
O bătălie hotărâtoare by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/8437_a_9762]
-
într-o noapte mă vei găsi sloi/ cu o gaură în scăfîrlie ca o flacără albă/ luminînd sub văpaia lunii într-o crevasă/ pierdută prin munți dar dînd totuși din aripi" (O femeie...).; "durerea e o altă față a puterii" ( Împins de un restort magnetic); "dar cîine al iadului oricîte flăcări gălbui/ ar țîșni din gura ta păcătoasă/ tu niciodată nu te vei înălța cu ele la cer (...) că nu știu de ce în vremea de azi iarna cumplită/ vine pe neașteptate
Despre demnitate by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8451_a_9776]
-
că, uneori, pasiunea poate să înlocuiască, pe ici, pe colo, mai ales în țărișoară, direcțiile manageriale. Mai ales atunci, de mult, cînd noi cu toții traversam o tranziție nesfîrșită. Uneori, ca un Don Quijote, s-a luptat cu morile de vînt, a împins apele la deal și munții la vale ca să reușească la Craiova defilarea marilor valori regizorale și actoricești internaționale. Cei mai mulți dintre invitați abia dacă auziseră de București. Cît despre Craiova... Perseverent, încăpățănat, tenace, naiv, fanatic, Emil Boroghină a reușit de-a
Shakespeare mai presus de orice by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8474_a_9799]
-
era un înger de rînd, ci un exces de înger, după cum Legiunea care își luase numele de ŤArhanghelť ajunsese să întruchipeze excesul de arh-anghelitate". Care să fie explicația bizarei schimbări? O pierdere a măsurii, crede exegetul, o "comoție afectivă" care împinge ființa dincolo de marginile sale naturale, astfel că aceasta se dezechilibrează, se răstoarnă. Poate nu e chiar o pierdere catastrofală a "normalității", o "monstruozitate", "o criză de epilepsie", ci un excedent de trăire, revolta unui intelectual claustrat în condiția sa împotriva
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
asemenea abordare a metabolismului componistic, Tiberiu Olah bagă de seamă că postmodernismul trimite la o întreagă tradiție europeană, ce-i drept actualizată în fața prezentului, astfel încât tiparele ei mentale și expresive să exercite o presiune considerabilă, reformând percepția noastră sonoră și împingând-o spre rezolvarea amiabilă a dilemelor ridicate de grosul experiențelor avangardiste. Să fii altruist ! În primul rând cu tine însuți, suprapunându-te ori de câte ori este nevoie. Olah, bunăoară, superpozează piese proprii, de sine stătătoare, capabile să conviețuiască atât separat, distinct, cât
Tiberiu Olah și cele șapte porunci ale postmodernismului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8541_a_9866]
-
acolo infinit mai departe/ plutesc nebuloasele." The undiscovered country from whose bounds/ No traveler returns și cîmpia fericirii la care tînjește poezia aceea bună, care se poate cînta fie la muzicuță, fie la fanfară, se văd deopotrivă în metafora neagră, împinsă dincolo de pragul senzorial la care umorile se amestecă: "oceane și nebuloase din nopțile mele de febră/ și de insomnie/ oceane și nebuloase, îndepărtate splendori, din/ nopțile mele de poezie,/ când aplecat asupra cuvintelor ca peste tăioase săbii/ le-am strâns
Les trois Grâces by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8543_a_9868]
-
Sigur, pe de o parte, ea ar fi fost mai comodă pentru juriu, protejându-l de unele "păcate", și, pe de alta, ar fi în-dulcit întrucâtva sentimentele de frustrare. Prea puțin însă față de primejdia de a demitiza spiritul de competitivitate, împingându-l în logica lui "hai să împăcăm și capra și varza". Trebuie să mărturisec, totuși, că prezența într-un juriu, deși totul s-a isprăvit fără să se taie capul cuiva, nu e ceva de invidiat. În ceea ce mă privește
CÂTEVA CONOTAȚII SUBIECTIVE by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8540_a_9865]
-
aflate la anaghie odată cu ocuparea Bucureștiului de către germani în toamna lui 1916. Iată o scenă ce mi se pare nespus de elocventă, reprezentând disperatul convoi al refugiaților: "Ca și cum orașul lichefiat de frică se scurgea, se arunca unde vedea înaintea ochilor, împins de uraganul panicii, ridicând în urmă vârtejuri de praf care te orbeau și-ți transmiteau spaima acestei populații cuprinse de o nebunie colectivă. Fug fără să știe încotro, fără să-și dea seama exact unde se duc, în mașină, în
Are și literatura partea ei by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8539_a_9864]
-
chiar trecuse printr-un asemenea accident la mare) îl determină să caute evadarea. Politizarea situației e evazivă. Marea și, uneori, amurgul îndeplinesc rolul de rezonatori sufletești pentru o stare depresivă, realizată stilistic la modul elegiac, cu o virtuozitate a mijloacelor împinsă până la limita artificiului poetic. Se simte un învins, eșecul îl amenință, ca în proza existențialistă. Anchetatorul și informatorii îl obsedează. Pentru a scăpa de presiunile unei lumi detestabile caută un fel de terapeutică a evaziunii sau a neutralității, "un mod
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]