5,710 matches
-
s-ar opri o clipă în loc infinitul, Și-ar poposi odată cu el răsăritul, Prin versurile sufletelor poeților, Ar trăi nemurirea scrisă a sfinților!... În curgerea cristalină a lacrimilor Ar îngheța toată atingerea patimilor... Din dureri stinse ar renaște lumea, nouă, Împletind seninul cu picături de rouă... Speranțe ar înmuguri pure din pământ, Raze de început de zi le-ar legăna-n vânt, Transformându-le-n buchete de Nu-mă-uita, Ce veșnic dorurile-n ele le vor purta... Printre rime visurile toate s-
POEŢILOR... ( DE ZIUA LOR) de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383528_a_384857]
-
leacul, mă gândeam. Picioarele lui obosite au străbătut prin zăpezi, viscole, noroi și arșițe câmpurile din toată vatra satului nostru. Mâinile lui puternice sunt aspre încă. Dar ce muncește aici, oare? Tot nu se odihnește? Că pe-acasă despoia porumb, împletea coșuri de nuiele, prepara mezeluri, ca nimeni altul, de Ignat și cosea cojoace cu blăniță, pentru cucoane, ori cu nasturi de os, pentru domni. M-am uitat în ochii lui mari, de culoarea mării. Mă vedeam pe mine! Doar eu
TAINA VIEŢII de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383556_a_384885]
-
făcuse kaiac- canoe în viață civilă de asemenea câștigase și câteva competiții cu echipa sa la nivel național. Era din Timișoara iar în viață civilă lucrase la C.F.R. deși avea douăzeci și unu de ani pe fata să avea ceva copilăresc imprimat, împletit cu un aer adolescentin, i se citea din ochii săi verzi, din toată expresia fetei lui o bunătate aproape copilăreasca avea o minte agera și bine dezvoltată îi plăcea să analizeze oamenii și viața. Nu aș dori ca cititorul să
TIMPUL MARILOR HOTARARI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383561_a_384890]
-
Acasa > Poeme > Emotie > MĂRȚIȘOR Autor: Flori Bungete Publicat în: Ediția nr. 2252 din 01 martie 2017 Toate Articolele Autorului Când iarna abia a plecat Și primăvara a venit, Roșu și alb, cu măiestrie, Din fir de lână-am împletit. Din două, unul am făcut Noroc ca să îmi poarte, Să domine lumina-n veci, Să am prosperitate. Monedă de argint am pus Ca soarele să mă-ncălzească, Iar vântul ușurel de martie La față să nu mă pălească. Și am
MĂRȚIȘOR de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382854_a_384183]
-
în mine iară Cu magia Verdelui, Albăstreala Cerului Soarele, de Mărțișor, Ca simbol nemuritor, Yin de Drag și Yang de Dor Și de Dragoste curată, Pasiune-adevărată, Dintre stele adunată... Peste sufletul obscur Leagă alb și roșu șnur În văpaia dimineții Împletind Spirala Vieții Foc etern și puritate, Cu sânge și nestemate, Cu Iubire și Lumină, Scaldă-te-n priviri, senină, Că mi-e inima preaplină... Urcă seva prin copaci, Verde crud să mă desfaci Și toți mugurii pe ram Să-nflorească
DESCÂNTEC DE PRIMĂVARĂ de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382856_a_384185]
-
mai indiferent? - Dacă ar fi să-l întreb pe cetățeanul din vest, atunci nu aș face deosebire între răspunsul lui și al găinilor din fermă. Toți fac același lucru: mănâncă, ies afară și merg la lucru. În România omul își împletește viața încontinuu cu mediul înconjurător, cu pământul, animalele, chiar și cel care lucra într-o fabrică (mă refer la perioada comunistă trăită de mine). Viața e o negociere continuă, o luptă, pe când în vest nu trebuie decât să fii zombi
BEN TODICĂ, CASA DIN SUFLET, DINCOLO DE MERIDIANE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383012_a_384341]
-
alte locuri, se depun ca foile de ceapă. Oriunde vei fi în viață, fizic vei fi întotdeauna în sfera locului natal, în sfera aurei părinților tăi, bucățica de Românie care te protejează și te ajută să supraviețuiești. Această aură e împletită în tine prin vocea părinților tăi. Este aura istoriei trăite. - Ce ne poți spune despre soția și familia ta? Există familie ideală? - Secretul fericirii este atunci când o împarți cu cineva, de aceea familia este primul pas. Soțul și soția se
BEN TODICĂ, CASA DIN SUFLET, DINCOLO DE MERIDIANE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383012_a_384341]
-
mirifica țesătură a vieților și intervine cu fine reflecții asupra urmărilor din această țesătură de viață și efectele din sufletele personajelor. Noutatea narațiunii acestui roman este ușurința trecerii prin meandrele Destinului unde se întâlnesc viețile și trăirile personajelor, care se împletesc, se desfac și continuă pe diferite planuri, în alte registre de trăiri și simțiri, într-o complexitate spectaculoasă, plină de obstacole și încercări, care formează caractere și personalități ce devin modele de viață. Pedagogia instructiv-educativă este invizibilă ca aerul curat
MODELE DE VIAŢĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383045_a_384374]
-
Ea se simte doar în atmosfera scriiturii, în care trăirile-probe de foc devin adevărate lecții de viață, creatoare de modele pentru cititorul captivat de miracolul narativ. Viața lui Radu, eroul principal al romanului, trăită la Mangalia, se umple și se-mpletește cu viețile prietenilor săi, tinerii ingineri navaliști, ale Adelei, ruda năsăudeană a bunicilor și a copiilor săi, a copiilor-pacienți, a celor două femei frumoase din viața lui, Odette și Diana, de care a divorțat, a prietenului său Marin, ajuns primar
MODELE DE VIAŢĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383045_a_384374]
-
el insistând și obținând aprobarea deplasării lor în străinătate, deplasări absolut necesare completării planului de cercetare al fiecărui specialist sau participarea la congresele importante, întâlniri cu somitățile care ne vizitau țara. - Practic, viața dumneavoastră și a profesorului Ullea s-au împletit pe o perioadă de peste 50 de ani. Cum v-ați cunoscut? - Ne-am cunoscut la Institutul de Istoria Artei. - Veniți dintr-un mediu intelectual, povestiți-ne despre familia dvs... - Încă din liceu m-a atras în mod deosebit istoria și
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
de mână! Mi-e frică de nori Și de noapte, Mi-e frică de gânduri Pustii! Mi-e frică de ierni, Mi-e frică de moarte! Ia-mă de mână, Spre lumini! Să pășim împreună Spre-un vad înflorit; Să-mpletim amândoi Din iubire, cunună! Ia-mi palma, În palma-ți de foc! Să nu mă lași rătăcită Pe drumuri! Să-mi fii far și-adăpost! Să-mi fii cărare și lună! Citește mai mult Ia-mă de mână! Mi-e
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
mult Ia-mă de mână! Mi-e frică de noriși de noapte,Mi-e frică de gânduriPustii! Mi-e frică de ierni, Mi-e frică de moarte!Ia-mă de mână,Spre lumini! Să pășim împreunăSpre-un vad înflorit;Să-mpletim amândoiDin iubire, cunună! Ia-mi palma,În palma-ți de foc!Să nu mă lași rătăcităPe drumuri!Să-mi fii far și-adăpost!Să-mi fii cărare și lună!... XXX. POATE, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2196
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
PRINTRE PLOI, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2191 din 30 decembrie 2016. Străine, Visul e al meu! Și cântecul și zborul Și lumina! Le-am adunat în nopți Târzii, cu ger, În zile înnorate, Cu furtună! Am împletit cununi Din grâu Cu spicul copt Și maci râzând spre soare! Am presărat Din gândul meu, Un zâmbet cald, Prin picâturile de ploaie! Străine, Lacrima-i a mea! Și dorul și durerea Și revolta! Și nu le-mpart cu nimenea
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
nu le-mpart cu nimenea! Am să le-ngrop adânc, Sub lespede-n grădină. Citește mai mult Străine,Visul e al meu! Și cântecul și zborulși lumina!Le-am adunat în nopțiTârzii, cu ger,În zile înnorate,Cu furtună!Am împletit cununiDin grâuCu spicul coptși maci râzând spre soare!Am presăratDin gândul meu,Un zâmbet cald,Prin picâturile de ploaie!Străine,Lacrima-i a mea!Și dorul și durereași revolta! Și nu le-mpart cu nimenea! Am să le-ngrop adânc
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
evidentiază prin cântece lirice înălțătoare din care se revarsă lumina, speranța și iubirea pentru frumos. Cu o finețe aparte, poetul construiește imagini simbolice prin care dă trăirilor sale orizonturi nemărginite. Poemele lui Ioan Vasiu sunt simbioze muzicale în care se împletesc sentimente nobile și prin care ne transmite mesaje deosebite de a iubi frumusețile universale și a ne cufunda în puterea lor nebănuita. Iată o destăinuire sinceră prin care poetul ne revelă universul său lăuntric, reliefând coordonatele care-l definesc. Un
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
evidentiază prin cântece lirice înălțătoare din care se revarsă lumina, speranța și iubirea pentru frumos. Cu o finețe aparte, poetul construiește imagini simbolice prin care dă trăirilor sale orizonturi nemărginite.Poemele lui Ioan Vasiu sunt simbioze muzicale în care se împletesc sentimente nobile și prin care ne transmite mesaje deosebite de a iubi frumusețile universale și a ne cufunda în puterea lor nebănuita. Iată o destăinuire sinceră prin care poetul ne revelă universul său lăuntric, reliefând coordonatele care-l definesc. Un
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
neputință, Când gingășie ai săpat Pe paturi reci și suferință?" S-a aruncat în trandafiri, Pe umeri îi creșteau petale Și singure, ca pentru miri, În camerele lor regale, Se deschideau sărace buze, Prea umede de ce-au avut, Se împleteau cu șapte muze, Mai săngerau, poate, -n trecut... Cu ochii-nfipți în fluturi vii, Zburau aiurea ca-ntr-o sferă, Venind călare, ca spahii, Parcă din altă emisferă. Întins-acum, pe trandafiri, Acoperea culori și fluturi, Scuipând lumină-n amintiri, În
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
așa, în neputință,Când gingășie ai săpatPe paturi reci și suferință?" S-a aruncat în trandafiri,Pe umeri îi creșteau petaleși singure, ca pentru miri,În camerele lor regale,Se deschideau sărace buze,Prea umede de ce-au avut,Se împleteau cu șapte muze,Mai săngerau, poate, -n trecut...Cu ochii-nfipți în fluturi vii,Zburau aiurea ca-ntr-o sferă,Venind călare, ca spahii,Parcă din altă emisferă.Întins-acum, pe trandafiri,Acoperea culori și fluturi,Scuipând lumină-n amintiri,În
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
Brediceanu) la Andrew Lloyd Webber , terminând apoi cu emoționantul „Ave Maria” din „Cavalleria Rusticana”. Următorul artist a fost pianistul Marius Cloșca, absolvent al Liceului de muzică „Dinu Lipatti” și al Frankfurter Musikhochschule, actualmente predând pianul la Frankfurter Music Academy. Marius împletește în repertoriul sau muzică clasică cu cea de jazz. A început cu Preludiul „Ave Maria” de J.S. Bach trecînd apoi spre jazz prin „evergreens” că „Fly me to the Moon” și terminînd cu „ Picături de untdelemn”, un vechi cântec țigănesc
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92397_a_93689]
-
ramurile tale O cunună fără spini. Fiul meu e sus pe cruce, Însângerat și-n mare chin Și cu ea la el m-aș duce Ca durerea să-i alin. Atunci salcia miloasă Crengile și le-a aplecat, Maica a împletit cununa Și s-a dus la Golgota. Dar iudeii n-o lăsară Cu cununa fără spini, Ei vroiau Iisus să moară În dureri și-n mare chin. De atunci salcia pletoasă Nu s-a mai înălțat în sus, A rămas
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
din Cleveland, Ohio, în vara anului 2012 când, prin intermediul lui Aurel Pop (redactor-șef al revistei ,,Citadela’’ de la Satu-Mare și scriitor) am scris prefața cărtii Poeme pentru Maria (Editura Citadela, Satu Mare, 2012, 83 pp). Poezia lui este o viziune care împletește observația nemiloasă a celor mai mici detalii învăluite în straniul unei existențe limítate într-un univers strâns, mic, apăsător din punct de vedere al înălțimii văzduhului. De aici și concizia versului, o acuratețe a folosirii cuvântului. Cu siguranță acest lucru
CÂTEVA CUVINTE DESPRE POEZIA LUI MIRCEA ȘTEFAN, CLEVELAND, OHIO, SUA [Corola-blog/BlogPost/92507_a_93799]
-
averi adunate prin furt și corupție?! Da, mărite geniu român, Eminescu, Așa va rămîne în veci, precum a rostit Poetul Nepereche, care nu și-a dorit trofee, medalii și onoruri!(”Nu-mi trebuie flamuri,/ Nu voi sicriu bogat,/ Ci-mi împletiți un pat/ Din tinere ramuri...”). Pentru Eminescu, premiul cel mai mare însemna să fie românul cu credință în Dumnezeu și cu dragoste de patrie. Catedrala Mîntuirii Neamului are o însemnătate identitară, teologică, este un simbol al României! De ce ține Erdogan
„Biserica Ortodoxă e Mama Neamului Românesc”! [Corola-blog/BlogPost/92498_a_93790]
-
pagina 257 a inhibantului său album, să exerseze pași temerari spre treapta supremă a iubirii - iubirea spirituală: Amor intellectualis Dei. Gravura de la pag. 274 se cheamă chiar Essercitio, iar poema care o acompaniază are un profund ecou din psalmii arghezieni împletit cu altul din capodopera Iona de Marin Sorescu și din ultimul poem dictat de acesta: Scară la cer. Invocația - rugăciune cu lacrimi - a lui Theodor Răpan sună astfel: Nu pot s-ajung până la tine, Doamne,/ De nu îmi dai și
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
vizitat România imediat după căderea comunismului și s-a căsătorit cu un român, fiind vorbitoare de limba română și cunoscătoare a tradițiilor românești. Jurnalista a suprins în timpul reportajului său o lume devotată credinței ortodoxe, accentuând religiozitatea românilor din zonele rurale, împletită cu o multitudine de superstiții, pe fondul unei istorii milenare a creștinătății ortodoxe în spațiul românesc. Dezbaterea propusă de realizatoarea BBC este antiteza dintre opulența bisericilor românești și standardul de viață scăzut al românilor, într-o țară catalogată drept cea
BBC: „La trei zile se mai construieşte o biserică în România”. BOR: Manipulare [Corola-blog/BlogPost/92924_a_94216]
-
e o vrajă/ Departe ești, soldate, de-ai tăi frați./ Căci alba poartă te așteaptă iară/ În nemișcarea zodiilor reci./ Nu ți-ai uitat cărarea către țară/ Și vrei să-ți dormi aici somnul de veci. / Aș vrea să-ți împletesc cununa/ Din floarea care încă n-a-nflorit, / Dar peste toate se așează bruma/ Durerilor de veci ce-ai pătimit! Apoi,dl. Radu Botiș recită poezia „Munții mei prieteni”scrisă de poetul-erou Ion Șiugariu din care redau o parte:„ Mă
SĂRBĂTORIREA ZILEI NAȚIONALE A ROMÂNIEI 1 DECEMBRIE 2016 LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA [Corola-blog/BlogPost/92941_a_94233]