3,037 matches
-
de vârstă, să ia viața de la capăt. Și au reușit în încercarea lor. Unii sunt chiar străluciți. Dar niciodată nu au uitat de locurile natale în care s-au născut și de ospitalitatea proverbială pe care au moștenit-o de la înaintașii lor. Ospeția românilor de pretutindeni se manifestă în diverse feluri. Voi începe cronologic prin a prezenta pe câțiva dintre concetățenii noștri pe care i-am cunoscut în această vară, sau pe care i-am reîntâlnit. Bucuria revederii a fost imensă
OSPITALITATEA POPORULUI ROMÂN – CEL BINE-CREDINCIOS DE PRETUTINDENEA de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/344629_a_345958]
-
Sâmbăta lui Lazăr, bunicuța Petra se ducea la biserică cu boboroade, colivă și vin pentru pomenirea celor trecuți la cele veșnice. Pleca cu noaptea-n cap, și revenea în zori. După ce preotul sfințea coșnița cu tot cea avea pentru pomenirea înaintașilor, dar și a copiilor ei chemați la Domnul, mergea în cimitir unde aprindea, la crucile de pe mormânt, ca fiecare femeie, una sau mai multe lumânări, tămâia locul de veci, apoi „împărțea”, ceea ce adusese, la vecine, rude, cunoștințe. La fel făcea
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
jurământul ostașilor noștri, ne leagă pe viață. În tot cursul istoriei noastre, Coroana și Armata au stat alături pentru a câștiga României lucrurile care nu i se pot lua: independența, suveranitatea și demnitatea. Istoria Mareșalilor României, dintre care doi sunt înaintașii mei, este istoria celor care au pus ființa națiunii mai presus de sine", menționa Regele Mihai I al României. Așadar, orice am spune și orice am face, fie că ne convine sau nu, regele rămâne rege, iar armata trebuie să
NIHIL SINE DEO! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350659_a_351988]
-
un far care încă mai luminează și va lumina foarte mult timp (și) de acum încolo deși probabil, sunt și dintr-aceia care ar dori să se stingă!... Prin urmare, nădăjduiesc că vom ști, pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine deși în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și totuși, sunt convins de faptul că ce este nobil rămâne
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
1937, 25 aprilie, p.16.). Spre deosebire de acesta Șerban Cioculescu descoperă “o față nouă a lui Duiliu Zamfirescu “, propunând o reabilitare a omului, cvasiunanim antipatizat după renumitul discurs academic, și situându-l mai realist pe scriitor în istoria romanului, ca un înaintași al lui Liviu Rebreanu.( O față nouă a lui Duiliu Zamfirescu, publicat în Revista Fundațiilor Regale, 1936, nr.8,, p. 417. ). Acesta, cunoscut prin generozitatea sa, afirmă fără ezitare valoarea literară a corespondenței diplomatului de la Roma. Între timp se publicase
CORESPONDENŢA CA MIJLOC DE COMUNICARE A ELABORĂRII OPEREI LA DUILIU ZAMFIRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358769_a_360098]
-
să însemnați) dumneavoastră în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele Mircea Păcurariu va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care dumneavoastră l-ați
O SCRISOARE DESCHISĂ, ADRESATĂ CU PRILEJUL ACESTUI FRUMOS CEAS OMAGIAL, FESTIV ŞI ANIVERSAR – ÎMPLINIREA A OPTZECI DE ANI DE VIAŢĂ AI PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR MIRCEA PĂCURARU... de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358736_a_360065]
-
foarte impresionat de liniștea și starea de reculegere în care s-a desfășurat întreaga slujbă și îndeosebi, momentul procesiunii și al punerii sale în mormântul anume pregătit, unde va fi de acum încolo alături de Mitropoliul Firmilian Marin și alți mari înaintași ai săi pe Scaunul istoric și duhovnicesc al Olteniei!... Am mai remarcat că lumea conștientizează faptul că nu poate fi elaborată istoria contemporană a Bisericii Ortodoxe Române fără Mitropolitul Nestor Vornicescu, aducându-mi ca argument la cele afirmate, ecourile pozitive
ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
-
un far care încă mai luminează și va lumina foarte mult timp (și) de acum încolo deși probabil, sunt și dintr-aceia care ar dori să se stingă!... Prin urmare, nădăjduiesc că vom ști, pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine deși în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și totuși, suntem convinși de faptul că ce este nobil rămâne
ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
-
mea pentru toate îndrumările și toate sfaturile primite în școală și după aceea . A fost pentru mine modelul inegalabil, iar pentru oraș - tălmăcitorul de frumusețe de lumină și culoare, în care Brăila se recunoaște ca într-o oglindă limpede a înaintașilor săi ; Arthur Verona, Gheorghe Naum, Sorin Manolescu, Mihail Gavrilov. Astăzi privesc la multele acuarele pe care mi le-a oferit în dar, de câte ori venea la în vizită la noi acasă. Uneori parcă simt cum spiritul său mă veghează dintre liniile
AM ÎNCHIS CULORILE TALE... de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358902_a_360231]
-
de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhimandrit Serafim Mân - mare personalitate a culturii, duhovniciei și spiritualității acestor ținuturi și nu numai, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe altii de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, măi spectaculoși, măi senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
IN MEMORIAM: SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT SERAFIM MAN DE LA MĂNĂSTIREA ROHIA [Corola-blog/BlogPost/359340_a_360669]
-
cum ești! Îți iubesc toate formele de relief; munții, dealurile, podișurile, depresiunile, văile, câmpiile, cu tot ce a mai rămas din ele. Dar mai presus de toate acestea, iubesc oamenii; oamenii și istoria acestui popor încercat din toate vremurile, pe înaintașii care s-au luptat pentru noi, cei de astăzi, să avem libertate, sa fim independenți. Îi iubesc pe cei care ne-au unit la Alba Iulie, în 1918 și îi urasc pe cei de astăzi care vor să ne dezbine
O ALTFEL DE SCRISOARE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359397_a_360726]
-
publicat atât de mult, înainte de a fi ales urmaș al Sfântului Petru, că Benedict XVI. El este unul din marii filozofi și teologii ai timpului nostru, are disciplină, raționalitatea și puterea de munca germană, poate mai puțin fascinația mediatică, mistica înaintașului. Cu toate astea el a fost ales și pentru a garanta continuitatea. Nimeni nu cunoaște mai bine Biserica, problemele vremii, că Benedict XVI, „un simplu muncitor în via Domnu-lui”, după cum s-a autocaracterizat. La 78 de ani nu e de
2013) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359336_a_360665]
-
pe ceilalți câțiva interesați să-și spele păcatele nu cinstit, ci prin compromisuri de la adevărata tradiție morală. Ba chiar ajungând a face o glorie din actele compromițătoare, nu doar procomuniste ci direct filosovietice, ale unei alte generații care-i slujise înaintașului său binecunoscut drept Patriarhul Roșu. Iată cum, o intervenție străină, în slujba unor interese străine a produs cel mai negativ ecou național decăzându-ne societatea într-o imoralitate din care ne vom ridica tot mai greu. Trecând peste acel moment
SAU INCERCARE DE A LE EXPLICA UNUI PRIETEN STRĂIN (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359408_a_360737]
-
Bicicliștii ăștia nu știau ce-i acela respect cu adevărat. Călcau în picioare noblețea unei jertfe militare care ar fi meritat mai mult decât o simplă pedalare pe cauciucurile roților, ce aveau să treacă într-o secundă în nemurire de înaintașii neamului românesc. ---------------------------------- Gheorghe Andrei NEAGU Focșani, 1 septembrie 2016 Referință Bibliografică: Gheorghe Andrei NEAGU - GENERALUL ȘI BICLA / Gheorghe Neagu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2110, Anul VI, 10 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Neagu : Toate Drepturile
GENERALUL ŞI BICLA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359434_a_360763]
-
fierbe, tipărit inițial, în 1927, la Imprimeriile Statului, și reeditat în 1992. Volumul cuprinde discursuri și cuvântări rostite de Octavian Goga pe o extindere de 20 de ani, în medii universitare și academice sau "pentru evocarea operei și activității unor înaintași". Opera publicistică a lui Octavian Goga ne convinge de faptul că poetul nu a fost un antimaghiar. De aici dovada că acesta a înțeles faptul că naționalismul adevărat nu exclude minoritățile și nu se opune idealurilor acestora, naționalismul modern promovează
IDEEA NAŢIONALĂ SAU TRANSFORMAREA SUFLETEASCĂ A ROMÂNIEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359459_a_360788]
-
lung de autori din epoca respectivă s-ar subția până la rupere. Un autor clasic, devorat de personajele sale care s-au instalat în viața lui, revendicându-și fiecare, identitatea. Sorin Preda nu a trăit și nu trăiește în umbra marelui înaintaș, ci și-a croit o personalitate, un stil, un destin propriu, cu nimic mai prejos. El aduce elemente de noutate în biografia și opera lui Marin Preda, prin intervievarea unor persoane apropiate, prin unele scrisori pe care prozatorul le-a
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
erai într-un oraș! - povestește Alexandru Preda - Așa, cu „străzi”...sau cu „alei” cu „intersecții...” Ceea ce a reușit Sorin Preda cu acest volum este o construcție solidă, temeinică, dinamică, reală, întrețesută cu firul de aur tors din fuiorul fermecat al înaintașilor, pe care-l deșiră mai departe pentru urmași. O poveste alcătuită din mai multe povești, care ai dori să nu se mai sfârșească și în care afli mereu, noi semnificații. Poveste adevărată dintr-o lume care îți devine imediat familiară
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhimandrit Petroniu Tănase - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA TRECEREA LA DOMNUL A PĂRINTELUI PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360361_a_361690]
-
european: acela de a deveni o mare națiune pe harta lumii. Pentru aceasta, români, noi trebui să ne apărăm acum această țară milenară cu toate armele noastre, pe care le moștenim spiritual de la mesagerii și Cârmuitorii Eonici și de la toți înaintașii din toate cetățile noastre milenare. Așa încât vom fi nevoiți în următorii ani să ne apărăm de o dublă agresiune: una comunistă care vine de la ruși, și a doua capitalistă care vine de la americanii “paleoconservatori”. Ne vom apăra, de data aceasta
SCRISOAREA NR. 76. DESPRE REGIONALIZAREA ROMÂNIEI ŞI DEZMEMBRAREA STATULUI ROMÂN de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360384_a_361713]
-
amânată rămâie Tăcerea” constituie o poetică a existenței și a cunoașterii. Ea depășește cadrul unui text programatic, deoarece iubirea și creația aparțin, în egală măsură, planului existențial și planului cunoașterii. Retorismul poemului sugerează o altă concepție despre artă decât a înaintașilor. Chiar dacă elementele construcției sunt cunoscute, le plasează în contexte noi și le conferă sensuri neașteptate. Pentru poet, iubirea și creația sunt îngemănate, tot astfel cum el însuși aparține, simultan, planului existenței (condiția umană) și planului cunoașterii (condiția de creator): „Tu
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
pe locul al doilea în lume, iar ca volum depășind chiar prima minune a lumii, Piramida lui Keops din Complexul Giseh - Egipt! Se pare că noul „Imperator” subjugat de același spirit rătăcitor al nălucii lui Vlad era mai aprig ca înaintașul său, Escu. În momentele dramatice care se petreceau aici, el intui pericolul și se furișă pe o ușă dosnică sub protecția bodyguarzilor. Câteva vampirice se luară după el și bodyguarzii săi și începu o luptă năprasnică. Printre urlete și țipete
XXX. RĂZBUNAREA DIAVOLILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360508_a_361837]
-
o paranteză, este interesant de subliniat faptul că după șaptezeci de ani de la moartea străbunicului său, Ștefan cel Mare, ca și acesta, Ioan-Vodă încearcă să pună pe tronul Munteniei un domn prieten. Din păcate, la fel ca și acest mare înaintaș al său, demersul nu-i reușește decât într-o mică măsură. Noua domnie de la București, apărată doar de o mână de oșteni conduși de vornicul Dumbravă, se încheie după numai patru zile, când o mică oaste strânsă de câțiva dregători
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
misiunea propriei operei - se simt ispitiți să se rostuiască într-o tradiție, sau, cunoscînd bine mecanismele intime ale creației, să descopere acele detalii de semnificare ce „scapă” criticii, după cum anumite sintagme sau teme pot fi preluate în țesutul scriiturii de la înaintași, fie în regim filologic (Eliot, Pound), fie în regim parodic. Interesul pentru exil și lumile imaginare, la Cristina Dascălu, vine din chiar interiorul poeziei sale. Reveria ieșirii din captivitate, a zborului liber, a călătoriei în necunoscut, departe sau în jurul ființei
CONFESIUNI LIRICE DE EXCEPŢIE ALE UNEI SUPRADOTATE SCRIITOARE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360098_a_361427]
-
și literatura română foarte bine, ideal ar fi să știi și o limbă străină, ca să poți citi direct scriitorii mari ai lumii. Chiar dacă acum pare îndeajuns să cunoști Abc-ul calculatoarelor, limbajul acestora, ca să ai succes, trebuie să amintesc că înaintașii noștri nu au beneficiat de această modalitate de a citi și au fost oameni înțelepți. Se pune adesea întrebarea: Oare, va dispărea cartea în format clasic, sau nu?” Răspunsul meu la această întrebare este NU. Niciodată! Vă dati seama, Biblioteca
INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL, PARTEA A IV-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359809_a_361138]
-
revin în memorie astfel de amintiri. Satul nostru a fost descris de către doamna Maria RĂDĂȘANU, născută AILINCĂI, dumneaei într-o lucrare de grad în învățământ a scris foarte bine documentat istoricul satului nostru, cu trimiteri la alte lucrări ale altor înaintași ce au fost preocupați să lase ceva în urma lor pentru posteritate. Consider că au niște merite deosebite pentru acele vremuri, dar iată că azi mulți trec prin lume fără a lăsa nimic în urma lor cu toate că funcțiile și pregătirea lor îi
PETIA SATUL MEU NATAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 677 din 07 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359853_a_361182]