2,188 matches
-
care nu-l poate muia absolut și nu-l poate întrebuința așa cum vrea întru esecuțiunea intențiunilor lui. De sub mâna pictorului personalitatea se naște liberă și ușoară ca o creațiune a fantaziei lui, creațiune care nici nu lasă a se naște închipuirea unui mijloc de realizare deosebit de idee. Vedem părerea cea frumoasă apărută cu totul în suprafață, fără de-a ne aduce aminte că între intuițiunile artistului și între materia trebuitoare realizării lor ar esista vreo contradicțiune. Căci mijlocul a devenit aicea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de idea misiunei lor se subordinează acestei puteri nevăzute a spiritului chiar dacă din început ar face-o fără voință. Într-un timp în privirea spiritului atât de întărit, în care conștiința de sine pătrunde într-atîta toate cercurile vieței, ar fi închipuirea cea mai deșartă de-a mai putea face ceva pe vrun teren fără inteligență și fără un cuget moral egal aceleia. Imperiul autorității pare că [e] pretutindenea răsturnat, acești zei vechi sânt aruncați în Tartar de cătră generațiunea cea jună
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
deschis un teren deplin și pentru discusiunea liberă. Puterea inteligenței și influința unui spirit superior sânt atât de hotărâtoare încît cel nechemat nu se poate ridica asupra cercului lui natural, nici poate să ia refugiu la o stăruire asupra unei închipuiri prejudecate sau prin o hărățire asupra dreptului, pentru că libertatea expresiunii îl alungă din șănțuirea îndărătniciei și câștigă învingere inteligenței. Ce fructe însă ar ieși din o asemenea tratare a opurilor clasice ale lui Shakespeare, Calderon, Lessing, Gothe, Schiller și alții
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o noțiune curată numa. Prins și preocupat de o asemenea dovadă despre puterea rațiunii, impulsul pentru lărgirea cunoștințelor nu mai vede hotară. Porumbul ușor care desparte în zborul său liber aerul a cărui rezistență o simte ar putea să conceapă închipuirea cum că, într-un spațiu fără de aer, aceasta i-ar succede și mai bine. Tot așa părăsi Plato lumea simțurilor, pentru că-i pusese îngrădiri prea strâmte și se cuteză dincolo de ele, pe aripele ideilor, în spațiul gol al inteligenței pure
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
poate împrumuta reprezentația spațiului prin experiență de la raporturile fenomenelor exterioare, ci această experiență exterioară este ea însăși abia cu putință prin sus-zisa reprezentație. 2. Spațiul este o reprezentație apriorică necesară, care întemeiază toate intuițiunile exterioare. Căci nici ni putem face închipuirea că n-ar fi spațiu, deși ni putem gândi că lipsește din el orișice obiect. Deci e privit ca o condiție a putinței fenomenelor, Germanii sânt singurii cari până acuma s-au servit de vorba estetică pentru a însemna cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
numai ca niște impresii întîmplător aplicate ale organizațiunii particulare. De aceea nici sânt reprezentații apriori, ci se bazează pe impresie, gustul chiar pe simțire (de plăcere sau neplăcere) ca efect al impresiei. De aceea nimeni nu poate avea apriori nici închipuirea unei culori, nici a unui gust: spațiul însă privește forma pură a intuițiunei, deci nu include nici o simțire (nimic empiric), și toate spețiile și determinările spațiului pot și trebuie să poată fi reprezentate și apriori pentru ca să se poată naște noțiuni
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
puțin certitudinea apodictică a unor asemenea, fiindcă aposteriori aceasta nu are loc; iar noțiunile apriorice spațiu și timp fiind după opinia asta numai niște făpturi ale imaginațiunei, a căror izvor real trebuiește căutat în experiență, din a cărei relațiuni abstrase închipuirea a creat ceva ce conține în adevăr elementul general sau cele comune ale acelor relații, dar care nu poate avea loc fără restricțiunile pe cari natura le-a combinat cu ele. Cei dentăi câștigă atâta că pentru aserțiunile lor matematice
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a omis în combinarea lor ceva ce constituie condiția unei experiențe posibile (noțiunea unui spirit) sau pot să și întind noțiuni intelectuale pure mai departe de cum ajunge orice experiență (noțiunea lui Dumnezeu). Însă elementele la toate cunoștințele apriorice, chiar la închipuiri arbitrarii și nepotrivite, nu pot fi împrumutate de la experiență (căci n-ar fi cunoștințe apriorice); trebuie însă să conție întotdeauna condițiile apriorice pure a unei experiențe posibile și a unui obiect al ei; căci dealtmintrelea nu numai că prin ele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lucruri și cugetări nelavreme și fără de folos, fie cu întunecime și ură nesocotită față de toate cele ce sunt<footnote Petru Damaschinul, op. cit., p. 204. footnote>”. Când vorbesc despre războiul de noapte, Părinții ne sfătuiesc ca, de suntem ispitiți noaptea prin închipuire de împreunare, să ne păzim inima să nu cugete ziua la trupurile din închipuire ca să nu ne întinăm de plăcerea lor<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, op. cit., cuv. 4, cap. 3, p. 53. footnote>. Sfinții Varsanufie și Ioan, ne sfătuiesc ca
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
toate cele ce sunt<footnote Petru Damaschinul, op. cit., p. 204. footnote>”. Când vorbesc despre războiul de noapte, Părinții ne sfătuiesc ca, de suntem ispitiți noaptea prin închipuire de împreunare, să ne păzim inima să nu cugete ziua la trupurile din închipuire ca să nu ne întinăm de plăcerea lor<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, op. cit., cuv. 4, cap. 3, p. 53. footnote>. Sfinții Varsanufie și Ioan, ne sfătuiesc ca, atunci când ne vine ispita diavolului noaptea, să facem 49 de îngenungheri, zicând la fiecare
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
cu o situație profund îngrijorătoare. Pentru prima dată, traficul ilegal de ființe umane a luat-o înaintea traficului de droguri, fiind afacerea ilegală cea mai răspândită și cea mai profitabilă pe întreg globul, datorită sumelor de bani care depășesc orice închipuire. Traficul este în continuă expansiune, deoarece riscurile implicate în tranzacțiile cu persoane sunt apreciate de traficanți ca fiind mult mai reduse decât în cazul tranzacțiilor cu stupefiante. Deplasările masive de persoane, pe o scară fără precedent, prin folosirea unor trasee
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
Bolliac). Alexandru Odobescu a contestat într-un pamflet concluziile lui Bolliac. Sciții, tracii ș.a. inhalau într- adevăr fumul unor plante halucinogene, susținea Odobescu, dar nu folosind lulele. El a considerat că Cezar Bolliac are halucinații, lăsându-se purtat „prin regiunile închipuirii” de „fumurile archeologice ce ies din lulele prehistorice”. Odobescu a admis că în Europa de Vest (Elveția, Germania, Franța, Marea Britanie) arheologii au găsit într-adevăr pipe antice de lut, de fier sau de bronz, dar că astfel de obiecte nu ar fi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Cine a gustat viața orientală știe că chieful este partea cea mai importantă a vieței ; deci aprinzându-ne țigarele și așezându-ne pe jâlțuri americane în formă de leagăn, dăm drumul ochilor să rătăcească pe împre- giurimile Tangerului și lăsăm închipuirea să zboare în lumea fantaziei. [...] Ne rămâne însă cheful țigaretelor și murmurul veselitor al izvorului. [...] Deci, lungiți pe spate, cu ochii rătăcind pe albastrul cerului, ne facem digestia, fumând tutun de Latakie și privind în aer spiralele fumului parfumat (124
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lumii literele pe care Adam le-a descoperit. Ceea ce nu l-a împiedicat pe Johann Goropius Becanus să creadă că „limba cimbrică, apropiată de saxonă, și- ar avea înce- puturile în paradisul terestru și ar fi mama tuturor celorlalte limbi”. „închipuirea aceasta - a conchis Vico - i-a făcut să râdă pe toți învățații” (5). Unul dintre învățații care, pe la 1700, au luat în derâdere această teorie a fost Gottfried Wilhelm Leibniz. Dar, până la urmă, a căzut el însuși în aceeași capcană
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de a fi. Este învederat că nu stă în putința noastră de a scoate pe bătrânul ziarist din ideea nenorocită ce și-a format. Treaba d-sale! Am arătat deja, în primul răspuns, care este convicțiunea noastră în privința acestei fenomenale închipuiri. Fiindcă d. Rosetti face apel la opiniunea publică, lăsăm și noi cu plăcere acestui "tribunal suprem" sarcina de a se pronunța asupra incidentului ce a născocit și de a-l califica după cum merită. Fantasio [6 aprilie 1882] CESTIUNEA DUNĂRII [""NEUE
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
deși în cele mai multe locuri nici rândașii nu știu acest idiom, totuși autoritățile nu cunosc, în relațiile lor cu germanii, românii, serbii ori bulgarii, altă limbă decât pe cea maghiară. Cine n-a trăit pe aci nu-și poate face o închipuire de încurcătura fără capăt, de mizeriile ce nasc din această singură împrejurare. Poporul neștiutor e dat cu totul pe mâna cavalerilor de industrie cari știu ungurește, căci există localități unde, dintre patru mii și mai bine de suflete, nici unul nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a tradițiilor lui de drept și istorice va duce această țară la culmea puterii pe care i-au menit-o Dumnezeu. Așa e, d-le C. A. Rosetti! Faceți averi, vă creați gloriole de-o zi, vă credeți mari în închipuirea d-voastră! Dar va veni o zi în care o ușoară suflare a pieptului acestei țări va spulbera toată pleava din Bizanț, în [care] nici prin vis nu va trece generațiilor viitoare ca un C. A. Rosetti a fost posibil
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
si să-și expună spatele unei lovituri care se încăpățîna să nu vină. Ceilalți trei Preoți stăteau nehotărâți, privind uimiți dansul acela războinic. - E limpede că s-au antrenat ca să ne poată înfrînge, strigă preotul Ulanni. O asemenea coordonare, chiar închipuirea unor asemenea mișcări nu poate fi o inspirație de o fracțiune de secundă! Xtyn zâmbi. - Dacă ești așa de convins, de ce nu renunți la protecția alor tăi și nu mă înfrunți cu pumnalele. Cincisprezece, ca în lupta ruuk. Poate că
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
în care văzduhul tremură atât de puternic încît pur și simplu lichefiază oasele și carnea. - Bine, dar am văzut câțiva oameni care chiar acuză simpto-mele astea. Uite, de pildă, femeia aceea căreia îi atârnă mâna. Aia n-a fost o închipuire, n-a fost un atac mental, vorbi cu însuflețire N'Gai Loon. - Nu, florile cântătoare sunt cele mai perfide animale de pe-aici. Ele reușesc să atace deopotrivă și dragonul nostru, dar și pe cei care-l compun. E tare
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
că lumea stă la picioarele tinerilor independenți, că aceste făpturi năstrușnice ar fi chemate să vadă și să săvîrșească lucruri minunate și să exercite negreșit o înrîurire nemaipomenită asupra societății. Atît de puternice au fost în mintea-mi copilărească aceste închipuiri, încît, privind lucrurile cu judecata mea de acuma, mi se pare c-am părăsit școala fără a încerca o firească părere de rău. Despărțirea nu m-a impresionat cît m-au impresionat alte despărțiri. În zadar caut să-mi aduc
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
lucruri și cugetări nelavreme și fără de folos, fie cu întunecime și ură nesocotită față de toate cele ce sunt<footnote Petru Damaschinul, op. cit., p. 204. footnote>”. Când vorbesc despre războiul de noapte, Părinții ne sfătuiesc ca, de suntem ispitiți noaptea prin închipuire de împreunare, să ne păzim inima să nu cugete ziua la trupurile din închipuire ca să nu ne întinăm de plăcerea lor<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, op. cit., cuv. 4, cap. 3, p. 53. footnote>. Sfinții Varsanufie și Ioan, ne sfătuiesc ca
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
toate cele ce sunt<footnote Petru Damaschinul, op. cit., p. 204. footnote>”. Când vorbesc despre războiul de noapte, Părinții ne sfătuiesc ca, de suntem ispitiți noaptea prin închipuire de împreunare, să ne păzim inima să nu cugete ziua la trupurile din închipuire ca să nu ne întinăm de plăcerea lor<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, op. cit., cuv. 4, cap. 3, p. 53. footnote>. Sfinții Varsanufie și Ioan, ne sfătuiesc ca, atunci când ne vine ispita diavolului noaptea, să facem 49 de îngenungheri, zicând la fiecare
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
lucruri și cugetări nelavreme și fără de folos, fie cu întunecime și ură nesocotită față de toate cele ce sunt<footnote Petru Damaschinul, op. cit., p. 204. footnote>”. Când vorbesc despre războiul de noapte, Părinții ne sfătuiesc ca, de suntem ispitiți noaptea prin închipuire de împreunare, să ne păzim inima să nu cugete ziua la trupurile din închipuire ca să nu ne întinăm de plăcerea lor<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, op. cit., cuv. 4, cap. 3, p. 53. footnote>. Sfinții Varsanufie și Ioan, ne sfătuiesc ca
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
toate cele ce sunt<footnote Petru Damaschinul, op. cit., p. 204. footnote>”. Când vorbesc despre războiul de noapte, Părinții ne sfătuiesc ca, de suntem ispitiți noaptea prin închipuire de împreunare, să ne păzim inima să nu cugete ziua la trupurile din închipuire ca să nu ne întinăm de plăcerea lor<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, op. cit., cuv. 4, cap. 3, p. 53. footnote>. Sfinții Varsanufie și Ioan, ne sfătuiesc ca, atunci când ne vine ispita diavolului noaptea, să facem 49 de îngenungheri, zicând la fiecare
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
real și se restrânge în unul nediferențiat al neființei. Tipul de dorință care îl determină pe tiran vine din „suprareal”, adică din somnul adânc și definitiv al rațiunii. Arhetipul său stă în ratarea completă a realului și nediferențierea lui de închipuiri și vise: „el este acela care, treaz fiind, este așa cum am văzut că este omul în vis”. Faptul că dorințele tiranului gravitează în jurul paricidului și incestului semnifică însăși pulsiunea nediferențierii, surprinsă atât de originar de Platon în imaginea bestiei cameleonice
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]