6,663 matches
-
plecă ochii, orbit de lumină. Ce să fac? Ce încerc să fac? 17 Madame Mangeot muri în noaptea aceea. Chemaseră din nou preotul și din camera sa de la etaj Charlot urmărise zgomotele care însoțeau scena morții: pași trecând încolo și încoace, clinchetul unui pahar, clipocitul apei curgând la robinet, vorbe rostite în șoaptă. Ușa se deschise și Carosse băgă capul înăuntru. Se instalase în ceea ce numea dormitorul lui, dar se ferea din calea străinilor. —Slavă Domnului, totul o să se sfârșească în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
în poziții-cheie din politică, justiție sau presă, funcționează mai departe în afara valorilor occidentale. Puțini trăiesc natural cu ele, le cultivă organic și devin apostolii lor. Observația a împlinit mai bine de un veac și reprezintă, de la teoria formelor fără fond încoace, firul roșu în evoluția societății românești. Modernizarea s-a petrecut mereu la impuls extern, fără mare susținere în spațiul levantin. Mai în vremurile noastre, Adrian Marino adăuga, în Viața unui om singur, explicații suplimentare la întrebarea de ce comunizarea n-a
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
e rău, votați Alianța Anti! Mă văd nevoit să repet: a ne scuti. HotNews.ro, 29 octombrie 2009, 834 comentarii, record de postări pe site la un singur articol Revoluția prostului gust. PSD și confiscarea simbolurilor din ’89 De la Revoluție încoace, este prima dată când PSD își aduce militanții în Piața Operei din Timișoara, simbolul anticomunismului și locul de unde s-a extins revolta care a dus la căderea regimului Ceaușescu în decembrie 1989. Mircea Geoană, Crin Antonescu și Gheorghe Ciuhandu confiscă
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
slujba lor, o armată regulată de ziariști și intelectuali. Cred că acest lucru îl constată, cu stupoare, toate cancelariile occidentale reprezentate la București și raportează acasă cum o țară din UE s-a oprit milimetric la buza prăpastiei. De la alegeri încoace, tot înclinăm într-o parte și în alta. HotNews.ro, 20 octombrie 2010, 237 comentarii „Acum vorbesc ca să înțelegeți dumneavoastră“ Partea I: Originile rețelei Când senatorul PSD Cătălin Voicu începea să pună la cale câte ceva, folosea un fel de parolă
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
foști sau actuali, nu știi niciodată când sunt în misiune pentru tine și când te trădează. A pățit-o pe pielea lui și Năstase. Întrebați-l pe Priboi. Partea a II-a: Secretul rețelei Imaginați-vă un șobolan care aleargă încoace și încolo, pipăind cu mustățile capetele unei galerii subterane. Imaginați-vă sistemul judiciar din România sub forma unui tunel, cu ambele capete păzite cu strășnicie de o rețea de șobolani. Tot rețeaua a minat, preventiv, tunelul. Dar esențial este controlul
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
partid de tâmpiți“. Acestea sunt câteva din secretele rețelei, slăbiciunile sistemului, butoanele de manevră. Despre unele am mai aflat detalii în timp, altele ies la iveală grație stenogramelor cazului Voicu. Vă spun din nou: Imaginați-vă un șobolan care aleargă încoace și încolo, pipăind cu mustățile capetele unei galerii subterane. Imaginați-vă sistemul judiciar din România sub forma unui tunel, cu ambele capete păzite cu strășnicie de o rețea de șobolani. Vestea proastă e că infecția pare cvasigeneralizată, iar deratizarea începe
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
în sistemul social. și astăzi contează să fii afiliat sau să cunoști pe cineva și să nu-i fi antipatic altcuiva. Performanța și caracterul moral al omului au fost vânate în comunism și total ignorate în ce avem de la ’89 încoace. Ca să vă dați seama cât e de gravă situația, făceți-vă o autoanaliză. Răspundeți-vă sincer la câteva întrebări. Ce aș face dacă aș fi ministrul transporturilor și vine Bechtel și îmi oferă 2 mil. de $ ca să fac tot posibilul
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
viitorul fetiței tale. Tema, gravă și grea, mă preocupă zilnic în ultimele luni. și anii mei frumoși s-au topit scrâșnind printre dinți și mă tem că se vor duce și următorii 20. Am ceva mai puțini, 34. Din ’96 încoace am trăit dintr-un moment crucial în altul. Fiecare speranță a fost urmată de crunte dezamăgiri și, după fiecare rău trăit, am aflat că se poate și mai rău. Încerc să fac, desigur, un bilanț politic, nu personal. Forțele care
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
Masa pentru noi și pentru dobitoace...la Crâșma din drum! a poruncit moș Dumitru. După ce au terminat ce aveau de făcut, oamenii s-au aciuat lângă fântână, sporovăind... Pâcule, știi tu ce îmi umblă mie prin cap de-o vreme încoace? Doar n-or fi gânduri ca la toți oamenii, pentru că ție îți țopăie prin scăfârlie doar sticleți. Unde sunt sticleți nu-i loc pentru cucuveici, Pâcule. Lasă cucuveicile și spune ce îți umblă prin cap așa...de o vreme? Mă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Ce-o pățit amărășteanul din satul tău, Hlibocene? a întrebat curios Pâcu. Stiam eu că ai să mă întrebi, dar mă chiteam s-o lăsăm mai pe diseară, la Crâșma din drum. Acolo orice poveste parcă are mai mult vino-ncoace - a fost de părere Hliboceanu. Apoi așa sunteți voi - tu și cu Pâcu - zgândărâți omul și pe urmă îl lăsați să fiarbă în zama lui - și-a arătat, cam fără convingere, nemulțumirea moș Dumitru. Lasă, moș Dumitre, s-o spună
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
O luat o frumusețe de fată. S-o mănânci firimitură cu firimitură, nu alta. Inaltă ca el. Un păr ca spicul grâului și lung până colea pe șale. Niște ochi sânilii de te bagă în boli. Incolo, îi numai vino-ncoace. Unde mai pui că știe și ceva carte...Au stat ei cât au stat pe spinarea moșnegilor, dar până la urmă și-au căutat slujbe. El și-o găsit pe la chefere. Până la urmă, o dat și peste ea norocul. O ajuns
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
acelea poate nu le apucă strechea. Si ei nu lipsesc de acasă zile și nopți, cum lipsește Mitruță. Si poate nu au vecini ca Iordache Cocoșitu ista. Am cam priceput eu cum vine treaba cu Cocoșitu, Pâcule. Așa că adu-l încoace și punem noi hamul pe el. N-o să-i mai ardă lui Cocoșitu de cântat pe gardul altuia... Trebuie lucrat cu băgare de seamă, să nu priceapă că noi am aflat de necazul lui Mitruță. Lasă că n-am îmbătrânit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Crezi că nu am priceput încotro bați? Dacă nu pricepeam înseamnă că degeaba am făcut o viață umbră pământului. Vorbele nu țin de cald, Dumitre. Sau, mai pe șleau spus, vorbele nu țin loc de udătură. Mai bine fă pași încoace, Pâcule, că altfel leșin și eu de sete... Cu o căutătură hâtră Pâcu și-a scos luleaua din chimir, cu gesturi leneșe și priviri șirete, strecurate pe sub sprâncene groase și colilii. .Doar nu vrei să mă afumi în casa mea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
vin ulcica lui Pâcu. După ce au băut vinul cu multe vorbe în doi peri, Pâcu a ieșit, grăind așa, de unul singur: Măi, da’ bun vinișor are Dumitru ista! Dacă știam asta mai de multă vreme, apoi făceam cărare bătută încoace. Da’ nu-i târziu nici de-acu-ncolo. Deși moș Dumitru a auzit foarte bine tot ce a spus Pâcu, l-a întrebat totuși: Ce tot bodogănești acolo, Pâcule? Ei, vorbeam și eu așa, de unul singur, că alta nu am de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
de treabă cum nu-ți închipui - i l-a prezentat Pâcu pe Cocoșitu. Iordache Cocoșitu era un mal de om, cu hainele prea strâmte pentru el. Sau, cum spunea Pâcu: „Răposatul a fost prea mic”. Nu-l avea pe vino-ncoace de fel. O față cam roșcovană, pe care ședeau înfipți doi ochi fără culoare, ce te priveau arar în față. „Ce-o fi găsit Zâna lui Mitruță la slutu’ ista? Da’ te pui cu fimeia? Singurică, iar Mitruță vine acasă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
pus la punct treburile Aizic. Privind la grămada cărăușilor, Aizic a făcut ochii mari. Ia stai un pic, moș Dumitre. Ori mi se pare mie, ori astăzi sunteți mai mulți? Ai dreptate, jupâne. Avem un flăcău nou... Iordache! Ia vino încoace, Iordache! Asudat și gâfâind, Cocoșitu a alergat la moș Dumitru. Aista-i omul, jupâne. Uite-te la el. Doboară un taur dacă își pune mintea. A doborî el un taur, da’ pe mine nu mă interesează asta. Eu vreau să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
care vrea să iasă afară. Ferească-mă Dumnezeu!” „Ce strigoi? Ce ferească Dumnezeu? Ai cheia de la morgă? Ai un ciomag? Ii dau eu lui de cheltuială de n-o să poată duce. Auzi, domnule! Strigoi în spital...în morgă! Dă ciomagul încoace, că îl altoiesc eu de o să mă pomenească!” Cei din crâșmă priveau cu ochii dilatați la Pâcu, care, cu o mutră marțială, gesticula cu luleaua în chip de ciomag... S-a oprit pentru o clipă pentru a-și trage sufletul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
rele ca strigoii...Ele iau mana vacilor și nu mai papi lapte cât îi lumea și pământul... Așa o fi, Dumitre, dar fimeia lui Surcică o înviat de-adevăratelea și nu s-o prefăcut în strigoaică...O trăit până hăt încoace. Drept îi că nu-i erau toți boii acasă, dar Surcică o dus casă cu ea... Adică cum nu-i erau toți boii acasă? Intâi nu mai prea putea vorbi, nu prea auzea bine și ochii îi fugeau în toate
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
prin cap aceleași gânduri, dar o faci pe niznaiu. Chiar o fac pe niznaiu. Dar... Dar ce, Pâcule? Cine să rămână în locul nostru dacă noi ne lăsăm de cărăușie? Iaca la asta mă tot gândesc și eu de o vreme încoace și nu mă pot hotărî, Pâcule. Da’ tu nu te-ai uitat în jurul tău să vezi cum se mișcă oamenii? M-am uitat eu și chiar m-am gândit la cineva, dar voiam să știu dacă și tu... Păi care
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
În teatru, un lucru asupra timpului”(p.36)... Seducătoare meditații, nu? ... Călin Ciobotari Îmi este student. Spun asta ca să mă laud cu el (o, ce rară Împrejurare!) și ca să realizați că-l cunosc bine - cel puțin, de trei patru ani, Încoace. E un om manierat, cu o figură care te trimite la eroii lui Will; conversează/discută cu gravitate, ori ironie & sarcasm (uneori, chiar umor!); scrie destul de mult - era să zic...prea mult! - dar din moment ce o face cu talent, reproșul cade
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
care poartă în ciocul ei mic desaga-fără-fund, izvorul hranei și descurcării tale în drumul lung și întortocheat către prințesa ta dragă, către ambrozia zilelor tale, înțelegi că ai fost însoțit întotdeauna de această bravă vrăbiuță soldat, de la momentul marii retrageri încoace, ea a depus legământ să te păzească de vreo confruntare cu armate de lăcuste-verzi-gigante, însă iată cum s-a dovedit util jurământul ei, realizezi că s-a trecut printr-un moment dificil, întrucât, în lumea vrăbiuțelor-soldat, licuricii cu ochi mari
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
și măsurători, nu dorești să comanzi una, nu ai vreme, suflețelul tău drag o fi și ajuns pe prispa ta până acum. șase în al patrulea loc: în timp ce amabilele și numeroasele fetițe cu cap de crizantemă se învârt încolo și încoace, dându-ți senzația că au mai făcut asta de o mie de ori, că sunt reale profesioniste, realizezi că nu te-ai gândit sub nici o formă la luna de miere, orice mireasă trebuie să plece cu alesul inimii ei întro
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
în semn de bun venit, pământul îți sărută tălpile obosite, tu continui să alergi, ajungi pe o prispă îmbălsămată, inima ta nu e liniștită, zărești la apus o ploaie neagră de săgeți de amanită care otrăvesc sufletele fericite, îndreptându-se încoace, cu un ultim efort smulgi din pridvor săgeata galbenă a conducătorului urșilor clanului abenaki, întinzi arcul greu, de lapis lazuli, și tragi către oștirile dușmane ale crudului ultim rege shang, ajungi să vezi că ai reușit, umbra otrăvită de pe cer
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
își ia tărâmurile în stăpânire. Meșter în a cumpăni cuvântul, scenaristul (sau, dacă vreți, adaptatorul) își învestește arta în felul cum păstrează balansul, un fin balans, între real și ficțiune. Dacă mai are și șart... Iar Paiu are, ce mai încoace-ncolo! Băsmuirile pe care le-a ales și le-a pus în tolbă, croindu-le este miza cărții pe care o scoate acum câte o "versiune scenică" (Cum de s-a supărat Pricină-Împărat, "întâmplare veselă" preluată din basmul Sarea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ISPAS: Măi frate, mai zic eu femeii ce-i zic, da' să știi că așa, câteodată, lehamite mi-i de frăția noastră. Tu ai boi, de ce nu-ți închipuiești și-un car? Al meu l-ai hârbuit de tot. Hodoronc încoace, hodoronc încolo, carul se strică. Și-apoi vorba ceea: dă-ți, popă, pintenii, și bate iapa cu călcâiele! DĂNILĂ: Apoi de, știu eu cum să fac? Oricât aș trage de boi, car tot nu scot dintr-înșii. ISPAS: Cum să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]