2,093 matches
-
pasajele în care autorul își etalează erudiția, nici cele de o vioiciune mai rar întâlnită în texte de această factură. Impresia dominantă rămâne una de ascuțime a percepției și de obiectivitate, la care se adaugă efectele pozitive ale unei abordări îndeobște situate în perspectivă interdisciplinară. Prima carte, Pactul cu diavolul. Șase zile cu Petru Dumitriu (1995), este un interviu amplu, care îi oferă lui P. ocazia de a-și pune în valoare calitățile de interlocutor atent și implicat în discuția pe
PRUTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289057_a_290386]
-
familiei și societății, a sărăciei și bogăției, a fericirii. În fiziologiile lui (ciclul Tipuri apărute din „Literatorul”), R. configurează în tușe repezi, nervoase, profiluri sugestive (parvenitul, cocheta ș.a.m.d.). Este în această pictură de caractere o pornire pătimașă, disimulată îndeobște sub scepticism ironic, divulgată în accentele de sarcasm. Schițele și nuvelele, alunecând spre melodramă, pendulează între real și ireal. Protagonistul e de obicei un visător, suflet romantic, fascinat de himere, întotdeauna înfrânt în contactul cu realitatea, care îi spulberă orice
RACOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289083_a_290412]
-
înjumătățește). Informația bogată și la zi din varii domenii, ilustrațiile de bună calitate, dar mai cu seamă calitatea colaborărilor fac din această publicație un jurnal modern, dinamic, atractiv. În domeniul literar se remarcă activitatea asidua a lui Ion Biberi (subsumata îndeobște rubricilor „Écrivains roumains”și „Leș Livres, leș idées, leș arts”), care evaluează critic producția unui însemnat număr de autori atât din generațiile mai vechi, cât și dintre cei foarte tineri: E. Lovinescu, C. Rădulescu-Motru, N. Iorga, Paul Zarifopol, Liviu Rebreanu
MOMENT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288232_a_289561]
-
Sprachgeschichte” (Berlin-New York), „Idei în dialog” ș.a. A dat tiparului volumele Studii de lexicologie biblică (1995; Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române) și Aeterna Latinitas. Mică enciclopedie a gândirii europene în expresie latină (1997, în colaborare), precum și o suită de traduceri, îndeobște în ediții bilingve, cu ample studii introductive, note și comentarii, din literatura latină antică ori medievală, dar și din literatura franceză (Jean-Jacques Rousseau, Rivarol, Ernest Renan) ori din cea germană (Jakob Grimm). A colaborat, de asemenea, la ediții critice monumentale
MUNTEANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288291_a_289620]
-
În 1904 tânărul scoate revista „Pleiada”, dispărută după al doilea număr. Editorial, debutează cu placheta Aripi negre (1909), sumarul, organizat altfel, fiind reluat integral în Aripi fantastice (1925), alături de câteva piese noi, apărute în „Adevărul literar și artistic”. Alte poezii, îndeobște sonete, sunt găzduite începând din 1930 în „Gândirea”, „Viața Basarabiei”, „Cele trei Crișuri”, „Revista Fundațiilor Regale”, mai târziu constituind volumul Simfonia vieții (1943). După exact un sfert de veac, poetul dădea în „Iașul literar” pagini de amintiri dintr-un volum
MUNTEANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288290_a_289619]
-
verstele dintre două sate, să nu scape vreo populație dintre cele ce se mutau cu iurtele pe malurile fluviilor și să afle dacă plătesc sau nu „bir” țarului, abia având vreme să semnaleze câte un „loc” ingnorat de geografii consultați îndeobște. Se mișcă acum mai liber și se „amestecă” mult mai des în text. Îi istorisește țarului drumul său prin China, un drum dificil, o călătorie inițiatică. „Minunarea” nu lipsește, și într-un rând ambasadorul exclamă: „Noi ne simțim ca pe
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
Rilke, Stefan George, A.S. Pușkin, N.A. Nekrasov, Federico García Lorca ș.a. Pentru transpunerea poemului Pan Tadeusz de Adam Mickiewicz (1956) i s-a acordat Premiul „G. Coșbuc” al Academiei Române. I s-a mai decernat și Premiul de Stat (1949). Cunoscut îndeobște în critica literară drept poetul cel mai plin de surprize, un boem subțire printre cărți și un intelectual de rasă în viață, P. apare astăzi ca o structură omogenă, în ciuda diversității derutante a stilurilor exersate. În universul său liric el
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
a și condus câteodată la concluzia existenței unei orientări naturaliste a romancierei. Totuși, nu se întâlnește decât întâmplător explicația pe bază de ereditate, prezența maladiilor justificându-se mai mult prin preocuparea predilectă pentru analiză. Căci este limpede că boala provoacă îndeobște mari mutații sufletești, fiind, pe de altă parte, și destul de răspândită în realitate spre a putea fi ocolită de literatură. Interdependența psihofizică, accentul analizei pe expresia fiziologică a mișcărilor interioare sunt ideal servite de implicațiile fenomenului maladiv. În fine, viziunea
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
o autenticitate neîndoielnică, altele (mai ales cele plasate în străinătate) în chip vădit de inspirație livrescă, arată un anume progres al prozatoarei. Acesta este sesizabil și în povestirile târzii. Conștientizându-și deficiența în materie de invenție epică, acum P. recurge îndeobște la o tramă furnizată de istorie ori de literatură. În acest sens, Balaurul mărilor și Cântecul Lebedei, a căror acțiune e plasată în plin Ev Mediu nordic, respectiv în zorii modernității italiene, atestă pricepere în reconstituirea culorii locale, mai ales
PETRESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
o mișcare de dată ceva mai recentă, prin care literatura transilvană își afirmă vocația sa antiprovincială: discursul epic textualist”. Scrisul lui Liviu Petrescu este echilibrat, ponderat, evitând, de regulă, excesele și întotdeauna ostentația. Autorul acceptă să consemneze „adevăruri generale și îndeobște cunoscute” spre a așeza într-o lumină potrivită nu numai propriile ipoteze, dar și evoluția obiectului său. Această înscriere sistematică ni-l evocă de îndată drept model pe Tudor Vianu. La fel și calmul procedural. MIRCEA MARTIN Dicțiunea sobră, superior
PETRESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288788_a_290117]
-
decât literare, deseori moralizatoare, uneori chiar melodramatice, aceste fișe de caz invită totuși la reflecție asupra ușurinței cu care inocenții, pradă imo(amo)ralității celor din jur, pot săvârși fapte necugetate. Naratorul-procuror nu se grăbește să-și acuze personajele, mizând îndeobște pe „recuperarea” eroilor săi și fiind interesat de meditația asupra justeții legii în raport cu vinovăția reală a indivizilor. SCRIERI: Stejarul, Brașov, 1968; ed. (Acuzatul Gheorghe Șincai), București, 1979; File din activitatea și lupta comuniștilor brașoveni (în colaborare cu Mircea Băltescu), Brașov
POENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288865_a_290194]
-
de simțăminte și elanuri nobile, au o elocvență caldă și convingătoare. A publicat în „Curierul românesc”, „Muzeu național”, „Gazeta Teatrului Național”, „România”, „Cantor de avis și comers”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Vestitorul românesc”, „Trompeta Carpaților”. Articolele lui conțin, îndeobște, sfaturi practice pentru lucrarea pământului, învățăminte folositoare în gospodărie sau sunt rapoarte școlare, cuvântări festive ș. a. La 1 octombrie 1843 P. scoate foaia „Învățătorul satului”, cea dintâi publicație, gratuită și oficială, destinată mediului rural. Semnând de obicei cu inițiale, redactorul
POENARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288863_a_290192]
-
text consacrat piesei Apus de soare a lui B. Delavrancea), Eugen Porn, acesta, secretar de redacție în primii doi ani, dând și multe cronici dramatice. În schimb, „Revista revistelor”, când nu arată spirit partizan, e cvasinerelevantă, de interes redus fiind îndeobște și rubrica „Note și discuțiuni”. În schimb, capitolul „Literatură” se dovedește foarte sărac. Sporadic apar poezii de Radu D. Rosetti și H. G. Lecca, snoave versificate de Th. D. Speranția, câteva proze semnate, printre alții rămași necunoscuți, de Al. Cazaban, Victor
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
adolescenței sunt spulberate. Dar anormalitatea personajului nu este susținută decât de finalul paroxistic, dacă nu chiar melodramatic, al înnebunirii lui. Deziluziile trăite de erou, precum cea școlară (pierderea locului de premiant în urma unor malversațiuni ale profesorilor) ori cele erotice, sunt, îndeobște, în marginile faptului comun. Dacă ele nu motivează suficient deznodământul, au totuși un contur realist și pregnant, ce se datorează, probabil, traversării unor momente similare de autorul însuși. Grundului autobiografic i s-a adăugat și plasticitatea decorului - viața citadină specifică
OPRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288555_a_289884]
-
secolului XIX-lea rămase în manuscris în bibliotecile și arhivele din București și din țară. Condus de convingerea, susținută și în intervenții teoretice, că literatura română din veacurile trecute este cu mult mai bogată și mai variată decât se crede îndeobște, pune pentru prima dată în circulație importante opere literare, fie ele anonime (pamflet versificat, poezii, piese de teatru), fie aparținând unor scriitori ca Ienăchiță Văcărescu, Gh. Asachi, Costache Negruzzi, Matei Millo, G. Sion, Iacob Negruzzi. N., unul dintre puținii specialiști
NESTORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288426_a_289755]
-
cu o undă de meditație, îmbinată cu blânde, dulci-amare inflexiuni ironice, chiar autoironice, care dau pe alocuri senzația unui vitalism, dacă se poate spune, resemnat. Doar rareori își fac loc accente de deznădejde sau de sarcasm. Este o poezie degajând îndeobște un aer de simplitate familiară, amalgamând tendințe clasicizante sau de notație realistă cu altele romantice și mai cu seamă simboliste - fluiditatea versului, cultivarea vagului, accentul pe atmosferă, predispoziția spre analogii -, acestea din urmă fiind cele mai pregnante. Dar N. nu
NEMŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288420_a_289749]
-
refuza să intre numai pentru că noi am prevăzut că va intra. Și nici nu poate să învețe din experiența trecută, sau să calculeze strategic cum toate acestea pot să-i afecteze utilitatea netă. Însă indivizii umani se comportă în funcție de ceea ce îndeobște numim liber arbitru. Orice persoană poate să formuleze și să urmărească niște țeluri. Oricine este capabil să-și revizuiască aceste țeluri și mijloacele de obținere a acestora pe baza experienței acumulate. Oricine poate decide dacă să acționeze, când să acționeze
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
comentariului critic despre producția proprie a grupului desantist, fiind coautor al fondului de ipoteze privind ingineria textuală. La N. talentul, indiscutabil, e dublat de ambiția de a-l face recunoscut în sfere mai largi decât cercurile cărora li se adresează îndeobște optzeciștii. De aici provine una dintre trăsăturile frapante ale prozei sale - amestecul insolit de tehnicism și de sensibilitate față de gustul comun. În ultimii ani ai decadei a noua scriitorul citea regulat proză SF la cenaclul Junimea. Concomitent, în cărțile sale
NEDELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]
-
Câte o însemnare capătă configurația unei schițe. În comentariul teatral se pare că priceperea lui N. se vădea mai mult în aprecierile făcute prin redacții. Altfel, critica lui, care se vrea „dreaptă și nepărtinitoare”, nu aspiră la profundități analitice, fiind îndeobște amabilă și aburită de „emoțiune”. În loc să discute spectacolul, cronicarul expune subiectul piesei și doar atunci când ajunge la maniera de joc textul ia o alură mai personală, fostul slujitor al scenei cerându-le interpreților să evite „forțarea notei” și să se
NICOLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
existență (fizică) episodică, efemeră la scara eternității. Maria Larionescu: Cunoașterea sociologică presupune un dialog continuu Între teorie și realitatea empirică studiată, cercetătorii urmărind o „dublă ajustare” a ideilor și observațiilor pentru a descoperi o ordine În complexitatea fenomenelor sociale. Este Îndeobște admis faptul că sociologia este asociată procesului modernității, corpusul său de concepte, idei și teorii fiind, de regulă, supuse testării, falsificării, rigorii faptelor examinate după metodologia de specialitate. În spatele acestei reciprocități (teorie - evidență empirică) se produce o „alchimie” interesantă a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nu mai privesc disciplinele mintale ca Îndeletniciri literare, ci ca niște sforțări de a face să lucească adevărul pe toate faptele despre care spiritul poate lua cunoștință. Este adevărat că apropierea nu este pentru moment decât exterioară; căci caracteristica științei Îndeobște, pentru științele mentale, decât cu psihologia și sociologia, care trebuie, prin natura lor chiar, să fie călăuzite de aceleași principii ca și științele pozitive. Cât despre istorie, vom vedea că ea constituie o disciplină care nu are mai nimic comun
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o vor putea face vor rămâne afară. Să cercetăm principiile expuse În acest volum, pentru a ne da seama din ce pricină istoria pare a rămâne exclusă din cetatea științelor. Pentru a o putea face, trebuie să cercetăm natura științei Îndeobște și aceea a metodei de urmat În investigarea adevărului, Îndeosebi. I. Cea dintâi a noastră băgare de seamă este că alegerea științelor ale căror metode sunt studiate În volumul de care ne ocupăm, nu este cu totul rațională; căci, pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a așeza metoda științei d-sale, este că În adevăr această știință este aproape singura care poate pune temelia unui mare principiu cauzal, acel al gravitației; căci dl Picard o spune chiar anumit, În introducerea pe care o consfințește științei Îndeobște, că „mecanica cerească are ca punct de plecare atracția newtoniană” (p. 19). Dl Bouasse zice și d-sa că „din mecanica rațională se desface, ca un caz particular, o formă care a luat o dezvoltarea particulară, mecanica cerească. Se presupune
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În șir a acestor fapte În cursul timpului este opera cauzalității succesive, care nu se mai manifestă sub formă de legi, ci sub formă de serii și În care Întâmplarea intervine adeseori. Ceea ce este sustras imperiului legilor În dezvoltarea universului Îndeobște nu sunt faptele ce-l alcătuiesc, ci succesiunea lor În timp. Există legi de producere, cunoscute sau necunoscute, pentru toate fenomenele universului; nu există Însă legi pentru dezvoltarea lor În timp. Aceasta de pe urmă nu este Înlănțuită decât prin o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
niște ,,odrasle ale naționalismului” În opera de construire a culturilor și identităților naționale respective. Autorul enumeră mai multe ,,contraste majore” Între tipurile de abordare anglofonă și europeană a disciplinei (sau disciplinelor?) etnoantropologice, precum observarea participativă de-a lungul unui an (Îndeobște) din antropologie vs. observarea la numite intervale de timp din etnologie, accentul pe relații sociale (În antropologie) și pe cultură materială și moduri de expresie culturală (În etnologie), perspectiva comparativă a antropologiei față de cercetarea etnologică a propriei culturi. O altă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]