2,056 matches
-
cœur nouvelles offrandes, sur l’autel de l’écriture sur moi, sur țoi, sur personnes et choses, sur la vie. Je suiș prise dans leș filets de la plume amoureuse comme le serpent dans leș filets de la dompteuse. Referință Bibliografica: Condei îndrăgostit - La plume amoureuse / Olguța Trifan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1497, Anul V, 05 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Olguța Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
LA PLUME AMOUREUSE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374623_a_375952]
-
care scriau poezii, păstrau jurnale despre muncile agricole, despre viața și obiceiurile lor. Fără să observăm, își face apariția și iubita lui Marius, întoarsă de la lucru, singura pe care nu apucasem încă să o cunosc, tot o bănățeanca, frumoasa și îndrăgostită și ea de costumele populare, si care trăiește împreună cu Marius o emoționantă poveste de dragoste, împărțită între pasiunea pentru textile și cea pentru iubitul ei. Cei doi mi se par coborați parcă din timpuri imemoriale, iar eu asist muta la
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
Și sprijinită pe coapsele din aur rotunjit cu uimire Între care trona dureros de dulce Fructul oprit așteptând în taină Clipa Lui Dumnezeu Și-nflorirea genunchilor Și tremurul ușor Al gleznelor de căprioară Mângâiate de palmele melodioase Ale unui zefir îndrăgostit. Și nu știu cum se făcu de mă pomenii trezindu-mă și am văzut că ceea ce-mi arăta Poezia prin metafora ei semăna fără nici o tăgadă cu tine, că chiar tu ești sărutul și de aceea ai refuzat să te dezvălui
ISPITIREA ÎNGERILOR de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373351_a_374680]
-
Ca un vagabond năuc, Certat cu tinerețea și iubirea. Am facut din palmă o cupă delicată, Ca diminețile, Zăpăcite de emoție, Să nu se sperie și să fugă. Au venit grăbite, pe rând, Hotărâte să se alăture: zâmbetele suave, privirile îndrăgostite și gândurile tainice. S-au mai strecurat pe furiș Curcubeie, adieri blânde de vânt, Licori din cupe de crini înmiresmați, Cântecul greierilor, cristalul munților calcaroși, Maci purpurii, frânturi de ... Citește mai mult Am pus în palmă toate diminețile noastre,Fecioare
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
trecutCa un vagabond năuc,Certat cu tinerețea și iubirea.Am făcut din palmă o cupă delicată,Ca diminețile,Zăpăcite de emoție,Să nu se sperie și să fuga.Au venit grăbite, pe rând,Hotărâte să se alăture: zâmbetele suave,privirile îndrăgostite și gândurile tainice.S-au mai strecurat pe furisCurcubeie, adieri blânde de vânt,Licori din cupe de crini înmiresmați,Cântecul greierilor, cristalul munților calcaroși,Maci purpurii, frânturi de ... X. APROAPE IERI, APROAPE MÂINE, APROAPE NICICÂND, de Eleonora Stoicescu , publicat în
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
cadă zăpadă! Să potopească ger! Să înghețe apele! Să urle lupii-n păduri! Dar Iarnă nu vine afară Să purifice brazii, și munții, si apele, si cerul. Își țipă puterea în suflete de om, Își deapănă nefericirile În șuvițele fetelor îndrăgostite, Își aruncă frâiele Pe aripile tinereții pierdute, Își cântă cântecul tărăgănat În glasul femeii Care-și plânge iubirea fără speranță! Citește mai mult Își golește natură trupulSa-si pună mantie de stele-Pulbere de diamante,Vis de noapte alba.Dezgolita de
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
strigă:Să cadă zăpadă!Să potopească ger!Să înghețe apele!Să urle lupii-n păduri! Dar Iarnă nu vine afaraSa purifice brazii, și munții, si apele, si cerul.Isi țipă puterea în suflete de om,Isi deapănă nefericirileIn șuvițele fetelor îndrăgostite,Își aruncă fraielePe aripile tinereții pierdute,Isi cântă cântecul taraganatIn glasul femeiiCare-si plânge iubirea fără speranță!... XXVIII. ÎN ABIS, de Eleonora Stoicescu , publicat în Ediția nr. 1612 din 31 mai 2015. Gânduri, dureri înăbușite, speranțe zădărnicite Clocotesc în străfunduri
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
Acasa > Poezie > Delectare > SUFLETUL Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1984 din 06 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Sufletul Sufletul meu îndrăgostit de cine nu trebuia Stă acum mărturie Iubirii Ce nu mai venea Seară de seară Zi urmată de zi Rămânea între ferestre Sperând Că poate vine vreo veste De undeva Așteptarea își pierdea Uneori Cumpătarea Și începea iarăși să spere
SUFLETUL de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373452_a_374781]
-
narațiunea, altfel impecabil insinuată. Metoda nu e a deriziunii, ci a estetizării: „Petrecură două nopți la rând în turn, acolo unde avusese viziunea cu acea cameră poleită în aur. Pornind de la acea vedenie decisese să amenajeze o cameră pentru tinerii îndrăgostiți care binevoiau să-și petreacă în intimitate clipele amoroase”. În acest roman nu avem doar economie a stilului, ci și maliție, fiindcă Ion Nălbitoru știe să ridice banala legendă la solemnitatea adevărului relativ, pentru a distila legenda până la esența ei
LEGENDA CA UN SUMUM DE ADEVĂR ISTORIC ŞI IMAGINAŢIE, DE AL. FLORIN ŢENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373570_a_374899]
-
poteci... Marea spre plajă se-ndreaptă Aducând din larg visări, Vălurindu-și înțeleaptă Valuri din albastre zări... Într-un codru, o căprioară Se-oglindește-ntr-un izvor; Un cerb răsărit prin seară, Se-oglindește-n al ei dor... În odaia amurgită Îmi închipui că zăresc, Pâlpâind îndrăgostită, Frumoasa pe care-o iubesc! Emilian Oniciuc- 19.08.2016 Referință Bibliografică: Amurg / Emilian Oniciuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2149, Anul VI, 18 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Emilian Oniciuc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
AMURG de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371320_a_372649]
-
dor, cu pasul tău năvalnic Ai alergat spre mine, să gusti din plin iubirea... Tu, dragostea mea mută, îmi iartă neputință De a plăti tribut, cuvinte nerostite. Sarut am pus pe slove, și-am răsturnat sentința Care ținea captive suflete-ndrăgostite... Referință Bibliografică: Tu, dragul meu... / Corina Negrea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2124, Anul VI, 24 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Corina Negrea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
TU, DRAGUL MEU... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371410_a_372739]
-
a fost un șuvoi de emoții înflorind viața sufletească a unui veac, iar veacul îi este dator cu o dragoste și mai e dator să lupte, apărând-o ca pe o patrie; romanța, melodie de dragoste trebuie cântată cu inimă îndrăgostită, romanța, poem fermecător, trebuie glăsuită cu gură fermecată, romanța, vis frumos, trebuie vibrată de un om frumos...! Numai îngerul e atât de aproape de romanță, cum e dragostea, farmecul și omul frumos! Iată-le pe toate adunate pe același șirag de
VASILICA TĂTARU, LAUREATĂ A FESTIVALULUI ROMANŢEI DE LA TÂRGOVIŞTE, CRIZANTEMA DE AUR (2016) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371420_a_372749]
-
poteci... Marea spre plajă se-ndreaptă Aducând din larg visări, Vălurindu-și înțeleaptă Valuri din albastre zări... Într-un codru, o căprioară Se-oglindește-ntr-un izvor; Un cerb răsărit prin seară, Se-oglindește-n al ei dor... În odaia amurgită Îmi închipui că zăresc, Pâlpâind îndrăgostită, Frumoasa pe care-o iubesc! Emilian Oniciuc- 19.08.2016 ... Citește mai mult AmurgEmilian Oniciuc- 19.08.2016Vântul mângâie stupineIar în vie boabe curg;Zumzăitul de albine,Lin, se pierde în amurg...Prin pădure se răsfirPrintre cetinile reci,Umbre pe-
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
patrafirDe pe sfintele poteci...Marea spre plajă se-ndreaptăAducând din larg visări, Vălurindu-și înțeleaptă Valuri din albastre zări...Într-un codru, o căprioarăSe-oglindește-ntr-un izvor;Un cerb răsărit prin seară,Se-oglindește-n al ei dor... În odaia amurgităîmi închipui că zăresc,Pâlpâind îndrăgostită,Frumoasa pe care-o iubesc!Emilian Oniciuc- 19.08.2016... XXIII. PICĂTURI DE FRAGI, de Emilian Oniciuc , publicat în Ediția nr. 2141 din 10 noiembrie 2016. Picături de fragi Emilian Oniciuc- 10.11.2016 Sărutări înfierbântate Ne respiră dragostea, Buzele
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
mândrea cu marea încorsetată/ în mijlocul unei furtuni fantastice” (de după eclipsă). Cum omul e măsura tuturor văzutelor și nevăzutelor din univers, cuplul postadamic se reifică perpetuu. Cei doi sunt „două golfuri cu ieșire la cer” (p.6), ori „două planete/ uniform îndrăgostite” (p.23), ori s-au „născut răsărit/ într-un ocean cu două corăbii/ mereu întârziate” (p.12). Ataraxia nu-i niciodată una priitoare, drept care în imaginația îndrăgostitei se ițesc nu o dată gânduri sadomasochiste: „îmi duc în tolbă mai toate săgețile
O POETĂ PE NUMELE CĂREIA SE POATE PARIA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371507_a_372836]
-
sunt „două golfuri cu ieșire la cer” (p.6), ori „două planete/ uniform îndrăgostite” (p.23), ori s-au „născut răsărit/ într-un ocean cu două corăbii/ mereu întârziate” (p.12). Ataraxia nu-i niciodată una priitoare, drept care în imaginația îndrăgostitei se ițesc nu o dată gânduri sadomasochiste: „îmi duc în tolbă mai toate săgețile cu otravă personalizată/ mă întreb cât de bine ar prinde/ măcar una în pieptul tău” (pentru rondul de gală). E un lucru arhicunoscut că starea de fericire
O POETĂ PE NUMELE CĂREIA SE POATE PARIA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371507_a_372836]
-
din rândul întâi, între mine și tine un perete își mușcă buzele, între noi/ două duminici/ își umpluseră paharele cu vin, eram un copac la marginea zării, doruri brumate, ploi cardinale, foșnet mov, e mai roșu ecoul, dig curajos, cărți îndrăgostite, cerurile necosite etc. Există în poemele Ginei Zaharia o perpetuă tindere a terestrității spre zeiesc și o neostoită sete de absolut și de puritate. Scenele de dragoste transfiguratoare se cantonează, însă, parcă fără drept de apel, într-un spațiu al
O POETĂ PE NUMELE CĂREIA SE POATE PARIA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371507_a_372836]
-
privirea nu m-ai lăsat să vorbesc despre brațele întinse dincolo de simboluri sau despre acele inimii marcate cu roșu devenisem instantaneu o moleculă din aerul tău mă respirai pe furiș și-ți spuneai că-s țărmul pe care adorm valurile îndrăgostite doar o clipă am gustat miezul macilor în sabia luminii apoi am devenit sâmbure în deșertul orbilor (singurul val de care mă tem e ostatic) Referință Bibliografică: Ostatic / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1495, Anul V, 03
OSTATIC de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371579_a_372908]
-
Acasa > Poeme > Devotament > DIN CER PÂNĂ-N PĂMÂNT Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 1558 din 07 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Sunt pas în reveria din templul unui val, Sonete-ndrăgostite se pregătesc de bal, De veghe-ți stau alături, pe ramul înflorit Și-n vis cu nemurirea pornesc spre răsărit. Te știu în stâncă vie, cinezi cu flori-de-lună, Voi locui în tine, prin ploi și vreme bună, Tu mă primești
DIN CER PÂNĂ-N PĂMÂNT de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371581_a_372910]
-
privesc. Cânt când mă apucă dorul De-al copilăriei vis, Cânt cu al tataii fluier, Cântece din Paradis. Cânt când puiul meu zâmbește, Când dureri i-apasă trupul, Căci în cânt pun mângâierea, Și descântul, și sărutul. Cânt că sunt îndrăgostită, Cânt cu sufletul pereche, Dorul, viața, dăruirea Și a mea iubire veche. Unii spun că plânsu-alină, Alții spun că numai cântul. Eu am pus în cântec plânsul Și în plâns am pus cuvântul. Și de ani de zile-ntr-una, Tot aleg
CÂNT CÂND PLÂNG de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373909_a_375238]
-
abat deseori, maturând din amintiri, unele, întorcându-se mereu, cu refluxul, de fiecare dată, altul, aducând pe rând, tristeți, emoții de fericire, bucuria gândurilor, despre tine, așteptându-le resemnat, eu, doar nu-ți stau în cale, explorator al iubirii, uneori îndrăgostit, fugind prin amintiri, atingând uitări, făcându-le să tresară, lăsându-le în urmă apoi, zâmbind, e-un treacăt, e timp al clepsidrei, e însă un continuu, scurs, într-o singură direcție, iubire la trecut, dragoste la prezent, întrebare pentru viitor
UNIVERS ÎNCHIS DE STELE de COSTI POP în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374003_a_375332]
-
coboare nivelul vibrațiilor femeii lui, pentru a se putea folosi de energia acesteia, așa că a eliminat, de la început, aproape, dragostea din viața lor de cuplu. Sentimentul Iubirii, chiar experimentate fizic, înalță - acesta este motivul pentru care dă inspirația peste poeții îndrăgostiți. Romanticii nu știau, probabil, mecanismul, doar constataseră practic faptul că iubirea neconvertită în act sexual făcea posibilă intrarea, la nivel mental, într-o zonă de unde apărea inspirația atât pentru muzică, cât și pentru pictură, sculptură și literatură. Sexul, în sine
V de LIA BEJAN în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374121_a_375450]
-
ai umplut o cadă cu lacrimi albe, de zăpadă. Te-am părăsit dar n-aș fi vrut să se întâmple asta. De-atunci sunt trist și singur sunt. Mă paște-n orice zi, năpasta. Erai majoră, eu minor și-extrem de-ndrăgostiți. Dar un plutonier major m-a luat de la părinți, ca drept pretext ca mă corupi și mă înveți prostii. Din timpu -mi prețios tu rupi, Să facem nebunii. Închis stau ca la închisoare într-un cămin cazon. Mi-e dor
ÎN RE MAJOR de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375392_a_376721]
-
cu vești din ce în ce mai lungi, în sân adâncul îmi înfipse crinii, mi-am pus pe umăr pescăruș de pază, șiroaie din mătăsurile mării, să urc încet spre seara-ncoronării, rujată viu cu purpura ruginii, sunt ziua-n care timpul nu lucrează, îndrăgostită și mereu holteie, sunt Eva mării, Venus, Galateea, nici urmă nu-i de mine în oglinzi, doar bradul de catarg și umeri grinzi, sunt goliciunea însăși, doar femeia. LECȚIA DE ANATOMIE Lipsește-o piesă din îngemănare, pulsează-n locul inimii
PRIMENIRE de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375486_a_376815]
-
partida prefigurând. Însă el, fără vreo grabă, o roagă să se lungească, să-l privească surâzând, încercând să-l cucerească. Zi de zi se rezăzură, întâlniri lungi, voluptoase, ce încet se transformară în partide amoroase. Când a terminat tabloul, pictorul îndrăgostit a rugat-o să-l privească, dar fata a tresărit... Palmaresul tău acum mai include o cucerire viața asta nu-i de mine, doresc dragoste, iubire. Luându-și pe ea mantoul, un sărut i-a dăruit și-i șopti, așa
TABLOUL de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 1200 din 14 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375620_a_376949]