21,520 matches
-
explicat de ce. Dar există și situația inversă. De exemplu, eseul acela despre dinți este tot o ficțiune, și tot ilicită. Ca, de altfel, orice alt eseu: științific, sau literar, sau filosofic, despre dinți, despre atomi, despre comete, despre postmodernism, despre îngeri, sau despre cel mai mare scriitor român în viață. Fiindcă ceea ce numim lucruri sunt, înainte de toate, imagini care oferă prea puțin din ce sunt realmente lucrurile, cel mult pielea lor. În rest, tot ce știm despre lucruri, sau presupunem că
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
vor lua cuvântul, așa cum consemnează presa vremii ("Cicala", "Trompeta Carpaților", "Opiniunea Națională"), personalități de frunte ale epocii între care Ion Ghica, Cezar Bolliac și N.T. Orășanu. Monumentul funerar, în marmură, se compune dintr-un soclu pe care se odihnește un înger cu o coroniță în jurul capului (în gustul desuet al vremii) ce ține în mâna dreaptă o trâmbiță ca semn al Judecății de Apoi. Construcția ar putea să treacă drept modestă pentru ochiul vizitatorului de astăzi, dar pe atunci reprezenta o
Fotografia unei posterități întristătoare by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/11860_a_13185]
-
de treabă) care, dotat cu însușiri detectivistice pe care nu i le-aș fi bănuit, m-a însoțit prin perimetrul central al cimitirului, cu cartea lui Ivașcu în mână, și a izbutit să identifice, după o dimineață de cercetări febrile, "îngerul de marmură" ce se înălța pe soclul monumentului. Surpriza a fost că numele lui Filimon și ale membrilor familiei (ce se vedeau cu claritarte în cartea lui Ivașcu) fuseseră răzuite cu sârguință și cinism și înlocuite cu numele familiei Sterea-Ghenovici
Fotografia unei posterități întristătoare by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/11860_a_13185]
-
vată Umblă fără nici o jenă Prin băltoacele create. ( Dacă vrei să abuzezi De umiditate Poți să stai afară-n ploaie!) Școlărițe cu compasul Sînii-și trag sub bluze Și-i pătează cu cerneală. Eu visez closete mixte, Profesoare-n pielea goală, Îngeri care-și scot ciorapii C-un surîs candid; Oh, pe sală, cu penița Venele-mi deschid!! Emil 22-III-'68
Primăvara sar în sus broaște extraplate by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11926_a_13251]
-
m-am trezit spunînd încet, ca pentru sine: "Și păsările emigrează !". Asta l-a făcut pe Mircea Iorgulescu să izbuncnească într-un rîs sarcastic, prin care a pus capăt dispuntei. Nu știu ce gîndea el, dar eu cred că păsările sînt ca îngerii și că asimilarea plecărilor numeroase din ultimii ani ai dictaturii cu migrația acestora în țările calde, pentru a nu-și risca viața rămînînd într-un climat greu de suportat, nu era de natură să jignească pe cineva. Oricum, discuția aceea
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
-n cer străinul de departe? Dar se aud pași, se-ntoarce ziua iar, Potecile sunt triste și puține, Și nici un sol cu suflet de Icar Nu cade fără aripi lângă mine; Nevoia mă preface-n călător, Numai în vis vin îngeri să mă poarte, Nici valea și nici dealul nu mă dor, Cărarea lină seamănă a moarte Cu alte nopți închide ochii, noaptea e în tine Și poate învia într-o clipită, Când vrei să vină, ea îndată vine Cu marea
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11879_a_13204]
-
sa și din asta iese Cariera lui Dimitrie Cozianu (I)". Am insistat asupra acestor lucruri deoarece nu cred că putem limpezi, cît de cît, raporturile dintre Vinea și Dumitriu, dacă, pur și simplu, pe primul îl vedem ca pe un "înger", iar pe al doilea ca pe un "demon". Cînd s-au cunoscut, în ambianța crepusculară a Henriettei Yvonne Stahl, unul avea douăzeci de ani, era un debutant neobișnuit de precoce, celălalt, un ziarist și scriitor renumit, cinquagenar, care observă cu
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
un ansamblu cultural. Poate că la nimeni nu se vede mai clar acest lucru decît la Doinaș, tocmai pentru că este mai puțin teoretic: vreme de 50 de ani se afla în acea luptă sau îmbrățișare biblică a lui Abraham cu îngerul - el însă cu limba română, cu poeticul însuși, întors și prelucrat în cele mai meșteșugite feluri astfel încît să pună în scenă conflictele interne, speranțele și dezamăgirile tuturor în fața unei istorii mai totdeauna înfricoșătoare și nemiloase. Un corolar al acestui
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
târăște nici un vis. Dar dacă eu sunt cea absentă Și fac din Tine un pustiu? Desăvârșire Cum picotea de-o vreme în fotoliu, Abia simți ce-adânc vibra-nserarea Și când deschise ochii-n întuneric, Dădu pe neașteptate de un înger. Ce-nfricoșat te smulge bucuria Când Dumnezeu răsare din absență Și îți răspunde-n taină rugăciunii... Se ridică nesigură. Bastonul Se clătina ca un catarg în ceață. Se sprijini de zidul încăperii în tălpi îi scăpără deodată drumul: Și cum
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/11932_a_13257]
-
temeam să nu pleci Lăsîndu-mi în palida casă Dulapuri pustii pereți reci Și-o apă în cana adîncă Încet putrezind pîn'la miez Din care de-abia mai mănîncă La ora cumplitei amiezi Cu gura lui grea de mătasă Un înger slugarnic pe veci Erai atît de frumoasă Mereu mă temeam să nu pleci...
Erai atît de frumoasă... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11949_a_13274]
-
încercările uceniciei sale literare, nepublicabile nu numai din rațiunile cenzurii comuniste, ci și din scrupulele auctoriale ale autorului, care își alege în această perioadă numele literar, trecînd de la "tradiționalistul" Hristea ("Măi cuțule,/ eu sunt Stănescu Hristea,/ știi?/ Stănescu Hristea, poetul îngerilor./ Cui, ce-i pasă?", Cîntec de toamnă, 1955) la inefabilul Nichita: în fragmentele recuperate din manuscrisele perioadei începuturilor sale, deși puține, se pot întrezări dimensiunile reale ale universului liric stănescian, așa cum ar fi arătat el fără cenzura și "autocenzura" vremii
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
picturală a cuvîntului în "descrieri" de natură, peisaje campestre ori tablouri citadine, pînă la exploatarea lui muzicală în cele mai variate ritmuri de la melopeea doinei și sugestia simbolistă pînă la improvizația sincopată a jazzului sud-american. Aici apar pentru prima oară îngerii și păsările ce străbat mai tîrziu cerul poeziei sale, intrînd în vorbă cu poetul. Bestiarul stănescian cu inorogi străvezii, cai în cavalcadă sau împietriți, cu lupii săi flămînzi alergînd pe omătul cristalin al unor peisagii sticloase, cu rîuri înghețate, dominate
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
iarba grasă cresc din mine gheare lungi colorate Sînt amară și naltă. Sînt vie Oho. Am învățat în sfîrșit să mă apăr am învățat că am dreptul de a sta în mine ca în grădina aceea păzită la ziduri de îngeri cu săbii Precum Eva în clipa trezirii eu îmi ajung mie însămi Numai sacul ăsta cu cioburi și cuie zdrăngănind ca o moară stricată în cutia mea craniană numai sacul ăsta cu pleuri sună în mine și la orice mișcare
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/11950_a_13275]
-
folclorice, biblice, etimologice, ezoterice, demonologice, oferă și surprize, prin caracterul inedit al unor "piese". Aflăm, astfel, că bis (v. imobilul 302 bis) înseamnă în ucraineană diavol, că miercurea (ziua ofensivei diavolești asupra Moscovei) reprezintă în folclorul religios răsăritean ziua căderii îngerilor răzvrătiți și ziua tradițională în care dracii se trezesc din amorțire și sunt buni de muncă, că, în aceeași sursă folclorică, se găsește și semnificația uleiului de floarea-soarelui vărsat de Annușka, pe care alunecă Berlioz și-și găsește sfârșitul, căci
O interpretare figurală by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11909_a_13234]
-
imenși Pluteai printre noi din privire Parfumul în nări să ni-l verși Anume și-n sufletul nostru Căci nu mai știam să iubim Și nici să-nțelegem triști rostul Surîsului tău copilin Ci-ntruna cădeam și-n neștire De îngeri cu-aripile șterși Cu ochii tăi verzi și imenși
Erai atît de subțire by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11998_a_13323]
-
Emil Brumaru Ai venit la mine ca un înger Cu aripile ascunse-n rochii Erai numai plîngeri și răsfrîngeri De lumină ce-mi orbeau lin ochii Te-am lăsat să umbli cu o cană Grea de apă-n mîinile-ți firave Să-mi pui gura ta cu dinți pe rană
Cîntec pentru Absurdica by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11970_a_13295]
-
Grea de apă-n mîinile-ți firave Să-mi pui gura ta cu dinți pe rană Să-mi rupi carnea întru chin și slavă Sufletul de soare să-mi apropii Atîrnîndu-l vraiște de-un sînger Ai venit la mine ca un înger Cu aripile crescute-n rochii Calde de matasă și umflate Sub dantela unde-i bunătate De cur macru-n două buci crăpate A plăcere și-a singurătate...
Cîntec pentru Absurdica by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11970_a_13295]
-
vor dăinui perpetuu. E o zonă esențială inalterabilă: ,, Focul aprins/ Acum trei mii de ani,/ Încă nu s-a stins -/ Îmi spune el/ cu un glas ce răsare/ Precum un murmur/ Din oarbe adâncuri.” (Mentorul meu). Cu toții purtăm ascuns un înger ce așteaptă să-și desfacă aripile. Baki Ymeri ne reamintește nebănuit de complexele similitudini dintre români și albanezi, profesiune de credință căreia i se dedică ardent: ,, Acestea-s cuvinte/ Sau aripi fără pasărea lor -/Licurici care-n română/ Și-n
OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380634_a_381963]
-
M-ar înveli frunzele-ți nude,Tu pe creste m-ai purta.... XXIX. RUGĂ DE SEARĂ, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 1938 din 21 aprilie 2016. Mă-nchin la Cer, mă-nchin la Soare, Mă rog la Îngeri și la Floare, Nu cer puteri,măriri, avere, Doar sănătate eu Le-aș cere. Și mă închin, încă o dată, Ție, Fecioară Preacurată, Îți ard tămâie la picoare, Nu-s, în Altar, o cerșetoare! Nu vrea să-mi dai aur, mărire
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
să-mi dai și fericire. Mă-nchin la Cer, mă rog la Soare, La Tine,Binefăcătoare, La Răstignitul,Fiul Tău, Și iar mă-ndrept spre Dumnezeu! Citește mai mult Mă-nchin la Cer, mă-nchin la Soare,Mă rog la Îngeri și la Floare, Nu cer puteri,măriri, avere,Doar sănătate eu Le-aș cere.Și mă închin, încă o dată,Ție, Fecioară Preacurată,Îți ard tămâie la picoare,Nu-s, în Altar, o cerșetoare!Nu vrea să-mi dai aur, mărire
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
nu le poate uita și le așterne, cu nostalgie, pe coala imaculată de hârtie, cu inocența unei adolescente îndrăgostite. Fără tine sunt un copac fără frunze,/o zi mohorâtă de decembrie,/o fântână fără apă,/un fluture fără aripă,/un înger fără Dumnezeu,/o privighetoare răgușită,/un pește ce se zbate/ pe nisipul fierbinte.// (Ce iubire e asta). Sunt poeme născute din sentimente curate, ce se pare că nu au părăsit-o și nici nu o vor părăsi vreodată pe această
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
lumini în suflet - vine Ravvi să te caute! PLECAREA VÂLVELOR vâlva munților - mâhnită și proroacă scurmă lira-nfriguratelor păduri: vii copacii - strune-n van invoacă viersuiri ce-s stinse în trecute guri vestejite-s azi moșiile de stele vestejiți heralzi sunt îngerii din glas tristă - vâlva s-a pierdut după perdele norii stânelor în alte zări au mas fluiere s-au frânt - tăcut-a Duhul Sfânt noaptea vieții s-a fost tras din munte moarte e din cer până-n pământ iar Poetul
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
de-aripe în priviri frământ ruine - înfrângeri - risipe... am scârbit în ceruri zeii - exhibând năpasta m-am scârbit pe mine însumi - străpungându-mi coasta nici n-aștept mustrări de soartă - lașă amânare scurt poemul ce privirăți e-o demisionare MITOLOGIA AMURGULUI îngerii din cetini zboară - cântul lumii curme orb e cerul peste piscuri - munți pustii de turme mut e gândul de iubire - învelit în cețuri stinși sunt Soarele și Luna - zeii dorm în jețuri stele nu-s să toarcă soarta - spânzuratu-s-au de
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
-i vrăjită din stânci iar iubita-și scoată - lumii iar trezită? LĂMURIRE (16 August 2016 - Sfinții Martiri Brâncoveni) de departe vin ecouri munții ning lumini nunți de zâne cresc în piscuri pe-aproape de crini fulgere vestesc venirea Mirelui Ceresc păsări - îngeri nesfielnici ne călăuzesc trăsnete despic' pământul pentru duhuri sfinte: din izvoare - din pădure se slobod arginte în furtunile de raze se-mplinesc eroii: cavaleri ai nunții firii vin spre Crist martirii sus în tronul de mărire stă un orb sălbatic
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
rost cei ce-or veni s-or întreba de-am fost nici Dumnezeu n-avem și nici pricină la stele rumegăm ca la potlogi uitând că de ținut ne ține glia de vrem coroane - n-avem scăfârlia vrem a sui: îngeri apteri și-ologi ...cel ce-o umbla prin ceruri - azi - de jurnă ne-ar milui - scoțându-ne din urnă DESCÂNTECE târgul târguirii șarpe nesimțirii mi-a călcat pe urme liniștea să-mi curme iele grele din păduri faceți dans - descântături
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]