1,762 matches
-
În organizarea muncii la descărcarea căruței și urcarea știuleților În porumbar cu ajutorul elevatorului. În multe ferme porcii consumă porumbul azvârlit din porumbar. Ei nu dau uruială porcilor, ci numai boabe, nu numai la porci, dar și la bovinele puse la Îngrășat. În curtea rezervată bovinelor puse la Îngrășat se ține un porc la 4 cornute, care are grijă de a aduna ultimul bob. La data de 9 martie, munca principală la câmp o constituia curățirea terenului, Întrucât acolo nu se taie
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Prof. Nicolae Cornățeanu 74 totul e redus la ultima expresie a simplității. Fermierul are la acea dată puțin de lucru. A semănat grâul și ovăzul și acum mai are de semănat o suprafață cu porumb. Alături de producția vegetală are de Îngrășat un lot de 50 cornute tinere. Vitele bătrâne sunt puține, formate din vacile scoase din producție. Bovinele sunt ținute Într-un țarc Înconjurat de sârmă ghimpată. În mijloc, uluce mari pline la discreție cu porumb boabe. Odată pe săptămână se
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
nutreț și lasă o porțiune de teren pentru pășune. Are 30 de vaci al căror lapte Îl valorifică direct la oraș. Anul acesta a cumpărat și un grup de bovine tinere, În număr de 50, pe care le ține la Îngrășat cu boabe de porumb. Sunt din rasa locală Hereford, rasă care a luat locul vechii rase de Texas cu coarne lungi. Vacile sunt de rasă englezească Jersey, rasă bună, intensivă, cu cel mai bogat conținut În unt. Încerc să duc
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
umblă călări pentru inspectarea turmelor. Vitele se nasc, se dezvoltă și mor pe câmp. Acolo unde iarna e grea se face fân. În statele sudice nici atât. În farwest vin fermierii din zona porumbului pentru a-și cumpăra vite slabe pentru Îngrășat. Pe șoseaua neasfaltată pe care mergem sunt trecute pe hartă localități mici, mai mult pentru poștă care e luată de aici de fermierii veniți de la depărtare mare de drum. Ne oprim puțin În orășelul Huron cu 11.000 locuitori. El
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Îngrijește de fânul pentru iarnă. Târla lui nu e o fermă ci un ranch, așa cum am arătat mai Înainte. Proprietarul unui ranch trebuie să dispună de mult capital propriu sau de credit. Vitele slabe sunt vândute În regiunea porumbului pentru Îngrășat. Când e lipsă de fân, oierii merg În transhumanță cu oile În regiunea grâului de toamnă, unde le țin la păscut pe grâu. În statul Kansas, sistemul e răspândit, fermierii constatând că grâul nu suferea și În orice caz plata
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de cooperare, semnate la 1 aprilie 1972, precum și a protocolului comercial. A sprijinit delegațiile de la M.A.I.A.A, Forexim, Contrasimex, M.I.U și alte ministere, în vederea întocmirii studiilor de fezabilitate pentru realizarea în R.D. Sudan de ferme pilot pentru îngrășat animale, valorificarea resurselor forestiere, îmbunătățirea navigației pe Nil, de la Khartoum la Juba, construirea unei filaturi pentru fibre de bumbac cardate, explorarea petrolului și gazelor naturale în Sudan și alte obiective economice. Aproape toate obiectivele propuse nu au fost realizate, ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
p. 331. 790 Charles Gide, Curs de economie politică, Editura Casei Școalelor, București, 1927, vol. I, p. 598. 791 Idem, pp. 458-459. 792 "Fiindcă crezi că păstorii și văcarii au în vedere binele lor și al vitelor și că le îngrașă și că le îngrijesc cu gândul la altceva decât la binele stăpânilor și al lor înșiși. La fel, crezi că stăpânitorii cetăților, cei care cu adevărat sunt stăpânitori, se comportă altfel față de supuși decât o face păstorul față de oi? Crezi
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
sus", înserată în paginile ziarului regional de partid, secretarul Filialei a putut să-și permită să răspundă (printr-o adresă oficială) astfel: "Articolul este considerat de noi gratuit și insinuant, iar autorul său, un trambulinist insolent, care intenționează să se îngrașe din propriile-i gunoaie literare (...) Recomandăm a analiza cazul și a încredința autorului spălarea, eventual, a podelelor redacționale". În paginile revistei ("Iașul Nou", "Iașul Literar"), condeierii localnici își turnau însă cenușă în cap, mulțumind din inimă partidului pentru prețioasele îndrumări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
an și În aceeași revistă (Buna Vestire, 1937), Toma Vlădescu, unul dintre conducătorii acestei publicații imunde, vituperează și el ospitalitatea românească, datorită căreia evreii din România, ca niște „mosafiri famelici”, „s-au așezat cu poftă la masa noastră, s-au Îngrășat foarte curând și comandă acum din stomac toată gândirea oficială a țării”. „De aceea - conchide Vlădescu -, vom fi antisemiți cu fanatism până la exces și până la scandal dacă va trebui” <endnote id="(718)"/>. Scriind În 1940 despre „bunăvoința și toleranța noastră
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
veniturile mănăstirești drept proprietate personală, ca și Episcopul de Buzău, despre care toată lumea o aude pe fiica sa spunând: „Tatăl meu Episcopul...” și pe ginerele său (Marin Popescu-Spineni ) „Socrul meu Episcopul”. Noul Vlădică de Timișoara, un alt liberal dolofan, [209] îngrășat de toate bunurile lumești cu care s-a îmbuibat, semănând a orice, numai a smerită față bisericească nu! În sfârșit, Episcopul de Constanța, liberal notoriu, ia pe față bani grei pentru hirotonisire și pentru orice parohie, spunând fără sfială teologilor
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
prin toată camera pe coli de hârtie. Blana le făcea ape-ape, străluceau de sănătate și li se bălăngăneau Între picioare niște burți cât pumnul, ai fi zis că din zi În zi stau să nască, ba doar că s-au Îngrășat, Motănica le-a castrat pe toate, În afară de Gilbert, desigur, el e tartorul, bestia asta neagră, la care Laur spuse că s-ar putea să aducă la culoare cu tac-su, da’ ce te faci că Gabi Mărețu seamănă mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
-se fugii noastre. — ... și bagă mare, vere, până ajungem la gară o să-ți dea os prin os jelind-o pe mă-ta. — Și-a vândut chimonou’, vere, Îți dai seama? Nu-i mai Încăpea țâțele-n el de cât se Îngrășase. Nu mai avea nici bani de pâine, vere, ajunsese pielea și osu’, da’ a plâns de bucurie când m-a văzut. Și-a luat cinci sute pe chimonou’ și m-a ținut două zile numai pe mici și lichior... Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
care probabil că iar fugise pe sus, la tovarășii lui de Înghionteală și orăcăială. Prin zarva de gemete și mugete și mâini dansând și viersuind prin aer, n-aveam ochi decât pentru Andrei. Mi se părea mie, sau chiar se Îngrășase de când umbla noaptea prin oraș cu teancul de bani În buzunar? Parcă se Împlinise și dădea să facă fălci figura aia blonzie și mocofănoasă, de tractorist. Avea cearcăne și-o barbă de două săptămâni și mă uitam la el ca și cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
faptul că americanii Își permit să se Înglodeze În datorii și să subfinanțeze școlile publice, În timp ce mass-media acordă spații largii disputelor pe tema tuburilor de hrănire, prezentării celor Zece Porunci și modalităților de a mânca până la saturație fără să te Îngrași. (James McGregor, jurnalist devenit om de afaceri, stabilit În China, și fost președinte al Camerei Americane de Comerț a Chinei, extras dintr-un articol din Washington Post, 31 iulie 2005) Nici că s-ar putea găsi o metaforă mai potrivită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
amintește de clasica familie Înstărită care, de la a treia generație, Începe să-și risipească avuția. Membrii primei generații sunt inovatori ori Întreprinzători care se spetesc muncind; a doua generație păstrează avutul familiei; apar apoi copiii celei din urmă, care se Îngrașă, se prostesc și se lenevesc și Încet-Încet fituiesc totul. Știu că fac o afirmație dură, chiar o generalizare grosolană, dar totuși există un grăunte de adevăr În ea. Societatea americană a pornit pe o pantă descendentă În anii ’90, când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
fi depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienților; - rebuturile, materialele recuperabile și deșeurile; ~ animalele și păsările, respectiv animalele născute și cele tinere de orice fel (viței, miei, purcei, mânji și altele) crescute și folosite pentru reproducție, animalele și păsările la îngrășat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum și animalele pentru producție - lână, lapte și blană; ~ ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achiziționate sau fabricate, destinate produselor vândute și care în mod temporar pot fi păstrate de terți, cu obligația restituirii în
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
ms.). Performarea unui act de vorbire cu același conținut propozițional poate genera implicaturi contextuale diferite de la o cultură la alta. De exemplu, în culturile africane, a te întâlni pe stradă cu o femeie și a-i spune că s-a îngrășat este un compliment („arată bine și este sănătoasă”), în timp ce în culturile din Europa, America de Nord și Australia aceeași remarcă este considerată nepoliticoasă. Există constrângeri pe care culturile le exercită asupra performării actelor de vorbire: astfel, în Thailanda, vorbitorii nu-și exprimă
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
tacă Boroboațe să nu facă Ci berea să-și bea! Și să-și vază de slănină Dacă halba-i este plină, De are lulea!... Iată-l azi tare ca fierul Și ciocoiul și boierul Temenele-i fac! Iar el se-ngrașă și crește Tot ce Bismarck poruncește Lui îi e pe plac! Am zis Neamțului să fie Om onest, de omenie, Demn și iscusit! 410 addenda 14. Poezia - scrisă de Constantin Cristescu (Cocris), funcționar de stat (v. Constanța Trifu, Presa umoristică
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lasă betele ori brîul să atîrne, ca să mănînce lupii pe acel mînz, astfel ca paguba să nu fie pentru cel spurcat. Pune cap de cal în parul gardului, de vrei să nu te doară capul. (Gh.F.C.) De vrei să-ți îngrași calul, taie o cîrtiță și pune-i-o în grăunțe. (Gh.F.C.) Cică la început Dumnezeu îl făcuse pe om cu aripi, ca să poată zbura. Calul l-a rugat pe Dumnezeu să-i ia aripile, zicînd că-l va duce în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cresc întîi dinții de sus, apoi el se va face preut. De mergi la drum și te întîlnești cu un preot, să treci prin dreapta lui, pentru a-ți merge bine. Porc Cînd umbli cu cleștele în lături, nu se îngrașă porcii. Femeile nu mănîncă boașe de purcei cînd se scopesc, că fac copii boșorogi*. Din ciur nu este bine a da grăunțe sau altceva la porci, c-apoi capătă linți. Linții la porci se vindecă dacă li se dă jumătate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
laptele; agheasmă, să nu se apropie de el duhurile necurate. în scăldătoarea nou-născutului se pune: lemnie*, ca copilul să umble degrabă în picioare; zdreveț*, popchișor* și cătușnică*, ca să fie vîrtoșel; cînepă, ca să crească ca cînepa; untură de porc, ca să se îngrașe ca un purcel. Se pune orz, porumb și flori, pentru ca copilul să aibă parte de cereale și să fie plăcut ca florile. în scăldătoarea unui copil mic se pune sare, ca să nu se opărească, și se sparge un ou în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
soarelui, că la din contra, copilul va plînge. Scăldătoarea nou-născutului să nu se arunce pe foc. Scăldătoarea copilului de la botez se varsă lîngă un pom pe un loc curat, ca copilul să nu fie obraznic, ci de treabă. Ca să se îngrașe copilul, îi aruncă scăldătoarea în apropierea unui coteț. Este bine a încresta covata în care se scaldă un copil la acel capăt unde se pune el cu capul și, turnînd scăldătoarea afară, să se toarne pe acel capăt unde stau
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
picioare pînă moare. Cînd vaca fată numai bouți e semn de noroc în gospodărie. Să nu dai cu furca în vacă, căci face vițelul crăcănat. Cînd cineva a prins vreun sobol în luna lui mart, îl dă vacilor ca să se îngrașe. Cînd îți fată vaca doi viței e semn rău. Locul [placenta] pe care-l naște vaca în urma vițelului se îngroapă la izvor, ca să aibă lapte ca din izvor. Nu trebuie să se dea la cîni, că se usucă vaca. Să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fizice și muzică ("unu, doi, unu, doi, mai sus, doi") de la un fonograf dintr-o cameră alăturată, unde Lucia face exerciții de slăbit. Însă Salvini se plânge că exercițiile nu au nici un efect, din cauza apetitului ei incontrolabil. Fiindcă s-a îngrășat, i se pare dificil de evitat să nu o nimerească în timpul numerelor: Pentru că de opt ani arunc spre o țintă de 68 de kilograme. Iar arta mea nu se poate schimba" (192). Între timp, muzica fonografului devine un memento obsesiv
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
mânca, până va ajunge atât de grasă încât va deveni ținta mea sigură". Apoi, după cum spune aruncătorul de cuțite, "marele Salvini" va fi ruinat. Relatarea se încheie astfel: - Îți spun eu. De ce tot mănâncă, mănâncă și iar mănâncă? De ce se îngrașă? Pentru că nu mă mai iubește. O face intenționat, ca să mă ruineze. Și marele Salvini și-a acoperit urechile cu mâinile în timp ce de la fonograf se auzea necontenit, "unu, doi, unu, doi, mai sus, doi" (192). În mod clar, există un umor
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]