4,482 matches
-
39% din construcții, 3,27% din comerț și 2,35% din alte servicii), ponderea cea mai mică fiind în cazul întreprinderilor mari, dar și al microîntreprinderilor (1,75%). Menționăm că 39,60% dintre subiecți declară că accesul la credite este îngrădit de numeroase reglementări, dar creditele obținute sunt relativ avantajoase. 12) Percepția subiecților referitoare la gradul în care dimensiunea pieței influențează competitivitatea firmelor Cei mai mulți dintre subiecți, 48,84% (45,45 din industrie, 50,00% din construcții, 46,12 din comerț și
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
b) sunt importante, dar nu decisive; c) sunt mai puțin importante în reușita unei firme. 11. Considerați că, în România, creditarea bancară încurajează desfășurarea activităților antreprenoriale? a) instituțiile financiare oferă posibilități de creditare avantajoase firmelor; b) accesul la credite este îngrădit de numeroase reglementări, dar creditele obținute sunt relativ avantajoase; c) atât modul de acordare, cât și nivelul dobânzilor la creditele acordate nu satisfac cerințele firmelor. 12. În ce măsură apreciați că dimensiunea pieței (de bunuri și servicii) influențează competitivitatea firmelor? a) gradul
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
b) sunt importante, dar nu decisive; c) sunt mai puțin importante în reușita unei firme. 11. Considerați că, în România, creditarea bancară încurajează desfășurarea activităților antreprenoriale? a) instituțiile financiare oferă posibilități de creditare avantajoase firmelor; b) accesul la credite este îngrădit de numeroase reglementări, dar creditele obținute sunt relativ avantajoase; c) atât modul de acordare, cât și nivelul dobânzilor la creditele acordate nu satisfac cerințele firmelor. 12. În ce măsură apreciați că dimensiunea pieței (de bunuri și servicii) influențează competitivitatea firmelor? a) gradul
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
se producă (inclusiv pentru cine să se producă) de fiecare agent economic. Astfel, primează interesele generale și colective, de a căror realizare depinde și satisfacerea intereselor individuale, personale. De menționat este faptul că, în cadrul economiei de comandă, legile pieței sunt îngrădite de planul centralizat, iar prețurile se formează numai parțial după regulile pieței. România a cunoscut acest tip de economie de comandă în anii socialismului de tip marxist. Aceasta a reprezentat un obstacol pentru dezvoltarea economico-socială, generând dezechilibre grave, lipsă de
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
În prevederi instituționale, bazându-se Într-o măsură mult mai mare pe clauze mutual agreate ex-ante de către părți. După cum concluzionează Masten (1993:207), „ex-ante, contractul (Între contractori independenți - n.a.) este o instituție flexibilă (din punct de vedere instituțional - n.a.)”, nefiind Îngrădit de prevederi legale Într-o manieră similară relațiilor de muncă. Diferențele de presetări legale, sancțiuni și proceduri ce guvernează tranzacțiile comerciale și, respectiv, cele de muncă oferă o conotație prescriptivă, și nu doar descriptivă noțiunii de organizație. Totuși, concluzionează autorul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
instituțională. Acestea ar fi În primul rând reguli, legi, convenții, impuse prin sancțiuni cu rol coercitiv care blochează anumite acțiuni și le stimulează pe altele. Acțiunea considerată a fi utilitară, urmărește scopuri subiective Însă se manifestă Într-un spațiu delimitat, Îngrădit de instituții; posibilitățile de alegere sunt delimitate și, În plus, unele alegeri sunt recompensate, iar altele sancționate, ceea ce face ca instituțiile să influențeze utilitatea actorilor și astfel să impună acțiuni conforme. Instituțiile la rândul lor sunt rezultatul acțiunii raționale a
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
umanăxe "„naturaumană"62. Acest progres a fost cu putință în virtutea exercițiului liber al rațiunii. Condiția stagnantă a femeilor, de anexe gospodărești ale scopurilor masculinexe "„masculin", a fost și este dată de faptul că dezvoltarea liberă a rațiunii lor a fost îngrădită din cauza superstițiilor, prejudecăților, lipsei de educație sau educației limitate la roluri tradiționale. Aceasta explică participarea lor directă mult mai redusă la evoluția istoriei. Rolul lor a fost acela de a naște și îngriji făcătorii de istorie, și nu de a
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
îndatorire a statului este aceea de a-i asigura individului exercitarea drepturilor sale, cele fundamentale fiind libertatea, proprietatea și căutarea fericirii. „Individul” liberalismului este rațional, singular, neutru, dotat cu discernământ în stabilirea și urmărirea propriilor interese. Libertatea fiecăruia poate fi îngrădită numai de libertatea altui individ. Drepturile persoanei sunt universale: nu contează nici o altă caracteristică în afara faptului de a fi om (sexul, rasa, etnia, orientarea sexuală, starea materială, comunitatea, cultura ș.a.). Mecanismele economice capabile să asigure exercitarea libertăților și drepturilor personale
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
cu cerințe educative speciale și au nevoie de un program individualizat. Prin urmare, școala, ca instituție publică de formare și socializare a personalității umane, trebuie să răspundă tuturor cerințelor fiecărui elev În parte, În funcție de posibilitățile și interesele sale, fără a Îngrădi dreptul de acces, În mod egal, al tuturor persoanelor la oferta școlii. Asumarea deciziei școlarizării copilului Într-o formă de Învățământ sau alta (specială sau obișnuită) aparține (de la caz la caz) În primul rând familiei, copilului și specialiștilor care evaluează
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
cu cerințe educaționale speciale care au nevoie de un program individualizat. Prin urmare, școala, ca instituție publică de formare și socializare a personalității umane, trebuie să răspundă tuturor cerințelor fiecărui elev În parte, În funcție de posibilitățile și interesele sale, fără a Îngrădi dreptul de acces, În mod egal, al tuturor persoanelor la oferta școlii. Asumarea deciziei școlarizării copilului Într-o formă de Învățământ sau alta (specială sau obișnuită) aparține (de la caz la caz) În primul rând familiei, copilului și specialiștilor care evaluează
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
urmeze anumite modele. Primele modele pe care le văd sunt părinții, apoi din gura mamei vor afla și altele demne de urmat.” Datoria părinților este aceea de a Îndruma copiii spre o anumită carieră. A Îndruma Însă nu Înseamnă a Îngrădi voința copilului. „Tot În familie copilul Își Însușește limbajul, instrument indispensabil pentru dobândirea de cunoștințe prin dezvoltarea gândirii, volumul și precizia vocabularului. Corectitudinea expresivă a copilului depinde de munca depusă de părinți.” Pentru ca gândul copilului să fie limpede și smerit
EDUCAȚIA RELIGIOASĂ – O NECESITATE PENTRU SUFLETUL TUTUROR COPIILOR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mariana DINTER, Adriana NASTASĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2133]
-
Aceste acuzații trebuie replasate într-un context global în care, de la revoluția din 1954, formulele de rudenie în adresare s-au generalizat prin amputarea fostelor formule ierarhice ale colonizării: astfel, societatea a fost produsă metaforic ca spațiu de rudenie dublu îngrădit prin închiderea politică. La un alt nivel, această închidere într-o "familie endogamă" extinsă simbolic la națiunea reunificată s-a dezvoltat în cadrul penuriilor materiale, împărtășite la nivel general, prin care s-a neutralizat diferențierea economică și s-a exaltat verticalitatea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
un șef de subdiviziune -, compania se prezenta ca protectoarea indigenilor". Satul anilor treizeci este astfel plasat sub semnul muncii forțate (la ambele nivele: al producției și al prestațiilor administrative). Înglobând aceste activități obligatorii, un sistem coercitiv de ansamblu încearcă să îngrădească populația, să o plieze pe uniformizarea colonială: satele sunt aduse manu militari de-a lungul șoselelor, colibele sunt distruse și reconstruite după același model de o parte și de alta a drumului. S-a dorit se pare să se modeleze
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
să ne convingă de faptul că versiunea distorsionată este cea corectă. Ele ne spun cine trebuie să fim și ce este acceptabil. Pe scurt, ele ne împiedică să ne manifestăm flexibilitatea, creativitatea, bucuria și compasiunea, care sunt calitățile noastre firești, îngrădindu-ne viața și stabilind în mod arbitrar în ce fel trebuie să gândim, să simțim și să reacționăm" (Bennett-Goleman, 2002, p. 137, s.n. G.A.). Potrivit cercetătoarei nord-americane, schemele (mentale) au puterea de a supraviețui pentru că, "într-un mod oarecum
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
teribil context, arată profesorul francez, "idealul eului încetează să mai fie un factor structurant al personalității pentru a deveni, în mod insidios, o cauză de neliniște. În loc de a fi imboldul progresului nostru personal, el se întoarce împotriva noastră și ne îngrădește dezvoltarea. Printr-un soi de inversiune, societatea de excelență se transformă inexorabil într-o societate a depresiei" (pp. 156-157). Avem sentimentul că ne găsim mereu la capătul puterilor, la limita resurselor noastre energetice, mentale, psihice. Desigur că și invidia capătă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
o încurajează să conteste status quo-ul regional, așa cum sugerează logica neorealistă. În relațiile dintre China și Japonia există evoluții paralele. După "revitalizarea" Tratatului de Securitate americano-japonez din 1996, chinezii au devenit tot mai preocupați că alianța are scopul de a îngrădi China. Un aspect special care generează tensiuni pentru China este posibilitatea ca SUA să încurajeze Japonia să instaleze un sistem de apărare contra rachetelor balistice, care ar putea submina capacitatea de descurajare a Chinei (Garret și Glaser, 1997, pp. 384
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
supuse interpretării instituționaliste. Instituționaliștii au identificat dovezi potrivit cărora China și-a temperat semnificativ comportamentul internațional, chiar și sub aspecte esențiale ale strategiilor sale de securitate. Există semne că RPC tolerează tratatul de securitate dintre SUA și Japonia pentru că acesta îngrădește extinderea rolului militar al Japoniei. Conform lui Nye, "în lipsa altor instituții, prezența Washingtonului în Asia de Est aduce stabilitate. Atât timp cât SUA își exercită puterea astfel încât alte țări (inclusiv China) beneficiază în continuare de influența lor stabilizatoare ... probabil că nici o țară
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
contrast, școala îngrădirii urmează neorealismul atunci când consideră că un conflict cu China este probabil, în contextul capacităților ei în creștere. Acești specialiști consideră China o amenințare pentru sistemul internațional, și susțin tactica balanței de putere pentru a o descuraja sau îngrădi (Shambaugh, 1996, pp. 184-185; vezi și Layne, 1996; Shinn, 1996). Ca abordare a opțiunilor strategice ale Chinei, dezbaterea implicare-îngrădire ridică probleme reale. Totuși, chiar dacă aparent aceste poziții sunt polarizate, ele sunt dificil de distins în practică. Segal arată că dezbaterea
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
fost conferită și vine, ca și celelalte limite, de dinaintea alegerii mele) în virtutea căreia pot alege și prin care, alegând, pot la rândul meu să institui limite. Numai că libertatea ca facultate a alegerii nu se poate exersa "liber", ci doar îngrădită de celelalte limite care alcătuiesc fondul intim-străin. Sânt acestea singurele limite care îngrădesc - și totodată fac cu putință - exercițiul libertății și care, făcînd-o să depindă de..., o transformă în libertate gravitațională? Libertatea ca alegere nu se poate exersa decât în măsura în care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pot alege și prin care, alegând, pot la rândul meu să institui limite. Numai că libertatea ca facultate a alegerii nu se poate exersa "liber", ci doar îngrădită de celelalte limite care alcătuiesc fondul intim-străin. Sânt acestea singurele limite care îngrădesc - și totodată fac cu putință - exercițiul libertății și care, făcînd-o să depindă de..., o transformă în libertate gravitațională? Libertatea ca alegere nu se poate exersa decât în măsura în care se bazează pe conștiința existenței unor posibilități variate, a căror realizare depinde numai
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și care o însoțește prin însăși esența ei; pentru că inventarul posibilităților înlăuntrul cărora alegerea se poate exersa este în mod fatal finit (infinitul nu e inventariabil), și el constituie în sine însuși o limită. Libertatea, ca libertate gravitațională, nu este îngrădită numai de setul predeterminat al limitelor fondului intim-străin, ci și de setul finit al posibilităților între care aleg. Profesiunea asupra căreia mă opresc este una dintre profesiunile inventariabile care îmi stau la îndemînă. Această profesiune, odată aleasă, este limita pe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
însăși și-a pus-o în cale. Legea este rezultatul libertății care își proiectează singură limita menită să facă libertatea cu putință. Legea este libertatea care se ia pe sine în proiect în vederea unei îngrădiri eliberatoare, e libertatea care se îngrădește pentru a putea funcționa ca libertate. Ca lege bună, legea educă libertatea. Ea reface scenariul paideic ca scenariu al puterii la scara unei societăți întregi. Întrucât în ea sânt acumulate depunerile de libertate ale generațiilor succesive, ea este mai liberă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
toți. Era plăcut prostimei, iară boierilor nu atât, căci nu putea să mănânce pe cei mici și săraci, că nu-i suferea Domnul nicidecum. Acest Domn au cumpărat și un loc mare lângă Mitropolie și au pus de l-au îngrădit și au făcut case mari și frumoase, orânduindu - le trei școale pentru învățătura copiilor, orânduind și trei dascali cu bună leafă, de învăța elinește și kinogrecească și moldovinească, rămîindu - i mare pomenire. Au mai făcut și alte pomeni multe. Văzând
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pădurea care se află întrânsa (subl. I. S.). Trebuie știut că viile și pomii erau situate în vremea respectivă pe lângă casă. Mai târziu, în 1861, Florea Bulai din Umbrărești primea de la socrul său „un loc de casă care se găsește îngrădit la un loc cu pădure” unde își va alcătui apoi gospodăria, ce s-a păstrat până în secolul următor. De altfel, până în zilele noastre, o prelungire a Umbrăreștilor din dreapta râului Bârlad avea locuințele răsfirate la margine de pădure. Încă mai există
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de vie nobilă, cât și hibridă. Din textele documentare rezultă că în trecut viile aveau ca complementaritate pomii fructiferi, pruni și nuci, în multe din acte specificându-se că sătenii au „vii și livezi” aflate în vatra satului și fiind îngrădite. Grădinăritul este o altă îndeletnicire de complementaritate ce s-a bucurat de o deosebită preocupare atât din partea stăpânilor boieri, cât și din partea sătenilor gospodari. Există unele documente ce dau informații în legătură cu prezența grădinilor de zarzavaturi pe teritoriul al cărui istoric
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]