2,594 matches
-
la 8 iulie 1997 pe hârtie regulamentara, purtând o ștampilă și un numar de înregistrare, și trimisă din București la 30 iulie 1997 într-un plic cu antetul Ministerului Justiției. În ea nu se făcea nici o referire la o eventuală îngrădire a corespondentei. 24. La 15 aprilie 1998 reclamantul a trimis grefei Curții memoriul sau, scris pe hârtia regulamentara a penitenciarului, purtând ștampila și număr de înregistrare, expediat din București, într-un plic cu antetul Ministerului Justiției. ÎI. Dreptul intern aplicabil
HOTĂRÂRE*1) din 23 septembrie 1998 CAZUL PETRA IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126516_a_127845]
-
constate încălcarea articolelor menționate și să acorde clientului său o satisfacție echitabilă. ÎN DREPT I. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 8 din convenție A. Cu privire la obiectul litigiului 31. În cererea adresată Curții la 21 ianuarie 1998 reclamantul se plânge de îngrădirea dreptului sau la corespondență (deschiderea corespondentei și întârzieri în expedierea acesteia) nu numai cu Comisia, ci și cu familia și cu autoritățile publice. El invocă art. 8 din convenție, care prevede: "1. Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale
HOTĂRÂRE*1) din 23 septembrie 1998 CAZUL PETRA IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126516_a_127845]
-
este necesară pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protejarea sănătății sau a moralei ori protejarea drepturilor și libertăților altora." 32. Guvernul subliniază că domnul Petra nu a invocat niciodată în fața Comisiei îngrădirea corespondentei cu autoritățile române și susține că limitarea libertății corespondentei reclamantului cu familia sa este justificată din punct de vedere al art. 8. 33. Delegatul Comisiei nu a luat nici o poziție în această privință. 34. Curtea reamintește că, în ceea ce privește competența
HOTĂRÂRE*1) din 23 septembrie 1998 CAZUL PETRA IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126516_a_127845]
-
mutatis mutandis, hotărârea Guerra și alții împotriva Italiei din 19 februarie 1998, Culegere de hotărâri și decizii 1998-I, §44). Or, Comisia a reținut la 13 ianuarie 1997 că "fără a prejudicia fondul, capătul de cerere al reclamantului privitor la îngrădirea corespondentei sale (art. 8 din convenție)", apoi, la 30 octombrie 1997, și-a expus punctul de vedere conform căruia a existat o încălcare a acestui articol, datorită "deschiderii corespondentei și întârzierii expedierii". Totuși, chiar dacă ultimele două capete de cerere, invocate
HOTĂRÂRE*1) din 23 septembrie 1998 CAZUL PETRA IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126516_a_127845]
-
40. Având în vedere concluzia precedentă, Curtea nu consideră că este necesar să verifice în speță respectarea celorlalte cerințe ale alin. 2 al art. 8. ÎI. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 25 alin. 1 din convenție 41. Reclamantul afirmă că îngrădirea corespondentei sale cu Comisia constituie o încălcare a art. 25 alin. 1 din convenție, conform căruia: "1. Comisia poate fi sesizată, printr-o cerere adresată secretarului general al Consiliului Europei, de c��tre orice persoană fizică, orice organizație neguvernamentala sau
HOTĂRÂRE*1) din 23 septembrie 1998 CAZUL PETRA IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126516_a_127845]
-
lor. Din această cauză persoană interesată poate fi expusă unor represalii din partea personalului penitenciar (Hotărârea Campbell mai sus citată, p. 22, paragraful 62). Comisia subliniază în această privință dreptul reclamanților, garantat de art. 25 din convenție, de a nu suportă îngrădiri în exercitarea eficientă a dreptului lor de petiție în fața Comisiei. 67. Cât despre Acordul european privind persoanele care participă la procedurile în fața Comisiei și a Curții Europene a Drepturilor Omului, art. 3 paragraful 1 a) din acest acord are drept
HOTĂRÂRE*1) din 23 septembrie 1998 CAZUL PETRA IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126516_a_127845]
-
fi obligat să accepte parteneriatul unor persoane care nu se supun unui anumit cadru instituționalizat și unui minim control, menit să asigure reprezentarea interesului național în raport cu interesul de grup. În discuție nu poate fi vorba, în opinia instanțelor judecătorești, de îngrădirea dreptului cetățenilor la libera asociere, ci de crearea unui cadru legislativ și organizatoric care să permită statului, prin autoritatea publică competența, gestionarea în condiții optime și de siguranță a fondului cinegetic, motiv pentru care cel care dorește să participe la
DECIZIE nr. 156 din 12 octombrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4, 5, art. 26 alin. (2) şi (6) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr. 103/1996 , modificată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 129/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126594_a_127923]
-
și să sprijine extinderea și intensificarea cooperării industriale și tehnice. Articolul 2 Părțile contractante se conduc în relațiile lor reciproce după principiul națiunii celei mai favorizate, conform prevederilor Acordului general pentru tarife și comerț. Părțile contractante vor înlătura obstacolele și îngrădirile eventual existente în domeniul colaborării economice și cooperării industriale și tehnice, în baza prevederilor legale în vigoare, care, în relațiile reciproce, vor fi aplicate în același mod că și față de terțe state. Articolul 3 Părțile contractante doresc să asigure o
ACORD PE TERMEN LUNG din 14 iulie 1975 de colaborare economică şi cooperare industriala şi tehnica între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul federal al Austriei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126954_a_128283]
-
parte, a cheltuielilor pe care le implică serviciul public al justiției. În cauză, având în vedere modicitatea sumei stabilite că taxa de timbru pentru cererea de raport al donațiilor, nu se poate susține că prin cuantumul fixat s-a determinat îngrădirea accesului liber la justiție. Nu poate fi reținută nici susținerea potrivit căreia dispozițiile art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 încalcă art. 53 alin. (1) și (2) din Constituție. Potrivit acestor prevederi constituționale: "(1) Cetățenii au obligația să
DECIZIE nr. 183 din 16 noiembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 30/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127001_a_128330]
-
ÎNDATORIRILE FUNDAMENTALE ALE CETĂȚENILOR Articolul 17 Cetățenii Republicii Socialiste România, fără deosebire de naționalitate, rasă, sex sau religie, sînt egali în drepturi în toate domeniile vieții economice, politice, juridice, sociale și culturale. Statul garantează egalitatea în drepturi a cetățenilor. Nici o îngrădire a acestor drepturi și nici o deosebire în exercitarea lor pe temeiul naționalității, rasei, sexului sau religiei nu sînt îngăduite. Orice manifestare avînd ca scop stabilirea unor asemenea îngrădiri, propagandă naționalist-șovină, ațițarea urii de rasă sau naționale, sînt pedepsite prin lege
CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA *** Republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120988_a_122317]
-
juridice, sociale și culturale. Statul garantează egalitatea în drepturi a cetățenilor. Nici o îngrădire a acestor drepturi și nici o deosebire în exercitarea lor pe temeiul naționalității, rasei, sexului sau religiei nu sînt îngăduite. Orice manifestare avînd ca scop stabilirea unor asemenea îngrădiri, propagandă naționalist-șovină, ațițarea urii de rasă sau naționale, sînt pedepsite prin lege. Articolul 18 În Republică Socialistă România, cetățenii au dreptul la muncă. Fiecărui cetățean i se asigura posibilitatea de a desfășura, potrivit pregătirii sale, o activitate în domeniul economic
CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA *** Republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120988_a_122317]
-
acestor mecanisme. Oamenii își formează anumite priorități valorice în funcție de confirmările pe care le primesc din mediu. Aceștia măresc importanța acelor valori care sînt relativ ușor de atins, fiind întărite, și micșorează importanța valorilor care sînt inhibate, fiind respinse. De exemplu, îngrădirea libertăților individului a determinat o diminuare a importanței pe care oamenii o acordă inițiativei, realizărilor personale, creativității și, mai ales, responsabilității sociale. în cazul în care subiecții individuali nu mai au control asupra valorilor ce se află în conexiune cu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
se află în această continuă curgere, revărsare și transformare a luminii alb strălucitoare. Dorințele, ambițiile, intențiile de a dobândi ceva, efortul de a merge într-o anumită direcție, sunt întreruperi ale curgerii și ale armoniei. Ele reprezintă „înotul contra curentului”, îngrădirea curgerii și se manifestă prin afecțiuni somatice, blocaje, prin inhibiții, temeri, gânduri negative, tensiuni, frici etc. Lumina alb strălucitoare nu mai poate curge în aceste condiții, apar gânduri perturbatoare, respirația nu mai e profundă, abdominală, ci dezordonată, anumite zone ale
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
a generalului Antonescu și intrarea țării în orbită politica și ideologica a Germaniei hitleriste au transformat măsurile împotriva alogenilor într-o politică de stat. Politica de “românizare”, adică de promovare a elementelor românești, în toate compartimentele vieții economico-sociale și de îngrădire, chiar de excludere, a elementelor alogene, în primul rând a evreilor, este definitorie pentru caracterul regimului Antonescu 1. În Consiliul de Cabinet, din 7 februarie 1941, generalul Ion Antonescu aborda tema mahalalelor, “aspect foarte dureros al vieților noastre”, susținând că
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
a generalului Antonescu și intrarea țării în orbită politica și ideologica a Germaniei hitleriste au transformat măsurile împotriva alogenilor într-o politică de stat. Politica de “românizare”, adică de promovare a elementelor românești, în toate compartimentele vieții economico-sociale și de îngrădire, chiar de excludere, a elementelor alogene, în primul rând a evreilor, este definitorie pentru caracterul regimului Antonescu. În Consiliul de Cabinet, din 7 februarie 1941, generalul Ion Antonescu aborda tema mahalalelor, “aspect foarte dureros al vieților noastre”, susținând că “în
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
conștientizează că:tensiunile interumane din cadrul a diferite generații (certuri, conflicte ce au rămas nesoluționate și în care participanții au păstrat până în clipa morții stări de furie, supărare, neiertare, amărăciune neexteriorizată etc.);intervențiile arbitrare ale unor membrii ai familiei asupra altora (îngrădiri ale libertății de a alege, de a se manifesta natural etc.); - afecțiunile ce au apărut datorită unor încălcări grave ale legilor armoniei și care s-au manifestat și la anumiți membri ai generațiilor următoare (bolile de familie). - comportamentele dizarmonioase manifestate
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
cetățeni 25, în condițiile în care destui lideri credeau că în Adunarea reprezentativă nu trebuiau să se regăsească toate categoriile sociale 26. În contrapondere cu o viziune precum cea menționată venită dinspre dreapta spectrului politic, liberalismul românesc avea în vedere îngrădirea puterii în scopul promovării individului ca figură a libertății, dar și un mai larg acces la putere 27, fapt care îl apropia puternic de stânga politică. Aflați în plină ofensivă, liberalii realizau o adevărată invitație către puterea publică nu pentru
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
anume aceea potrivit căreia, având forță economică și dobândind și cetățenie română, evreii ar fi devenit o concurență serioasă și în plan politic. Soluția întrezărită în fața acestei posibilități era cât se putea de simplă, dar neconformă cu spiritul Epocii Moderne - îngrădirea pentru evrei a drepturilor politice prin condiționarea acordării cetățeniei românești. Intervențiile din Parlament dădeau acum curs tuturor prejudecăților existente la nivelul societății românești, dar reprezentau în același timp și interesele evidente amintite deja. I.C. Brătianu nu era singurul om politic
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
parte și dintr-un partid politic. ... (4) Nici o persoană nu poate fi constrinsa să facă parte sau să nu facă parte dintr-un partid politic. ... (5) Dobindirea sau pierderea calității de membru al unui partid politic nu creează priorități sau îngrădiri în legătură cu drepturile cetățenești. ... Articolul 6 (1) Partidele politice se organizează și funcționează pe criteriul administrativ-teritorial. ... (2) Este interzisă constituirea de structuri ale partidelor politice după criteriul locului de muncă, precum și desfășurarea de activități politice în cadrul agenților economici sau al instituțiilor
LEGE Nr. 27 din 26 aprilie 1996 a partidelor politice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114123_a_115452]
-
acestora, legea specială nu poate păstra sau introduce un asemenea criteriu. Pe de altă parte, obligarea titularului de a-și păstra domiciliul pe teritoriul statului român, pentru a putea beneficia de plată pensiei și a celorlalte drepturi aferente, ar însemna îngrădirea dreptului acestuia de a-și stabili domiciliul sau reședința în străinătate, drept consacrat prin dispozițiile art. 25 alin. (2) din Constituție. Inexistentă unui acord de reciprocitate între România și statul pe teritoriul căruia beneficiarul pensiei și-a stabilit domiciliul sau
DECIZIE Nr. 113 din 8 octombrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114646_a_115975]
-
juridic discriminatoriu pentru cei arestați, fie și achitați ulterior, în raport cu ceilalți angajați absenteiști tot fără vreo culpă, constituie o încălcare flagrantă a art. 16 alin. (1) din Constituție, care consacră egalitatea în drepturi a cetățenilor; ... c) dispoziția atacată constituie o îngrădire a dreptului la muncă prevăzut în art. 38 alin. (1) din Constituție, ceea ce contravine art. 49 din legea fundamentală, deoarece pentru cel în cauză, stigmatizat în carnetul de muncă, nu există, în condițiile șomajului, perspective reale de a găsi un
DECIZIE Nr. 115 din 8 octombrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114656_a_115985]
-
nu contravine nici el principiului egalității, deoarece, astfel cum s-a reținut deja, fundamentul celor două situații este diferit și deci angajații nu se află în situații similare. Art. 130 alin. (1) lit. j) din Codul muncii nu constituie o îngrădire a dreptului la muncă și deci o încălcare a prevederilor art. 38 alin. (1) din Constituție. Contractul de muncă presupune drepturi și obligații atât pentru angajat, cît și pentru angajator. Contractul de muncă, în mod firesc, ar putea fi desfăcut
DECIZIE Nr. 115 din 8 octombrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114656_a_115985]
-
un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin această cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani." 108. Articolul 247 va avea următorul cuprins: "Abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi Articolul 247 - Îngrădirea, de către un funcționar public, a folosinței sau a exercițiului drepturilor vreunui cetățean, ori crearea pentru acesta a unor situații de inferioritate pe temei de naționalitate, rasă, sex sau religie, se pedepsește cu închisoare de la 6
LEGE Nr. 140 din 5 noiembrie 1996 pentru modificarea şi completarea Codului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114759_a_116088]
-
în mod defectuos și prin această cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani." 108. Articolul 247 va avea următorul cuprins: "Abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi Articolul 247 - Îngrădirea, de către un funcționar public, a folosinței sau a exercițiului drepturilor vreunui cetățean, ori crearea pentru acesta a unor situații de inferioritate pe temei de naționalitate, rasă, sex sau religie, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani." 109
LEGE Nr. 140 din 5 noiembrie 1996 pentru modificarea şi completarea Codului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114759_a_116088]
-
3.27 Contractantul (antreprenorul) este obligat, conform prevederilor legale, la plata daunelor pentru încălcarea sau deteriorarea drumurilor de acces sau a rețelelor de utilități, a terenurilor limitrofe prin depozitarea de pământ, materiale sau alte obiecte, precum și ca urmare a unor îngrădiri sau limitări din vina proprie. Articolul 3.28 În cazul în care contractantul (antreprenorul) are dubii cu privire la modul de execuție a lucrării, la modul de asigurare împotriva accidentelor, la calitatea materialelor sau părților de construcție, utilaje tehnologice, etc., livrate de
NORME METODOLOGICE din 9 septembrie 1996 privind conţinutul cadru al proiectelor - pe faze de proiectare -, al documentelor de licitaţie, al ofertelor şi al contractelor pentru execuţia investiţiilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113713_a_115042]