3,006 matches
-
pietruite. Iluminat, alimentare cu apă și gaze Majoritatea caselor din Ațintiș sunt construite din cărămidă nearsă, cu acoperișuri din țiglă, având în general 3-4 camere. Există și câteva case bătrânești, construite din lemn și pământ. Casele pot fi caracterizate ca îngrijite, tencuite, curtea fiind împrejmuită de garduri din lemn, cu părți mobile din metal, sau porți de fier tipic ardelenești. Aproximativ 95% dintre gospodăriile din sat sunt racortade la rețeaua de gaz și electricitate, cei văduviți fiind locuitorii de la marginea satului
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
destul de modeste, cu câteva excepții (și acelea nu foarte notabile) putem aprecia nivelul de bogăție acumulată al comunității ca fiind mai degrabă mediu, apreciere concordantă cu situația autopercepută. Casele - construite din BCA sau cărămidă, dar și din paiantă - sunt relativ îngrijite, curțile la fel, fără a excela din punct de vedere estetic. Suprafața curților este, în medie, cuprinsă între 500-1000 de metri pătrați, dintre care aproximativ jumătate o reprezintă casa (împreună cu anexele gospodărești), iar jumătate - grădina de legume. Se cultivă roșii
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cantități care acoperă doar strictul necesar autoconsumului, existând și câteva solarii ale căror proprietari mai și vând din producția lor de roșii, ponderea agriculturii de piață fiind însă destul de redusă. Există și câteva case cu etaj, mai mari și mai îngrijite, care pot fi considerate vile, aparținând fie unor oameni plecați de mai multă vreme în străinătate care au trimis bani familiei pentru a li se construi casa, fie „privatizaților” care sunt percepuți ca fiind singurii oameni mai bogați din sat
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
comunități, cei hărăziți cu talanți și mai ales grațiați de istorie au datoria de a scrie istoria acestor oameni fără timp și, deci, lipsiți de libertate. Cei care trăiesc în universul prosperității, aparținând probabil celei mai bine hrănite, spălate și îngrijite spețe din istoria umanității, moștenesc în triumful lor o anumită parte de nedreptate. În această „taină a fărădelegii” se ascunde sensul ortodox al pocăinței individuale și comunitare, psihologice și ontologice. Travaliul memoriei este o formă de răscumpărare a unui impresionant
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Novicov despre poezia lui Deșliu În numele vieții, În Viața românească, nr. 10, oct.l950) În ultimul timp s-a făcut vizibil efortul criticilor nu numai de a analiza realizarea artistică a operelor, dar a scrie ei Înșiși Într-o formă Îngrijită, ba chiar artistică. Atragem atenția, de exemplu, asupra cronicilor lui Ovid S.Crohmălniceanu consacrate romanelor Lanțuri de Ion Pas sau Drum fără pulbere de Petru Dumitriu (Contemporanul nr. 226/5, febr.1951 și nr. 243/23 din 1 și 8
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Kant, Întemeierea metafizicii moravurilor, ed. cit., p. 18. 8. Bunăoară un recenzent al lucrării, mai sus amintite, a Marciei W. Baron scrie: „Oricine respinge etica lui Kant drept iremediabil rigoristă și lipsită de sentimente trebuie mai întâi să citească lucrarea îngrijită a lui Baron”. 9. Vezi Ioan Humă, Geneza conștiinței morale, Editura Academiei Române, București, 2004, p. 30. 10. Ibidem, p. 31. 11. Immanuel Kant, Critica rațiunii practice, pp. 163-164. Pentru a obține un spor de claritate am introdus unele modificări în
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
premisa ca ar avea un acces în «absolută. S-a creat astfel o serie fără sfârșit de surogate ale revelației divine.” („Ființa istorică”, pp. 483-484.) 26. Critica rațiunii pure, traducere de M. Bagdasar și Elena Moisuc, Ediția a III-a îngrijită de I. Pârvu, Editura I.R.I., București, 1998, p. 386. 27. Ibidem, p. 441. 28. Vezi Ibidem, pp. 274-75. Cititorul Criticii rațiunii pure este avertizat în această privință chiar în prima frază a prefeței la ediția I „Rațiunea omenească - scrie Kant
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ușor nepoliticoasă, propunând să fie Înlocuită cu a se vedea sau cf., care Înseamnă confruntă. Iată o notă dată de Ioana Em. Petrescu În D. Popovici, Studii literare, vol. I., Literatura română În epoca „luminilor”, postfață de Aurel Martin, ediție Îngrijită și note de I. Em. Petrescu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1972, p. 505: Asupra versificației În Țiganiada, v. Florea Fugariu, Despre lectura manuscriselor lui Ioan Budai-Deleanu, Limba română, VII (1958), nr. 4, pp. 11-42; Id., Influența versificației populare asupra poeziei lui
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
simplificarea abuzivă, ignorarea inconștientului și eliminarea problemelor sexualității. Nu se poate explica chiar totul prin complexul de inferioritate! Semnificația pentru patologietc "Semnificația pentru patologie" Recurgerea la formațiunea reacțională este răspunzătoare de faptul că majoritatea copiilor sunt bine crescuți, curați și îngrijiți, că devin școlari disciplinați și studioși și adulți pe care se poate conta, sub aspectul punctualității și al conștiinței profesionale. Dimpotrivă, cu toții cunoaștem persoane neglijente, murdare, dezordonate, agresive, la care absența formațiunii reacționale este de-a dreptul regretabilă. Nu orice
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
libere. În metrou am elaborat totul, în definitiv era o repetiție, dar și un refuz destul de flagrant de a vorbi. Sau pur și simplu am scotocit un curs de filosofie și am fixat pionii relațiilor parentale. Era totuși un expozeu îngrijit, cu o introducere frumoasă, trei părți și o concluzie” (Frischer, 1977). Putem cita aici și exemplul unei alte femei analizate: Milena îi vorbește analistului ei despre erotism uretral și anal, despre castrare și despre pulsiunea morții și, după o interpretare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
mai putea evita, Alexandrina Cantacuzino, împreună cu delegatele femeilor franceze și spaniole la Sesiunea Societății Națiunilor din aprilie 1938 de la Geneva, a propus ca guvernele statelor membre să creeze - pe baza unei convenții internaționale - zone neutre, unde urmau să fie adunați, îngrijiți și protejați de bombe și de gaze toxice copiii, în caz de război 2. Delegația României a insistat și la sesiunea următoare a Societății Națiunilor (1939) pentru realizarea acestui proiect, susținut cu mare interes, îndeosebi de feministele din Anglia, care
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
a redus simțitor; în unele, această cifră a scăzut de la 22% la 3,6%. Socotim că aspectul educativ al acestei activități, privind mamele copiilor, este cel puțin tot atât de important. Copiii ca și mamele lor, sunt tot mai curat îmbrăcați, mai îngrijiți, mai sănătoși. Sfaturile medicului și ale personalului ajutător, găsesc tot mai multă rezonanță la mame. Acestea aduc și pe copiii mai mari și pe soții lor și roagă pe medic să-i cerceteze. Grija și osteneala membrilor Asociației și sacrificiile
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
poeme ale ciclului Innominada luz (1949), George Ciorănescu îi publică o plachetă. Un prim volum de poeme scrise în limba română, organizate de autor pe cicluri, este tipărit la Paris, tot în 1963, într-o antologie, Fructul de a trăi, îngrijită și prefațată de Virgil Ierunca. Poezia lui B. este, în prima ei fază din anii interbelici, una de sorginte profund intelectuală, accentuând un anume vitalism de factură nietzscheană, ceea ce o apropie mult de sugestiile expresioniste și de modelul, modelator în
BUSUIOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
și bolnăvicioase, există, bine desenată, fizionomia unui puternic scriitor realist. Chiar în schițele și nuvelele naturaliste există un element sănătos, așa cum există un element sănătos în însăși metoda naturalistă, la un Zola, la un Hemingway. Acest element este descrierea exactă, îngrijită, sobră, sugestivă a faptelor din realitate (...). Există un fapt cu totul demn de atenție în nuvelele din Întâlnirea din Pământuri - mă gândesc la acelea cu un pronunțat caracter realist: În ceață, O adunare liniștită, Întâlnirea din pământuri: și anume, claritatea
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
1905) este un roman de aventuri, plasat într-un cadru istoric real, populat de personaje care, cele mai multe, au existat aievea. Fără să manifeste o deosebită inventivitate, A. este totuși un bun povestitor. Stilul are o patina de vechime, iar limba, îngrijita, plăcută, vădește cultură. Tragedia Fernanda („Peleșul”, 1887-1888), cu o versificație destul de sigură, dar cu o intrigă ciudată, pare o traducere. Că traducător, A. nu e preocupat de calitatea literară a textelor, versiunile românești pe care le realizează fiind destinate scenei
ASLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285469_a_286798]
-
Generalități cu privire la studiile istorice, ediția a II-a, București, 1944. N. Iorga, Bizanț după Bizanț, Traducere de Liliana Iorga Pippidi, Postfață de Virgil Cândea, Editura Enciclopedică, București, 1972, p. 7. Victor Papacostea, Civilizație românească și civilizație balcanică. Studii istorice, ediție îngrijită și note de Cornelia Papacostea-Danielopolu, Studiu introductiv de Nicolae Șerban-Tanașoca, Editura Eminescu, București, 1983. Radovan Samardžić, „Les idée du siècle des lumières et de l’éveil national des peuples yugoslaves”, în vol. Les limières et la formation de la conscience nationale
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
N. Iorga, Istoria românilor și a civilizației lor, traducere din lb. franceză de Al. Lascarov-Moldovanu, București, 1929, capitolul „Dezvoltarea literaturii românești în veacul al XVII-lea”, pp. 181 și urm.; Victor Papacostea, Civilizație românească și civilizație balcanică. Studii istorice, ediție îngrijită și note de Cornelia Papacostea-Danielopolu, studiu introductiv de Nicolae Șerban-Tanașoca, Editura Eminescu, București, 1983, pp. 247-259, 259-283. Vezi N. Drăganu, anexă la studiul „Codicele pribeagului Gheorghe Ștefan, voevodul Moldovei”, în Anuarul Institutului de istorie Națională, III, Cluj, 1926, pp. 245-249
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ce ne-a prezentat, împreună cu gazdele, importantul lăcaș de cultură din capitala fostei Iugoslavii. Stolnicul Constantin Cantacuzino, Istoria Țării Rumânești întru care să cuprinde numele ei cel dintâi și cine au fost locuitorii ei atunci, ediție de pe un manuscris necunoscut, îngrijită și comentată de N. Cartojan și Dan Simonescu, Craiova, f.s. Vezi Andrei Pippidi, Tradiția politică bizantină în țările române în secolele XVI-XVII, Editura Academiei, București, 1983, pp. 120-122. Lucien Febvre, Le problème de l’incroyance. La religion de Rabelais, ed.
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
să-l aibă ele cu ordinea lucrurilor în privința cărora sunt chemate să statueze, pp. 202-233. Apud Romul Munteanu, Cultura europeană în Epoca Luminilor, Editura Minerva, București, 1981, p. 50. Emmanuel Levinas, „Préface” la Jerusalem ou pouvoir religieux el judaisme, ediție îngrijită și tradusă de Dominique Bourel, Paris, 1982. Friedcrich Schlegel, Werke, în 2 volume, Berlin, 1980; vezi pentru ideile istorice și istoriografice, vol. I, pp. 289-295. Cf. Victor Neumann, op. cit., pp. 33-34, notele 13 și 22, precum și întreg capitolul dedicat istoricului
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
unionistă și democratică a întreprinzătorului și neobositului ei redactor. Dar tonul articolelor politice, al pamfletelor și satirelor în versuri apărute în paginile revistei este, de cele mai multe ori, de o violență care nu mai lasă loc și pentru o expresie literară îngrijită. Umorul e greoi, cu ironii, calambururi și jocuri de cuvinte rudimentare. Țintele revistei sunt antiunioniștii, „reacționarii” de toate orientările, susținătorii ideii de a se aduce pe tronul Principatelor un prinț străin. Se critică, de asemenea, la rubrica „Taifasuri parlamentare”, activitatea
BONDARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285812_a_287141]
-
BRĂNIȘTEANU, B. (pseudonim al lui Bercu Braunstein; 17.IV.1874, Iași - 29.XII.1947, București), gazetar. Fiu al comercianților Ester și Avram Braunstein, B. a avut parte de o educație îngrijită. Elev mai întâi la Iași, apoi la Roman, a fost trimis (1888) în Germania, unde a și terminat liceul. La Universitatea berlineză, a urmat apoi cursuri de sociologie și economie politică. Întors în orașul natal, și-a inaugurat în 1895
BRANISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285863_a_287192]
-
care primește darul oferit de acesta; eă mâna care strânge, care adună, care ia sau fură și mâna care risipește, care nu poate păstra. Trebuie să avem În vedere și forma mâinii, dar și modul În care este cultivată sau Îngrijită aceasta de către individ. Ea este expresia directă a nivelului de educație și cultură al persoanei respective, dar și un indicator al activității profesionale a acesteia. O mână poate fi și expresia emoțiilor: mâna leneșă și mâna nervoasă, mâna ascunsă sau
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
și linguistice, Craiova, [1942]; Grigore Alexandrescu, Opere complete. Poezii și proză, București, 1940; Barbu Lăzăreanu, Glose și comentarii de istoriografie literară, București, 1958 (în colaborare cu Ion Crișan). Repere bibliografice: Al. A. Philippide, N. Filimon, „Ciocoii vechi și noi”, ediție îngrijită și comentată de G. Baiculescu, ALA, 1931, 545; Perpessicius, Opere, V, 92-96, IX, 215-219; Dan Smântânescu, N. Filimon. „Ciocoii vechi și noi”, „Epoca”, 1933, 1399; Dan Smântânescu, „Teatrul românesc acum o sută de ani”, RP, 1934, 5007; Gh. Vrabie, „Ion
BAICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285545_a_286874]
-
BĂLĂCESCU, Lucia Dem. (22.I.1895, București - 5.XI.1979, București), prozatoare. Fiică a comandorului Petre Demetriade, B. s-a bucurat de o educație îngrijită. A studiat la Școala de Belle Arte din București și, în particular, cu Gh. Petrașcu și cu Eustațiu Stoenescu, desăvârșindu-și studiile în Elveția și în Franța. La Paris frecventează medii în care se cultivau fronda și se promova spiritul
BALACESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285559_a_286888]
-
participând la convoi cu o nehotărâre blândă în ochii lui albaștri. însoțit de-un dascăl chel, cu figura violentă, care cânta neașteptat de subțire, preotul oficia grav, liniștitor, în veștmânt de catifea neagră, cu cruce albă între umeri. Subțiratic și îngrijit, suferea de bătrânețe, cu bărbia începând să-i iasă în afară. Mulțimea urma carul mortului cu boi înjugați. Figuri amestecate ieșeau la iveală, după capriciile înghesuielii. O babă cu gura surpată și nas țâșnit pe sub ochelari părea o bufniță cu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]