1,294 matches
-
poate susține orice. Dar cartea rămâne o admirabilă demonstrație de volubilitate sofistică și de beție de idei. Ea încîntă intelectul și-l stârnește la gândire și e o adevărată dramă ideologică, o capodoperă în felul ei, care a avut o înrîurire covârșitoare mai ales în sociologie. De la Ibrăileanu încoace, o mulțime de sociologi văd istoria modernă a României ca o desfășurare continuă de silogisme în care o eroare politică nu-i decât o eroare de gândire. Cu vioiciuni orientale, Ibrăileanu continuă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și socialiștii au făcut critică socială extremă, radicală. Dintre munteni, Ibrăileanu se ocupă doar de Odobescu și Caragiale, primul considerat sinteză de criticism și pașoptism, al doilea - critic social extrem, ca și Eminescu. Spiritul critic al muntenilor s-ar datora înrîuririi școlii critice moldovenești, îndeosebi Junimii, la care Odobescu și Caragiale s-au raliat. Lui Maiorescu, Ibrăileanu îi consacră un articol obiectiv mai târziu, caracterizîndu-l "pînă astăzi cel mai bun scriitor de idei al romînilor". Cele mai bune pagini de interpretare
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
realiza în relație cu anumite opțiuni filosofice dar, după cum spune I. Radu (24, p. 314), . Conform acestei aserțiuni, omul este un sistem bio-psiho-social, subliniindu se, astfel, determinația socialității, deci omul este privit ca centru de intersecție într-un câmp de înrâuriri sociale. Copilul se include automat în acest sistem, deoarece el se încadrează unor realități deja constituite, formate din relații acceptate și active. Alături de elementul social, pentru definirea personalității o importanță deosebită o are contextul relațiilor interpersonale, în care se reliefează
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Tudor Flondor, Cernăuți, 1933; Călătorie veselă în Italia, Cernăuți, 1935; Viața și opera lui Ion Sbiera, Cernăuți, 1936; Geneza poeziei „Somnoroase păsărele”, Cernăuți, 1939; Bucovina de Nord (28 iunie 1940 - 28 iunie 1941), Sibiu, 1941; Goethe și Eminescu, Cernăuți, 1942; Înrâuriri heineene în opera lui Eminescu, Cernăuți, 1942; Schiller și Eminescu, Cernăuți, 1943; Ienăchiță Văcărescu (Vieața, opera, influențele străine), Cernăuți, 1943; Făt-Frumos în frac, Cernăuți, 1944; Versuri de tot felul, Brad, 1944; Don Juan, Timișoara, 1944. Traduceri: Li Tai Pe, Flori
TCACIUC-ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290103_a_291432]
-
în ieșirea din zodia răului. Nu e de mirare că Ț. cultivă acum, cu oarecare insistență, poezia religioasă, publicând un volum de „rugăciuni și viziuni”, intitulat Cartea iluminării (2000), care grupează câteva texte esențiale, de mare suavitate, trădând pe alocuri înrâurirea târzie a lui Lucian Blaga („Aproape de clipă; / Aproape de nor,/ E marea risipă / Din ultimul zbor.// Și omul nu poate / Să schimbe ce-i scris, / Cu semnele toate / Din ultimul vis...” - Cunoașterea). Cântate în surdină de poet, divinitatea, iubirea, creația rămân
ŢARNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290090_a_291419]
-
școlilor românești ortodoxe din Transilvania, funcție pe care o părăsește în 1806 (sau în 1808). Devenit protopop al Brașovului, în 1817 avea să fie destituit. Împreună cu fiul său trece în Moldova. Se pare că la Iași a avut o oarecare înrâurire asupra învățământului. Reîntors în Ardeal, în 1820 e iarăși protopop. Se înrudea cu scriitorul Ioan Barac și cu N. I. Ciurcu, editorul brașovean. Cunoscător de limbi străine, T. colaborează în 1802 la traducerea, din grecește, a Acaftistului Sf. Cruci. Lucrarea sa
TEMPEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290129_a_291458]
-
Pe Murăș și pe Târnave. Flori înrourate (doine și strigături) (1929; Premiul Academiei Române în urma unui raport întocmit de Octavian Goga). A semnat și Toma Nour. T. alcătuiește, sub imboldul tatălui său, care prin 1885 culesese folclor în Vrancea, și sub înrâurirea lui Andrei Bârseanu („dascălul luminat”), culegerea de folclor Pe Murăș și pe Târnave. Flori înrourate, care conține aproape șase sute cincizeci de piese lirice, doine și strigături. În Predoslovie el susține o opinie exprimată de George Coșbuc, Ovid Densusianu, N. Iorga
TECULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290119_a_291448]
-
Mihai Eminescu la 1 decembrie 1876, se introduc în sumar o variantă a Mioriței din satul Râtcova, aflat în Serbia, Reflexii despre sociologie și metafizica Olteniei de Petre Pandrea, articolele Poezia populară a românilor din Valea Timocului de N. Cartojan, Înrâuriri românești în literatura și viața bulgarilor de Al. Iordan, Influența literaturii românești asupra celei bulgare de Petre Florescu. Cu versuri sunt prezenți Pan Halippa, Grigore Bugarin, Petre Florescu, Const. Rîuleț, V. Barbu Jora, Crâstea I. Nucă, proză semnează George Aria
TIMOC (TIMOCUL). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290175_a_291504]
-
mimetice, văduvită însă de sensurile inițiale. De regulă, spectacolul cuprinde o parte introductivă, descriptivă (în care se schițează portretul măștii), urmată de moartea animalului și reînvierea acestuia prin descântecul Blojului (Moșului, Ciobanului, Urâtului), care îl însoțește. Textul poetic prezintă vădite înrâuriri ale cântecului liric, ale strigăturii și descântecului, fiind posterior pantomimei. Masca propriu-zisă, construită din lemn, cu maxilarul inferior mobil, inițial stilizată, se transformă dintr-un element de recuzită teatrală într-un obiect decorativ, fiind împodobită excesiv cu mărgele, hurmuz, panglici
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
ai noștri, care ascultase la ușă, auzise lecția profesorului. Bineînțeles cei mai zvăpăiați au pus mantalele în capul celor trei „trădători“ și le-au tras un număr de pumni. Respectul nostru pentru Maxim a crescut considerabil. O dovadă puternică a înrâuririi pedagogului asupra sufletelor tinere. O dovadă mai mult că profesorul trebuie să fie nu numai învățător, ci și pedagog. Conul Alecu Borănescu 11 era pentru matematici. Dar nu prea se prăpădea cu firea. Foarte vanitos de nașterea lui boierească, în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
industriașii mari și mijlocii de prin orașe, lasă toată alegerea în mâna celor mai puțin impuși. Pentru a face o justă repartițiune a drepturilor electorale de prin orașe, ar trebui ca aceste trei clase de contribuabili să aibă o deopotrivă înrâurire asupra alegerii deputaților orașelor. Pentru acest sfârșit vă propunem mai jos măsuri, cari le cunoaștem cu toții că vor fi foarte eficace. Vom mai observa în ceea ce privește numărul de deputați ai orașelor, că el este prea mare în proporțiune cu interesele ce
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
primi vicleimul îi va merge bine, că oricărei case care respinge steaua îi va merge rău. Se-nțelege că acestea erau eresuri bine întreținute de cei interesați, dar care aveau credincioși în oamenii de pe vremuri. Cu încetul, tradiția a pierdut înrâurirea și lucrul a degenerat. Când vicleimul era încă pur, oamenii vicleimului mare intrau în case, depuneau cutia care figura orașul Betleem, Irod se așeza pe scaun, având la dreapta și la stânga câte un soldat, apoi ordona să i se aducă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pături sociale este pentru că nu era omul unei convingeri și nu avusese statornicie de credințe. Căci un ziarist mare nu este acela care știe numai să scrie frumos, ori să scrie mult, ori să varieze subiectele, dar mare și cu înrâurire asupra contemporanilor este ziaristul legat de unele convingeri, cu o puternică temelie morală, cel care iubește cu putere ceva din lucrurile mari: patria, poporul său, în general oamenii. Cezar Bolliac scria bine, însă sufletul popular urma pe alți ziariști cari
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
puști Chasseport (decembrie 1875) sau acelea ale generalului american Berdan, recomandat de Petersburg (ianuarie 1876) ș.a. au fost refuzate de guvernul român din cauza gravelor dificultăți financiare prin care trecea țara. În fine se asigură că ministerul impus la noi de înrâuriri străine în noaptea de 11 martie 1871 se clatină foarte serios, tot prin înrâuriri străine, negreșit. Se fac tot felul de combinări și se pun stăruințe pe lângă mai mulți bărbați politici.“2 Foarte interesant este articolul publicat în Românul de la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1876) ș.a. au fost refuzate de guvernul român din cauza gravelor dificultăți financiare prin care trecea țara. În fine se asigură că ministerul impus la noi de înrâuriri străine în noaptea de 11 martie 1871 se clatină foarte serios, tot prin înrâuriri străine, negreșit. Se fac tot felul de combinări și se pun stăruințe pe lângă mai mulți bărbați politici.“2 Foarte interesant este articolul publicat în Românul de la 10 ianuarie 1876, sub titlul Basarabia și Dobrogea. Iată-l: „Citim în ziarul Le
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
că România uneltește cu Rusia (Pall Mall Gazette - cf. TEL., 17 februarie 1876, p. 1) etc. Însă se mai adaogă că dând fiecare parte, ceea ce pierde principele ereditar 4 pe de o parte, va lua pe d-altă parte mulțumită înrâurirei Cabinetului de la Petersburg, Dobrogea împreună cu Küstenge.“ Și Românul urmează apoi cu comentariile. Din articolul acesta reproducem următoarele linii: „Nu este mai iertat d-a se întreba care ar fi echivalintele Basarabiei meridionale pentru un român, decât ar fi d-a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
detronare.“6 Pe vremea aceea, pe la 1876, presa nu avea dezvoltarea de azi și nici opinia publică nu era atât de deșteaptă față de afacerile publice; de aceea puținele articole ale ziarelor asupra celor mai vitale chestiuni naționale rămâneau fără mare înrâurire asupra publicului. Dar acest articol al Românului dovedește un lucru, dovedește că Rusia n-a prezentat chestia Basarabiei în chip neașteptat la Congresul din Berlin în 1878, ci o pusese în lumea diplomatică, a tratativelor și a intrigilor, cu doi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
V. Ștefanelli ș.a. În ultimele numere, sub semnătura lui Șt. Nosievici și a lui I. Vorobchievici, se tipăresc partiturile muzicale pe care se cântau unele dintre poeziile lui Alecsandri, cel mai statornic și fecund colaborator. Câtă vreme a stat sub înrâurirea fraților Hurmuzachi, „foaia” era scrisă într-o frumoasă limbă românească și se bucura de o largă răspândire în toate provinciile românești. Mai târziu, încercările abuzive ale lui I. G. Sbiera de a impune sistemul fonetic preconizat de Aron Pumnul aveau
FOAIA SOŢIETAŢII PENTRU LITERATURA SI CULTURA ROMANA IN BUCOVINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287051_a_288380]
-
vlăstare ale unei lumi dominate de histrionism. Mai degrabă în sensul aptitudinilor de scenograf cu ochi educat și cu o bună informație istorică sunt și descripțiile minuțioase ale lui F., preocuparea lui pentru acuratețea reconstituirii interioarelor și a cadrelor exterioare. Înrâurirea lui Balzac, invocată de exegeți, rămâne incertă. În Ciocoii vechi și noi se încheagă, astfel, o ambianță caracterizată fie de opulența obosită, agonică, fie de fastul grosolan, fie de mizeria tristă. Dacă finalitatea etică îngroșată, structura hibridă, inegală, stilistica ezitantă
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
drept, severă, dar articulată erudit, solemn, elegant - nu era prezent aici. În pofida unui comentariu contradictoriu, rigidizat în bună măsură de dogma clasicistă, studiul Mihail Eminescu (1903) are câteva repere interesante: explicarea creației lui Eminescu prin predispoziții ereditare, temperament, educație și înrâuriri succesive, din cultura română și din cea germană. Criticul recunoaște că prin Eminescu poezia a primit „o viață mai intensivă și mai variată”, că limba română s-a îmbogățit, poetului fiindu-i relevată importanța. Nu lipsită de substanță este portretistica
DEMETRIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286727_a_288056]
-
unui destin aparte. Înșirând chinurile și durerile țării urgisite, monologul din final („Chinuri?...”) e o izbucnire nestăvilită a unor trăiri îndelung comprimate. Inexistente în textul de la premieră și în acela al primei ediții, din 1902, aceste versuri de 16 silabe (înrâurire hugoliană) au fost compuse pentru cea de-a doua ediție, probă care a contat mult în „afacerea” tristă a paternității puse la îndoială. O prezență enigmatică, dar de transparentă semnificație simbolică, este Român Gruie, „statornic reazăm” al domniei, acela care
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
Grigorescu, iar filonul liric, când nu anticipă sentimentalismul sămănătorist, trimite la arta lui M. Sadoveanu sau la finețea senzitivă din proza poetică a lui D. Anghel. D. are gustul tainei, vocația fantasticului (chiar dacă uneori acesta e prea elaborat, cu puternice înrâuriri din E.T.A. Hoffmann și E.A. Poe), prefigurând factura scrierilor lui Gala Galaction și, poate, ceva din atmosfera povestirilor lui V. Voiculescu. Din același tărâm bântuit de fantasmele nedeslușite ale copilăriei vin basmele nuvelistice Neghiniță, Norocul dracului, Stăpânea odată ..., Departe
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
mizând în schimb pe exactitate, măsură, acuratețe. Circumspectă, dar nu lipsită de îndrăzneală în formularea unor ipoteze, riguroasă până la pedanterie și pertinentă în intențiile atent centrate, practică o investigație densă, impulsionată și de pasiunea documentării. O preocupă ecourile, „modelele”, efectele înrâuririlor, cu un cuvânt filiațiile scriitoricești (de pildă, între Al. Hâjdeu și B. P. Hasdeu), ca și relațiile fluide dintre „structura sufletească” a unui autor și opera lui, dintre „viața trăită” și „viața ficțiunii”. Se poate lesne sesiza înclinația de a
DRAGOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286852_a_288181]
-
variante posibile ale unor crize conjugale, adăugând moralizarea aferentă. Ultima sa scriere dramatică, reprezentată postum, în 1980, Sentimente și naftalină (cu titlul inițial Valsul), este o satiră alimentată de contemplarea uzurii și deteriorării în relația femeie-bărbat, unde se pot recunoaște înrâuriri venind dinspre Micul infern de Mircea Ștefănescu. Câteva dintre aceste piese au fost cuprinse, în 1971, în volumul Teatru. SCRIERI: Într-o gară mică, București, 1934; Moața, Creața și Grasu la bal, București, 1945; Cu Țăndărică spre mările Sudului, București
DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286863_a_288192]
-
împreună cu I.S. Bădescu, societatea literară „Orientul”, patronată de D. Bolintineanu și din care a făcut parte la un moment dat Mihai Eminescu. Ca poet, G. este un romantic postpașoptist care, în absența unei vocații viguroase, încă primește, ca și alții, înrâuriri venind dinspre mai vechii I. Heliade-Rădulescu, V. Alecsandri și D. Bolintineanu. Afișează o pasiune aparte pentru Byron și poezia lui, afinitate pe care și-o motivează printr-o legătură de sânge, înrudire fantezistă, ridiculizată de contemporani. Volumele Preludele (1862), Miosotis
GRANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]