3,121 matches
-
pe genunchi, privind Lumea prin fanta ce i-o lăsa ușa deschisă spre stradă a camerei. Din timp în timp, farul portului arunca un fulger de lumină verde, smulgându-l pe Carol pentru o clipă din întuneric. Câte un trecător întârziat, ajuns în momentul flash-ului în dreptul ușii deschise, rămânea surprins într-un straniu stop-cadru, în care cei doi își amestecau privirile timp de o fracțiune de secundă, suficient însă ca să-și arate unul altuia uimirea de a vedea o ființă
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
Probabil că lui Carol îi displăcu această intimitate și clipa de familiaritate născută spontan, căci toată noaptea umblă tăcut și ursuz, purtându-l pe Filip anume prin părțile din oraș care știa că nu-i plac. Când întâlnea vreun trecător întârziat, îl oprea, îl privea țintă în ochi și-i spunea foarte serios un text de tipul: Fiica mea mi-a cumpărat o gorilă, și îl indica pe Filip cu un gest al mâinii, care știe să îngrijească morminte, știe să
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
ți se spune, dar în același timp a înțelege tot și a privi totul cu detașare și cu o liniștită ironie. Printre pisici, cunoscute prin îndelungatele lor maneje preliminarii în amor, sunt unele care, ca și oamenii lipsiți de prejudecăți întîrziate, suprimă orice preludii și merg drept la scop. Câte milioane de vorbe ai spus tu în viața ta! Ai spus vorbele care sunt în Shakespeare, în Goethe și în Kant. Numai că le-ai combinat altfel. Unele femei nu se
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
și inconfundabila mea aură livid-verzuie de serviabilitate au contribuit, neîndoielnic, la eligibilitatea mea pe post de ușier. Nu numai că aveam douăzeci și trei de ani, dar arătam în mod evident ca un om de douăzeci și trei de ani întârziat. Îmi aduc aminte că încărcam fără nici un pic de competență oamenii în mașini. Dimpotrivă, îmi efectuam sarcina cu o falsă aparență de unilateralitate soldățească, de supunere la datorie. După câteva minute însă, mi-am dat seama cu claritate că răspundeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
orice direcție s-ar fi nimerit. Totuși, îmi aduc aminte că eram încă țintuit pe strapontină când doamna de onoare mi s-a adresat: — Uite ce-i, a început ea pe tonul unei profesoare care vorbește unui copil nu numai întârziat, dar căruia îi mai și curge nasul întruna, respingător. Nu știu cât te pricepi dumneata la oameni. Dar ce om în toate mințile și-ar ține logodnica toată noaptea, în ajunul nunții, bâiguindu-i că e prea fericit ca să se poată însura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
vă mai spun un lucru înainte de a mă duce la culcare, ceea ce mi se pare o acțiune foarte pertinentă. Și v-aș fi îndatorat dacă v-ați strădui să nu considerați cele ce am să vă spun drept un gând întârziat. Pot să vă ofer un motiv perfect verificabil care face din faptul că am patruzeci de ani când scriu acestea un monstruos avantaj-dezavantaj. Seymour a murit la treizeci și unu de ani. A-l aduce chiar până la această vârstă destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
din umeri vizitatorul. Sigur că am trecut și prin Stavropol. Poate am să-ți povestesc ce s-a Întâmplat acolo. Știu o poveste destul de stranie... Mașa Însă nu prea avea chef să asculte poveștile Extraterestrului. Și așa ora era destul de Întârziată, iar oaspetele trăgea la măsea, vorbind În dodii. - Călătoriți destul de mult? Îl Întrebă ea. - Da, destul de mult, zise vizitatorul. N-am fost trimis, În fond, aici, conchise el, să tai frunze la câini, ci să cunosc lumea. După care adăugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
până la urmă tot vor arăta ca niște pungi goale. Dar ea nu-și dă sutienul jos. Pe drumul de întoarcere la Londra, a început să plouă. Sheba, Richard și Polly s-au oprit la o benzinărie ca să ia un prânz întârziat. Shebei nu i-a surâs ideea de a mânca înăuntru - deprimant, a zis ea - așa că Richard le-a lăsat pe ea și pe Polly în mașină și s-a dus să ia ceva la pachet. Sheba și Polly l-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
școală. Deși coșmarurile de copil ale lui Danny se potoliseră, în majoritatea dimineților, băiatul încă se mai trezea cu ochii încețoșați și morocănos. Danny avea unsprezece ani, dar deseori, peste noapte, Jina îi găsea lumina aprinsă în cameră. Clopoțelul pentru întârziați sunase deja când femeia l-a lăsat în fața porții de la intrarea în școală. Știa că oricum n-ar fi primit nici un sărut de la revedere sau măcar o privire aruncată peste umăr. S-a uitat după fiul ei care-a intrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
ca niște boschetari libidinoși cum treceau între universitate și bibliotecă. Le știam deja după pași. Unele pășeau elastic și încrezător; simțeai arcuirea pulpelor în rochiile lor strâmte și bucuria de a fi femei, femei adevărate. Altele țopăiau, într-o adolescență întârziată, treceau în gașcă cu alți studenți și erau mai gălăgioase. Încă nu se descoperiseră, încă nu erau femei și încă n-aveau pic de tandrețe. „Tandrețea vine numai cu suferința, domnule coleg, zicea Tămaș. O femeie trebuie să trăiască o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
care și l-au construit cu sârg, să nu menționeze perioada aceasta. Nu cadrează, dom’le. Bărbații nu recunosc că au fost copii, așa cum femeile recunosc că au fost fete. Prima diferență. După 17-18 ani, dacă nu au o copilărie întârziată, încep să se-ndrăgostească, să se uite la o femeie ca la o femeie, nu ca la colega din banca din față care trebuie trasă de păr. Atunci devin dependenți de o altă femeie, de cea care îi învață să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
ceea ce ar fi fost o aberație tragică pentru amândoi chiar dacă în noi am fi tânjit la asta. Dar ea îmi întrerupse gândirea: - N-a fost să fie! repetă. Apoi se îndreptă spre fereastra ce dădea în curte, și, privind florile întârziate aflate de-a lungul gardului, spuse atingându-mi cu tandrețe mâna dreaptă pe care o țineam pe pervaz: - Ce frumoase flori! Păcat, în curând vor dispare! Ziua aceea trecu amestecat: ne plimbarăm pe străzi, pe bulevarde, în centru, prin forfota
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
și ipocrizie, domnule Pavel. Chiar de cei care o pun în practică, Puterea adică, pentru că oamenii transferă doctrinei toate scăderile, micimile, arivismul, orgoliul și refulările lor. Era în ziua a doua a anului următor. Doamna Pavel strângea tacâmurile acelui prânz întârziat, ajutată de Marga Popescu, a cărei veselie stătea parcă să nege, ca un argument absurd, concluziile vorbirii dintre mine și stăpânul casei. - Atât aveți de spus, domnule judecător? mi se adresă deodată surprinzător Marga Popescu, brusc interesată de discuția căreia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
de soare, de singurătate. Și moșneagul coborâse din carul lui, și mergea încet pe drum, desculț și el, lângă băiatul cu părul ca undelemnul. Mergeam și noi pe jos, ca să ne mai desmorțim. Și deodată, într-un pâlc de holdă întârziată, zărirăm umbre de secerători. Se ridicau și se plecau regulat. Iar la margine o momâie se târa la fața pământului, ceva negru ce se mișca cu greutate. —Ce să fie acolo? întrebă doctorul. Ne apropiem încet. Apoi ne abăturăm în loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
se linișteau, după ce tăciunii mureau în spuză și cânii se făceau covrig sub chilne, cele trei ferestre zăbrelite luceau încă până târziu în straja a treia a nopții. Luminile lor parcă întindeau fire vii pe toate drumurile văii - spre drumeții întârziați. Într-un rând, sara, Petrișor Damian de la Cornul Caprei era cu chef și sta în bătătura hanului, de vorbă cu cărăușii. Își dusese murgul în grajd, îi dăduse grăunțe, ș-acuma ședea c-o mână-n șold, cu cușma plesnită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
sare. Minerii din Teghaza nu au altă sursă de hrană decât ce primesc din Tombuctu, care e situat la o distanță de douăzeci de zile de drum, sau din alt oraș la fel de îndepărtat. S-a întâmplat uneori ca o caravană întârziată să-i găsească pe unii dintre acei oameni morți de foame în colibele lor. Deșertul devine însă cu adevărat infernal dincolo de această localitate. Nu mai dai decât peste oase albite, de la oameni și cămile care au murit de sete, singurele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
prind avionul la New York. Fielding a telefonat la JFK și a anunțat compania Trans-American că există o bombă la bordul avionului meu. „N-a fost nici o scofală“, mi-a spus Fielding la telefon. „Întotdeauna procedez așa când sunt în întârziere. Întârziații sunt trecuți printr-un filtru, dar nu și cei de la clasa întâi. Nu e rentabil.“... Dar mai e și un al doilea mister, un mister care persistă. În după-amiaza acestei duminici trec de la bucătărie la dormitor. Deschid ușile albe ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
n-ar afla Amantele din vremuri. * HIBERNAL NOPTAT II Ce umbră stă la geamul tău Ca de iubiri învinse ? ! Un fost poet, și-al nopții hău, Pe uliți ninse. Un plâns iernatic, innoptat, Cu viscol de urgie - În ceasul greu, întîrziat, Aleargă, cine știe... * MODERNĂ Cântau La "Radio" Populare, Aperitive, De-o țuică Și măsline. Legende clasice, Într-un castel, Departe, Secolul XVIII. Ceaiuri pișcoturi Și-acadele. Acolo, pace Acolo, Și-acolo. Orașul fermecat. Acroplan. Un tren, Un vapor. Un monstru
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
din moment ce ochii celor amorțiți nu mai erau în stare decât să-i urmărească pe cei doi oameni în mersul lor. Aici liniștea era ceva neobișnuit aici. Intrarea lui Virgil și a lui Vultur-în-Zbor schimbase întrucâtva atmosfera în care acești petrecăreți întârziați își duceau în mod obișnuit existența. Aflat și el în stare de șoc, Vultur-în-Zbor simți prezența a ceva mai alunecos, mai periculos, mai puțin previzibil prin efectele sale: emoția paznicului de închisoare ai cărui evadați tocmai s-au întors, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
soarbă cu nesaț din... Cafeaua de dimineață. 6 Ridicarea tinerilor scriitori împotriva vârstn icilor s‐a mai întâmplat în trecut, ceea ce nu‐i valabil în cazul de față, dar disensiunile de atunci s‐au topit precum zăpada sosită în preajma primăverii întârziate. Atunci, prin 1938, pacea generațiilor, după câte ne aducem aminte, a făcut‐ o un G. Călinescu care a vorbit autorilor „Despre bazaconia generației de ultimă oră” ( a se vedea „Poeți tineri bucovineni”, în „Viața românească” XXX nr.5, mai 1938
Mamă, lecții de viață. In: OMAGIU MAMEI by Ioan Costache Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1070]
-
îngăduitor, încât mi-am putut permite ceva substanțial mai puternic decât ProPlus ca să mă țină trează. Astfel, de la miezul nopții încolo, sub privirile fixe, sincere și neîncrezătoare ale diverșilor oameni de serviciu, ale lui Bill, gardianul de noapte, sau ale întârziaților care plecau ocazional după program, am recompus Planeta din bucăți, am învelit-o cu sârmă subțire și i-am atașat drăcovenia uriașă de metal argintiu, ca un jupon victorian din sârmă, care atârna deasupra întregii chestii în inele neregulate. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
să-i depistăm pe cei care folosesc des și nemotivat minciuna pentru a ieși dintr-o situație penibilă? I am învățat să mărturisească adevărul, ca pe o părere de rău, despre atitudinea neadecvată de dinainte? I-am integra pe cei ”întârziați” în școala noastră incluzivă? Am depistat copilul capabil, dar leneș? Le-am corectat tuturor limbajul neconform cu normele unui limbaj literar și civilizat? Atunci, am făcut încă un pas spre educarea lor. Multe dintre aceste deziderate rezolvă prin lecții de
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]
-
să mă sărute pe obraz. Întotdeauna mă bucur să văd o nouă față drăgălașă În birou. Se Întoarse spre Elisa și spuse: Scuze, scumpete, dar trebuie să fug ca să mă Întâlnesc cu tipul cu jeanșii Diesel pentru un mic dejun Întârziat. Spune-i tu lui Kelly. Ea dădu din cap, iar el Își aruncă o geantă gen curier peste piept și se repezi spre ușă. —Davide, salut-o pe Bette, Îl instrui Elisa pe singurul tip rămas la masă. Ochii negri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
bineînțeles, e invitat din toată inima la petrecerea de mâine. Totul e pregătit și gata de acțiune. Am promis că voi transmite informația și am Închis. —Despre ce era vorba? Întrebă el. —O, mama vrea să vii pentru o cină Întârziată, dar i-am spus că probabil vrei să ajungi acasă, la tatăl tău. În plus, chestia aia pe care ei Încearcă s-o prezinte cu titlul de mâncare e atroce. Tăcu o clipă, apoi spuse: De fapt, dacă nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Încât m-am dat instinctiv Înapoi, În scaunul meu cu rotițe. —Bette! Ai văzut, nu-i așa? Ai citit, nu-i așa? mă Întrebă frenetic, repezindu-se spre mine cu grația și entuziasmul unui fundaș de fotbal. Interpretă reacția mea Întârziată ca pe o negare și-mi aruncă efectiv hârtia pe birou. —N-ai citit nici măcar Buletinul de Bârfe? urlă ea. Fetele m-au sunat de dimineață acasă, ca să mă anunțe. —Kelly, ăă... mi-e atât de greață de chestia asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]