104,540 matches
-
scut, și, zdup, se face lumină peste tot și viața o ia de la capăt, din cer atîrnă un candelabru imens, iar din mîna lui Dumnezeu cade tihna peste cei un milion de oameni adunați între cele două mîini, toți se-ntreabă al cui o fi trupul acela atît de palid și frumos, o fi vreun înger, nu că e prea bătrîn, o fi vreun heruvim, nu că Dumnezeu nu-i lasă slobozi pe pămînt, decît prin cer, iar acolo încă nu
TIHNA by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/5500_a_6825]
-
cu mersul ei imponderabil Interogația, îi simțim pașii călcând peste sunetele numelui nostru, câteodată se oprește în loc și atunci nu mai putem respira, De unde vine? Cine-a trimis-o? Ce vrea? Dar cum ai putea tocmai pe ea s-o întrebi? Prin numele nostru - Interogația construiește poduri peste ape demult dispărute; albiile lor - râpe invadate de păsări împușcate, bălării și câini înfometați mestecând umbre de animale sălbatice... Piramidele secolului XXI Masivele clădiri tencuite cu solemnitate strașnic păzite de aerul răcoros dinlăuntru
Poezie by Florin Costinescu () [Corola-journal/Imaginative/4525_a_5850]
-
din jur, camerele de luat vederi stau cu urechile ciulite, câinii de pază au luat locul leilor de piatră, și schiaună în căști în limba engleză... Unde e focul? Mă întorc pe urma sfâșiată a vechilor pași, fără să mă întreb unde a dispărut nisipul din clepsidră, cu timp cu tot, unde s-a prelins trupul meu, cel subțire, șuvoi lunecos printre stânci potrivnice de i-a rămas numai forma imprimată în straturile calcinate ale amurgului? Din loc în loc grămezi de
Poezie by Florin Costinescu () [Corola-journal/Imaginative/4525_a_5850]
-
care atât ne-am dorit să-i ajungem fără să ne pese că ne vor îngropa cu fiecare zi sub greutatea lor și nu ni-i înfiiază nimeni eu stau sigur într-o elegie cu obloanele trase și nu mai întreb de tine nu aștept să-ți apară chipul în fereastră și să-ți arăt cum crește iarba peste mâna care ți-a dăruit scorușe și porumb fiert acesta este ultimul poem pe care îl scriu degeaba se cârcotește de astă
Într-o elegie cu obloanele trase by Ion Cocora () [Corola-journal/Imaginative/5820_a_7145]
-
Marian Drăghici Domnului Mihai Șora țara mea beton-de-securiști cu-ochii-niciodată-triști ca mâine Domnu’ Șora ne întreabă cât e ora în betonul tuturor(a). păi să vedeți Domnu’ Șora (încerc eu) în țara asta betonată n-am scris la urma urmei decât poezii dar ce poezii - un poem. - continuu răsărit (stins) de soare prenatal reluat, în cap
un poem la o sută de ani by Marian Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/5928_a_7253]
-
Cu fiecare plecat care îmi lasă Făclia sa aprinsă Ca far al timpului rămas Eu Din întâmplare Mă văd în acest oraș Printre atâția vii ce fug de viață Speriați ca de-o invazie barbară Și nu iubesc și nu întreabă și nu dau Numănui nimic Nici chiar lor, Atâția vii care par morți de mult În ei înșiși, în mine. Din acest oraș De unde încă n-am plecat Strig morții care îmi aparțin Ei răspund întotdeauna: „Prezent” la catalogul celor
() [Corola-journal/Imaginative/5978_a_7303]
-
citit dintr-o revistă nemțească pit a sosit mult mai tîrziu - după ce i-a administrat cîteva povești colaterale unui dement am vorbit despre tragerea loto și despre cărți care ar merita o continuare - Cum e să fii căsătorit? m-a întrebat florina. - E ca și cum ai avea în tine un omuleț de nisip, care la cea mai mică atingere se împrăștie, se reface la loc și iar se împrăștie - la infinit. surescitați din cauza discuțiilor numai sticlele aduse de florina ne-au liniștit
Poezii by V. Leac () [Corola-journal/Imaginative/6076_a_7401]
-
semi-frumoasă de aceea cumva încearcă să se facă mică și e înduioșătoare în agitația ei patetică ea vine pe trotinetă și cînd vrei s-o îmbrățișezi ca pe una pe care n-ai mai văzut-o de mult s-o întrebi ce mai face s-o inviți la o cafea vezi doar o trotinetă rezemată de zid
poemul săptămânii by Romulus Bucur () [Corola-journal/Imaginative/6155_a_7480]
-
frunzulițele verzi să pictezi o ramură de bambus nesfârșită pe care n-ai văzut-o niciodată și fiecare frunzuliță verde să-ți ia o zi din viață astfel încât ea să fie tânără și tu foarte bătrân la sfârșit să te întrebi atunci la ce bun toate astea când s-ar fi putut altfel petrece totul și viața și frunzulițele verzi și chiar ramura de bambus cu foșnetul ei foarte subtil cu tot acestea îmi treceau prin minte într-o seară de
Poezii by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/6240_a_7565]
-
glosat ca pe-o poveste Cu imagini erudite, Eu bătrân student în mite. (O, amarnice dulci texte, Vă glosez tot ca poveste Cu imagini erudite, Eu cărunt student în mite.) 1959 Cumpănă Lui Serban Cioculescu Prin stinse, lungi oglinzi alunecînd, Întreb, răspund, mă cert tot mai dușman: O, nu-i un dialog! Dar mai curînd Doi cîini se latră aprig la palan. Iar alteori cu-acel strigoi istoric, Ce sunt și nu sunt, parcă mă împac: Atunci, cert veacul, cînd rîzînd
Poezii by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Imaginative/6354_a_7679]
-
Cînd sînii sfarmă năstureii de la bluze. Se bat covoarele a toamnă lungă. Se bat covoarele a toamnă lungă, Castanele au țepii tot mai moi, Murate-n dup-amiezele de-oloi; Din urmă melcii vor să ne ajungă Și să ne-ntrebe ce mai știm de îngeri; S-au cam rărit și-apar numai spre seară Cu catastife pline de constrîngeri, Ca fără veste-n umbră să dispară, Lăsîndu-ne nedumeriți și singuri Să ne jucăm cu trupurile noastre Și-apoi să ne
Poezii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6420_a_7745]
-
a ieșit tot ce nu mi-am propus îmi scălda întreaga ființă într-o lumină prietenoasă bucuria copacilor când treceam pe străzile în care investisem speranțe o aversă fugară gazonul brusc plin de melci ne-am mai întâlnit undeva îl întreb pe vreun trecător doar ca să-i aud glasul răspunzându-mi orice
Poezie by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/6304_a_7629]
-
alte mecanisme După chipul și asemănarea acestora, În timp ce Dumnezeu Coboară printre ei Si învață să meargă pe role Ca să îi poată salva. bunavestire Încă nu eram, Numai tu știai că voi fi. Si totuși ai fixat Bunăvestirea Fără să mă întrebi. Sau, poate, n-ai fost nici tu întrebată? Ai fost și tu pusă În fața faptului împlinit? La urma urmei, Ce-aș fi putut hotărî Înotând în lichidul amiotic, Iubind Haina de carne fierbinte Care se pregătea să mă dezbrace, Să
Poezii by Ana Blandiana () [Corola-journal/Imaginative/6464_a_7789]
-
Si, din când în când, obosiți, Se opresc să bea o cafea La o măsuță pe trotuarul De lângă o catedrală din secolul XI Pe care o privesc fără să o vadă, Pentru că se gândesc la altceva Si fără să se întrebe Cine este cel ce a locuit cândva Într-o casă atât de mare. dulce confuzie Port hainele tale, Pe care corpul meu le ocupă Mirându-se de potrivire Si hainele se miră Ca și cum chiar tu ai fi revenit - Dulce confuzie
Poezii by Ana Blandiana () [Corola-journal/Imaginative/6464_a_7789]
-
 N IA ) de Vasile Mic Din volumul COPACUL DE ARGINT Chemarea la mântuire Și plantele Sunt chemate La mântuire. Dintre ele, Unele vor fi aruncate În infern, Altele vor crește În întuneric. Pe noi, Contemporanii Plantelor Mulți ne vor întreba Unde am ascuns Lumina. Alegerea femeilor Femeile au de ales Între zei Și semenii lor, Poeții. Poeții pot alege Între femei Și un pahar de vin. Femeilor Le e la îndemână A iubi Ori a iubi un poet... D Lestine
Din volumul Copacul de argint. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Vasile Mic () [Corola-journal/Imaginative/87_a_74]
-
S-au înfrățit, în sfârsit: cazemate fără respect. Am plâns cu fruntea lipită în pumni acolo unde si alții au încărunțit de lacrimi cu mult înainte de a se deschide cerurile, asteptând o voce sau o poruncă. Și mulți s-au întrebat într-o limbă veche: noi nu vom fi răsplătiți pentru că am dus o viață cumsecade? Asta în timp ce soarele asfințeste si bătrânul Aerostate plânge din vechime cu letopisețe si didahii. În nebuniile semnelor nu mai disting nimic, în nebuniile crucilor de
Răsplata by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/6338_a_7663]
-
nebuniile crucilor de deal poți doar să-l revezi pe fratele mort întors de pe front. În nebuniile arătărilor se sprijină doar plânsul si oamenii locului care par hărăziți muțeniei -mâncând ce a scuipat marea la țărm. Și mulți s-au întrebat într-o limbă veche: noi nu vom fi răsplătiți pentru că am dus o viață cumsecade?
Răsplata by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/6338_a_7663]
-
care bărbatul lăsat singur se pierde în trupul lui Dumnezeu care pleacă, numai eu fac gesturi de disperare, în urma mea nu rămîne decît cerul bătut de nori prin care nu se mai vede nimic, femeia stă în varul pereților și întreabă, numai eu știu să-i răspund, dar zac singur într-o bodegă în a cărei turlă bat clopotele și strana de mult a tăcut) - nu, desigur, nu toți cei care privesc același cer prin fereastra prin care dispar văd același
VIZUINA sau DUMNEZEU PLICTISIT by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/6369_a_7694]
-
agățată în crengile unui platan legănându-se în bătaia vântului și spaima aceea că e-un copil spânzurat - o viziune pe care noaptea a dat să o șteargă cu scrâșnet de os cu fierul pe fier. Poem civil nu mă-ntrebați ce legătură are istoria cu poezia cine a înțeles totul pe dos cine a plâns de ce era nevoie de megafoane când vocile noastre se aud atât de departe? Str. Lermontov, 26 Pe drumul spre casa de pe deal, șoferul Volgăi mi-
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/6387_a_7712]
-
deloc iar eu sunt bustul pictat al femeii din vârful corabiei și sânii mei fermi taie apa. Călătoresc în corabia de carne a câte unui poem cu sare pe buze obsedată de tine ca Vasco da Gama ars de pustiu , întrebându-mă cine a scris primul dintre noi doi cuvintele astea eu sau tu n
Poezie by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/6559_a_7884]
-
pe-acest astru ultimul sihastru lumina lovește clapele mării și lumea se umple de acordurile Preludii lor și Baladelor care îmi acompaniază reveria aud clipa cum se sparge precum sâmburul ajuns la maturitate adun cojile cu măturica ce faci - mă întreabă cineva și eu de colo - mai nimica
DIMINEȚI LIGURE by Mircea Petean () [Corola-journal/Imaginative/6495_a_7820]
-
Emil Brumaru Te țin de nimb ca de un frîu Și te întreb: O, Îngere, Unde-o să-mi fie așternutul meu de după Stingere? În puf de-azur și-asceză? În smoala clocotind dulce-a desfrîu Într-o marmită de cristal, obeză, Adusă de pe-o margine de rîu, De un criptosatyr transparent
Întrebarea mea firească… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6712_a_8037]
-
Emil Brumaru Te țin de nimb ca de un frîu Și te întreb: O, Îngere, Unde-o să-mi fie așternutul meu de după Stingere? În puf de-azur și-asceză? În smoala clocotind dulce-a desfrîu Într-o marmită de cristal, obeză,
Întrebarea mea firească… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6801_a_8126]
-
ai rostit Geografia beznei Cu inima ușoară? da între cele două țărmuri înălțându-ne din adăpostul subtil al flăcării lumina/întunericul m-au despicat deși nu mă gândesc la asta și nu o simt dar nici pe tine nu te întreb despre geografia beznei bocetul de bărbat auzit în vis Alunecări de pământ Alunecări de pământ până jos pe fața muntelui carnea pământului ruptă până la os rădăcinile orbite de lumină care țipă le auzi? toate aceste lucruri visând să fie în
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/6619_a_7944]
-
ani sînt mai vii și mai tulburătoare decît oricînd sînt vulturul pe care poetul român nichita stănescu l-a privit în ochi atunci cînd a scris poemele lui despre domnul vultur sînt tăblița de lut pe care fără să mă-ntrebe poemele de acum cinci mii de ani mi-au scris numele * tzone e un nume rar în poezia română tzone e un nume far în poezia română tzone nu e tzara tzone nu e naum zis și gellu nu e
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/6641_a_7966]