5,014 matches
-
împrejurării că Metoada nouă de scriere și citire (de I. Creangă ș. a. ) a avut succes numai prin meritele intrinsece și ar fi o rea răsplătire pentru compuitorii ei daca deodată, în mod brusc și fără oarecare tranziție s-ar [înceta] întrebuințarea ei și s-ar recomanda în mod obligatoriu o alta, numai poate pentru că-i tipărită în tipografia statului (abecedarul de Barbu Constantinescu). 67 [TITU MAIORESCU] Vaslui în 28 august 1875 ROMÎNIA INSPETORATUL ȘCOLAR CIRCONSCRIPȚIUNEA IAȘI N-o 210 Raport provizoriu
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
această direcție nici nu este lipsită de oarecare succes, pe care însă cu trei eleve numai nu l-am putut constata cu siguranță. D-sa aparține unei generații scolastice bine determinate, bogate în cuvinte și sterpe de idei. Prin urmare întrebuințarea de cuvinte neuzitate sau al căror înțeles nu-l cunoaște pe deplin înlocuiește la d-sa, ca și la multe altele, estrema sărăcie de cugetări. De-aceea, în raportul d-sale N-o 3, pe care vi-l înapoiesc, această
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
o rară suficiență, cu o satisfacere personală deplină în cât privește capacitatea și modul său de espunere. Scrierea e în toată școala neglijată, caligrafia - o noțiune cunoscută numai teoreticește, gramatica există ca un fel de schematism de cuvinte a căror întrebuințare reală li lipsește copiilor în istoria românilor cronologia nu se știe exact și intuițiunea vremilor trecute li e dată elevelor (din nefericire după chiar cărțile didactice) cu punte de vedere foarte moderne. În geografie memorarea fiind la locul ei, elevele
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
continuă până la foaia 217 unde începe tâlcuirea sau arătarea gramaticei slavonești. Sfârșitul acesteia lipsește iar filele de // la 261 până la 282 sunt goale. [TITU MAIORESCU] Iași, în 6 martie 1875 ROMÎNIA BIBLIOTECA CENTRALĂ DIN IAȘI N-o 14 Se propune întrebuințarea unui rest de 185 lei n. Domnule Ministru, Instr. și Cultelor La adresa dv. N-o.... atingătoare de întrebuințarea restului de 185 lei noi rămași în păstrarea mea, n-am putut răspunde îndată din următoarea cauză: Prin adresa mea N-o
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
261 până la 282 sunt goale. [TITU MAIORESCU] Iași, în 6 martie 1875 ROMÎNIA BIBLIOTECA CENTRALĂ DIN IAȘI N-o 14 Se propune întrebuințarea unui rest de 185 lei n. Domnule Ministru, Instr. și Cultelor La adresa dv. N-o.... atingătoare de întrebuințarea restului de 185 lei noi rămași în păstrarea mea, n-am putut răspunde îndată din următoarea cauză: Prin adresa mea N-o.... v-am fost cerut ca acei bani să rămâie în păstrare-mi cu aceeași destinație, adică pentru a
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
am comunicat că la cumpărătura încuviințată și mandată de d-voastră cu adresa N-o 10797 am realizat o economie de 185 l. n., iară prin raportul meu N-o 14, din 6 mart 1875, v-am făcut propuneri pentru întrebuințarea acelei economii aflătoare în mînele mele. Anume propășind strângerea sistematică a literaturei noastre vechi laice și bisericești, am dat o listă de 18 opuri tipărite (22 volume) și 7 manuscripte, cele mai multe din secolul trecut, care mi s-au propus cu
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
amintite de cătră d-v. întrece cu mult terminul prevăzute de lege. [TITU MAIORESCU] [Iași, 5 - 25 septembrie 1875] Domnule Ministru, Alături cu locuința directorului Școalei Primare N-o 1 din Trei Ierarhi se află două odăi de a căror întrebuințare dispune Ministeriul Instrucțiunei și în cari până acuma au locuit cu învoirea acestuia mai mulți studenți de la Universitate. Revizoratul judeților Iași și Vaslui nu au avut până acuma un local de cancelarie și, fiindcă arhiva mutată dintr-un loc într-
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
153 volume care s-au pierdut sub direcțiunile domnielor voastre precum și acele pe care le-ați împrumutat ulterior * contra regulamentelor. Binevoiți a răspunde acestor provocări până în termin de opt zile pentru a mă scuti de neplăcuta sarcină de-a face întrebuințare de misiunea cu care sunt investit prin înaltul Minister. Primiți încredințarea considerațiunei mele. Bibliotecar VI [RAPORT PRIVIND RECUPERAREA CĂRȚILOR ȘI MOBILIERULUI BIBLIOTECII CENTRALE DIN iași] ROMÎNIA BIBLIOTECA CENTRALĂ DIN IAȘI Iași, 1876 iunie 22 Domnule Ministru! N-o 29 Permiteți
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
foarte burgheză: nu după multă vreme a consimțit să-și scrie memoriile pentru un ziar religios foarte deschis Ia ideile moderne. Fetișcana, la rându-i, s-a măritat, spre a-și satisface instinctele dezlănțuite și spre a nu lăsa fără întrebuințare niște talente cu totul remarcabile. Sunt, de asemenea, foarte mândru că am fost primit în acea vreme ca un egal într-o asociație masculină prea des calomniată. Dar asupra acestui lucru nu voi insista: știți bine că până și oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
prietenelor mele adormite, și el mă ajuta să le părăsesc când le era lumea mai dragă. Îl strecuram... Dar văd că mă înflăcărez și pierd orice măsură... La urma urmei, mi s-a întâmplat să-i dau libertății și o întrebuințare mai dezinteresată, ba chiar ― gândiți-vă cât eram de naiv! ― s-o apăr de câteva ori, fără să ajung, desigur, până într-acolo încât să mor pentru ea, dar riscând, totuși, într-o oarecare măsură. Să-mi fie iertată această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
chiar a văzut că o bagă În gură și o mestecă; totuși, cînd au Încercat oamenii lui să facă acest lucru, s-au săturat repede și unii au fost cuprinși de accese de vomă sau de greață. Cea din urmă Întrebuințare ce se dă acestei plante Îi pare atît de neobișnuită Încît se teme că nimeni nu va da crezare povestirii sale, căci, Înșirînd zeci de jurăminte și dovezi ale autenticității spuselor sale, el continuă prin a arăta că i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
deosebite popoare, asupra cărora relațiunile lui Herodot sunt din ce în ce mai fabuloase. Lângă gura Boristenului locuiau Calipizii, care erau Greco-Sciți, așezați și agricultori. Totuși se vede că ei lucrau pământul mai mult din pricina exportului grânelor către orașele grecești, decât pentru propria lor întrebuințare și că ei trăiau tot după sistemul scitic, din turme și productele lor (IV, 17, 18). Afară de regiunile ocupate de diversele popoare, Herodot ne vorbește și de râurile ce curgeau prin ele. Lucru destul de curios, că el nu vorbește de
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
nasul turtit, ochii și sprâncenele oblice, lucru de care el nu face nici o amintire. Apoi rasa mongolă e de obicei slabă și nu are pântecele atârnând. Fenomenele de această natură, pe care le înfățișează rasa chineză, sunt datorate îngrășării prin întrebuințarea opiului. Herodot deosebește anume de Sciți un popor ce ar locui către munții Urali, tocmai prin faptul că acest popor ar avea nasul turtit, dovadă că Sciții nu-l aveau în această formă (IV, 23). Cercetarea resturilor din limba scitică
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
a vinde pe copii lor la neguțitorii străini, care îi duceau afară din țările lor» (V, 6). Din rămășițele comediei atice ce ni s-au păstrat, se constată că, pe timpul lui Menandru (342-290 în. de Hr.) asemenea apelative erau în întrebuințare. Ca popor însă Dacii sunt pomeniți, după cât se pare, pentru întâia oară de geograful Strabon. Acest scriitor, care amintește si dânsul existența Geților la nordul Dunării, stabilește următoarea deosebire între Geți și Daci: « Geți sunt acei ce se înclină către
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
de metal sau de lemn. Pe lângă acest semn în formă de balaur mai era încă unul de stofă pătrat, pus în vârful unei cozi, în formă de prapur, care se vede mai totdeauna alături cu balaurul dac. Se cunoaște de pe întrebuințarea acestor semne că armata Dacilor era împărțită în oarecare corpuri, că deci era o armată organizată și nu numai o grămadă nedeosebită de luptători. Această armată cunoștea însă și oarecare mișcări determinate, provocate în mijlocul vuietului bătăliei prin niște semne date
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
o mai sărute de noapte-bună, dar nu a reușit niciodată să facă asta. După ce era pedepsit că nu mîncase un anumit fel de mîncare, nu i se mai dădea felul acela, ci primea un ou fiert. Totuși, după ce auzi ce întrebuințare îi găsiseră foștii chiriași cuptorului, băiatul se uită cu atenție la plăcinta ciobănească adusă la masă în seara aceea. în cele din urmă, arătă cu degetul și întrebă: — Poți să-mi dai o porție? Doamna Thaw se uită la soțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
numerale ordinale sau, mai rar, cardinale) categorie, treaptă, rang, clasă; calitate; de toată mâna, de toate felurile, de toate categoriile; numele unor unelte sau obiecte (de gospodărie) sau ale unor părți ale lor, care se asemănă, ca formă și ca întrebuințare, cu mâna sau care se apucă, se manevrează cu mâna. - mână curentă, balustradă. A. Rodin - liniile palmare ASCUND mesaje numerice: După Pitagora, totul este aranjat după număr și cele zece degete reprezintă baza de numărare de azi, cu toate că sistemul calculatorului
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
o creștere importantă în a doua jumătate a secolului. Cronologic, unele morminte pot fi datate pentru începutul secolului V, în timp ce M132 este datat cu certitudine pentru secolul VI, pentru toate celelalte morminte există numai aproximarea că a doua fază de întrebuințare a necropolei aparține sfârșitului de secol VI, iar unele dintre ele chiar începutului de secol VII. Dintre elementele prezenței paleocreștine din necropola callatiană în secolele IV-VI, lucru atestat de mărturiile arheologice descoperite în necropole, amintim orientarea defuncților de la V-
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
își aminti si răspunsul pe care-l dăduse ea: "Dumnezeu a făcut și șobolanii și tot el l-a făcut și pe Zeydel. Savanții mei au descoperit mijlocul de a folosi șobolanii în laboratoarele lor și i-au găsit o întrebuințare și lui Zeydel. Cu asta v-am răspuns la întrebare, domnule?" încheiase ea pe un ton semeț. Cel ce ridicase problema era vestit ca un om cu limba ascuțită. Îi răspunsese tăios: ― Înțeleg. Aveți în laboratoarele dumneavoastră ființe omenești care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
purtam o afecțiune nerostită. Îmi amintea de anii copilăriei. Era o verigă care mă unea cu trecutul. — Da’ mi-a dat cinșpe dolari, Ignatius. — Te rog, nu mai vorbi despre ea. Toată povestea asta e un sacrilegiu. Dumnezeu știe ce întrebuințări degradante va găsi acelei pălării. Ai cei cincisprezece dolari la tine? — Mai am șapte. Atunci de ce nu ne oprim să mâncăm ceva? Ignatius indică un cărucior la colțul străzii. Avea forma unui crenvurșt pe roate. Am impresia că vând crenvurști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
lunară a soției sale Rita, se întreba cum se descurcă doamna Reilly în camera aceasta atât de puțin utilată. De câte ori se făcea reclamă la televizor pentru un aparat nou de bucătărie, doamna Mancuso îl cumpăra, indiferent cât de obscură era întrebuințarea lui. — Ș-acu’ spune-mi ce-a zis omu’. Doamna Reilly puse să fiarbă o oală cu lapte pe aragazul ei victorian. Cât am de plătit? I-ai spus că-s o biată văduvă care are de-ntreținut un copil? — Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
este binecunoscut că fumului de țigară în combinație cu acidul cianhidric poate conduce la asemenea o reacție. Atunci am întrebat-o pe menajeră despre ce e vorba, iar ea mi-a spus că tocmai afumau saltelel. Fumigația este una din întrebuințările dosmestice ale acidului cianhidric. Cu siguranță ar fi putut avea acces la această substanță. ă Deci este menajera? Porfiri își ridică sprâncenele cu îndoială. ă La urma urmei, oricine din casă ar fi putut avea acces. Marfa Denisovna, bătrâna doică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
lor cade În nas. Dacă apar prea multe săli de conferință, vor sfîrși goale, Într-o bună zi. Trebuie să existe un capăt al noilor generații de profesioniști și cînd acest final va veni, va trebui să se găsească noi Întrebuințări pentru sălile de conferință. Vor deveni Închisori sau arene pentru gladiatori sau nave cosmice. În van. Întrebarea lui Maggie Încă plutește În aer. — Aiureli, nu mă băga În seamă. Greșeala mea. Voiam doar să rostesc „sîni“. Am observat că mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
mai general, toate sînt, de fapt, „instrumente” și vehicule” pseudoeducative: se folosesc la ceva, servesc la ceva... Ele intră în dialog (ironic, polemic...) cu toate semnificațiile lor consacrate livresc, mitologic, științific, paremiologic ș.a.m.d., bref - cu valoarea lor de întrebuințare simbolică, anchilozată în clișeu... În loc de „morală a fabulei”, autorul se amuză să persifleze calamburesc formule prestigioase, întorcînd pe dos lecția moralei clasice și împrospătînd-o „modern” (ex.: „plopii fără soț sînt foarte numeroși”; „cînd pisica nu-i acasă, e prin vecini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
imaginația dezlănțuită sînt însoțite de persiflarea urmuziană a oricărei „morale” de final: „Singurul lucru stabil și precis: că ați citit aceste rînduri și ați așteptat morala. Să vă fie de bine! Fumatul oprit. A se trage de mîner după fiecare întrebuințare”, reflex al unei lumi pe dos, vidate de transcendență (blasfemiile la adresa creștinismului, dar nu numai, sînt frecvente), suficientă sieși și propriilor metamorfoze arbitrare. La „precursorul” Urmuz, trăsăturile genurilor clasice erau conservate în forme liliputane: „romanul în patru părți” Pîlnia și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]