2,365 matches
-
primăvăratică a grădinii copilăriei prin cuvânt. Niciun scriitor nu-și făcea prezența și atunci luam o bucată de hârtie și aruncam pe ea cuvinte simple dar izvorâte dintr-un suflet cald de copil. A fost o vreme când toamna mă întrista, mă speria, pentru că nu-i înțelegeam profunzimea ... Acum zâmbesc inocenței mugurilor și mă las înveșmântată de parfumul toamnei. Oare am uitat să zâmbesc împreună cu speranța sau am găsit eternitatea în stânca ruginită de vreme? O lacrimă din ochiul norilor bătu
VOLUM IN LUCRU, FRAGMENTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381917_a_383246]
-
putea să devin un nou măslin ce sub blestem să cadă. Mă zbat să fiu tot timpul pregătit să-ntâmpin,Doamne,-oricând a ta venire cu trup curat,cu sufletul gătit în straie luminoase de iubire. Dar până-atunci mă întristez și plâng știind ce rost pe acest drum Te-aduce și parcă simt cum bicele Te frâng și-alături de tâlhari Te pun pe cruce. Anatol Covali Referință Bibliografică: RUGĂCIUNE ÎN SFÂNTA ȘI MAREA ZI / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
RUGĂCIUNE ÎN SFÂNTA ŞI MAREA ZI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380341_a_381670]
-
o râma neagră În geam sub sticlă și priviri o mie. Zilele se scurgeau și era admirată, Dar sub priviri atâtea, cin'să știe? Că ochii fetei deveneau mereu Îndurerați și goi așa-n fotografie. Stând ani acolo ea se întrista De tot ce îi era dat ca să vadă, Era în forfota din zi mereu acolo Și-n toiul nopții triste tot în stradă. Sub ochii ei trecea în ritm alert O lume tristă fără bani în pungă, Doar ea vedea
FATA DIN GEAM de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380354_a_381683]
-
trandafiraș, Vino în grădina mea Și câmpia ta s-o lași! Se apleacă și-o sărută Cu gându-I pur de copilaș, O mângâie și vru s-o rupă Cu brațu-I fin și drăgălaș. Surprinsă, tresări răsura, Dintro dată se-ntristă; Vânătă de indignare, Printre lacrimi suspină: -De-ai să mă rupi, eu te-nțep, De veșnic să te doară, Și veșnic să îți amintești Parfumu-mi de fecioară. Băiatul trase și mai tare, Ea-l înțepă cu dușmănie. El se-ncrâncenă din
TRANDAFIRAȘUL DE CÂMP de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380488_a_381817]
-
Gabriel Dragnea Publicat în: Ediția nr. 1383 din 14 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului În ultimii zece ani am avut doar trei vise: Chemarea, Suspinul și Regăsirea, descătușate, dezlănțuite Venite să doară, promise de Cel Ce Veghează... Și zorii se întristează în lipsa creației. Toate trei într-o singură noapte Trei șoapte apăsate, poruncitoare Într-o săptămână care mulțumea timpului Pentru nerăbdarea cu care-și scutură clipele De pe aripele obosite de așteptarea creației. Chemarea În primul vis, Cel Ce Veghează se-asează sub
3 PENTRU REGĂSIRE de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380546_a_381875]
-
grotesc de multe ori, dar pe care l-a îndrăgit și a devenit solitar cu el pe parcursul povestirii. Pe mine această carte m-a pus serios pe gânduri, am citit-o și recitit-o cu aceiași plăcere bucurându-mă și întristându-mă deopotirvă, râzând plângând, cugetând la rosturile vieții și ale morții. Omul descris în carte este prins în păienjenișul păcatelor (beția, fumatul, violul...) din care nici măcar nu încearcă să iasă. El își acceptă destinul (“ce ți-e scris în frunte
„PE VREMEA CAILOR PĂGÂNI” DE SIMION BOGDĂNESCU EDITURA „CRONEDIT” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380555_a_381884]
-
schimba radical în urma nenorocirilor care se abătuse asupra lui. Din vocea lui Nicolae răzbea deznădejdea, disperarea, deși încerca să braveze. Pierduse și trebuia să se obișnuiască cu această pierdere incomensurabilă. Dorind să treacă peste această stare, care vrând-nevrând, îi cam întristă pe toți, Valentina începu să pună întrebări și să sporovăiască, alungând pentru moment atmosfera apăsătoare care încerca mereu să se strecoare la masa lor. Vorbiră vrute și nevrute, iar după ce terminară cu toții de servit cafeluța, așa zisă, matinală, plătiră și părăsiră localul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379202_a_380531]
-
schimba radical în urma nenorocirilor care se abătuse asupra lui. Din vocea lui Nicolae răzbea deznădejdea, disperarea, deși încerca să braveze. Pierduse și trebuia să se obișnuiască cu această pierdere incomensurabilă. Dorind să treacă peste această stare, care vrând-nevrând, îi cam întristă pe toți, Valentina începu să pună întrebări și să sporovăiască, alungând pentru moment atmosfera apăsătoare care încerca mereu să se strecoare la masa lor. Vorbiră vrute și nevrute, iar după ce terminară cu toții de servit cafeluța, așa zisă, matinală, plătiră și părăsiră localul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379202_a_380531]
-
într-o stea/ Din necuprinse zări// Să nu mă plângi, fetița mea,/ Că las în urmă manuscrise/ Și cu speranțe și cu vise/ De-acolo eu te voi veghea// Să nu mă plângi, fetița mea./ Că plânsul tău m-o întrista.” (Să nu mă plângi) Autoarea își amintește cu recunoștință și dragoste filiale de mama ei: „Din ochii tăi, mamă, ochi de mângâiere/ Cresc flori, înfloriră stele.// Din mâini/ Crescură pâini/ Iar din tălpi cu călcâiul crăpat/ Crescură drumuri ce viața
EDITURA ANAMAROL de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379527_a_380856]
-
Eli ! Lama Sabahtani!...Sabahtani!Piesa s-a sfârșit, cortina cade dramatic ca un zidChiar dacă unii aplaudă, cel căzut e atât de rece... VI. ZĂPEZI IMACULATE., de Mihai Condur, publicat în Ediția nr. 2229 din 06 februarie 2017. Nu vă-ntristeze ale lumii patimi Și nici chemarea ei înșelătoare În liniște să stați ca-ntr-un adânc de ape Iar voi, zăpezi imaculate în suflete s-aveți, Și-n inime, Lumină! Nu vă-ntristeze-al mării vuiet Ci stați precum o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380853_a_382182]
-
2229 din 06 februarie 2017. Nu vă-ntristeze ale lumii patimi Și nici chemarea ei înșelătoare În liniște să stați ca-ntr-un adânc de ape Iar voi, zăpezi imaculate în suflete s-aveți, Și-n inime, Lumină! Nu vă-ntristeze-al mării vuiet Ci stați precum o stâncă solitară Izbită-n grea furtună de-nverșunate valuri Iar voi, zăpezi imaculate în suflete s-aveți, Și-n inime, Lumină! Nici nu v-aprindeți iute, în bucurii deșarte Nu fiți un foc de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380853_a_382182]
-
nu vă fie frică să spuneți Adevărul Pe cei mai mici ca voi să-i apărați, De nedreptatea făcută vouă nu vă plângeți Iar voi, zăpezi imaculate în suflete s-aveți, Și-n inime, Lumină! Citește mai mult Nu vă-ntristeze ale lumii patimiși nici chemarea ei înșelătoareîn liniște să stați ca-ntr-un adânc de apeIar voi, zăpezi imaculate în suflete s-aveți,Și-n inime, Lumină! Nu vă-ntristeze-al mării vuietCi stați precum o stâncă solitarăIzbită-n grea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380853_a_382182]
-
aveți, Și-n inime, Lumină! Citește mai mult Nu vă-ntristeze ale lumii patimiși nici chemarea ei înșelătoareîn liniște să stați ca-ntr-un adânc de apeIar voi, zăpezi imaculate în suflete s-aveți,Și-n inime, Lumină! Nu vă-ntristeze-al mării vuietCi stați precum o stâncă solitarăIzbită-n grea furtună de-nverșunate valuriIar voi, zăpezi imaculate în suflete s-aveți,Și-n inime, Lumină! Nici nu v-aprindeți iute, în bucurii deșarteNu fiți un foc de paie care arde doar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380853_a_382182]
-
a rătăcit Într-un timp de altădată, Între-apus și răsărit? Chiar credeam că pașii ei S-au oprit la noi în prag Și-am privit-o bucuroși, Și-am primit-o cu mult drag... Dar nu știu...ceva, cumva A-ntristat-o și-a plecat Lăsând neaua pe câmpii Și un duh îngândurat... Unde-i primăvara Doamne? Ai chemat-o Tu la Tine Prea sătul de omenire, De pământul în ruine? Prea-ntristat să vezi iubirea Rătăcind...plângând pe-afară... Să
UNDE-I PRIMĂVARA DOAMNE? de MARIA LUCA în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381061_a_382390]
-
să-mi fi mâncare, și nu poamă lăudată! -Eu sunt mic și n-am putere, inima mi-ai frânt pe dată, te-ai gândit că nu-i plăcere să n-aibă copii tată? Parcă îl lovise cerul, tare mult se întristase, iute,iute porumbelul gura de pe el își luase! -Foamea asta bat-o vina, ne va fi la toți mormântul, moartea ne va fi pricina, altor aripi vom fi cântul! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: GREIERELE ȘI GUGUȘTIUCUL(fabulă) / Doina Bezea
GREIERELE ȘI GUGUȘTIUCUL(FABULĂ) de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381324_a_382653]
-
este mai puțin convențional, mi-am permis să vă pun unele întrebări care nu aparțin de domeniul științei. Aș mai avea o ultimă întrebare. Ce vă bucură și ce vă supără cel mai mult!? Constantin GAINDRIC: Mă supără și mă întristează ce se întâmplă la noi, în Republica Moldova. Am avut mari speranțe, însă cei ce au ajuns la putere confirmă spusele lui G. Simenon. Orizontul lor, atitudinea față de educație, știință, față de popor denotă poate nu rea voință, însă cert neprofesionalism și
INTERVIU CU DOMNUL DR. HAB., PROF. CONSTANTIN GAINDRIC, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381281_a_382610]
-
adapt.) Astfel că dragostea - îndepărtându-se -, încetinește pasul unui cal ce-mi simte respirația greoaie și din pinteni slaba-mi fire: de ce-aș fugi-n galop, de ce-aș înviteza timpul far’ egal când el de tine mă rupe, întristându-mă-n topire Dar, oh, ce scuză-mi va găsi la-ntoarcerea-mi acasă când orice iuțeală-m va părea încetineala de melc nătâng nerăbdarea îmi va aprinde-n suflet o vajnica angoasa poate că-ți voi da, biet animal
SONET 51 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381353_a_382682]
-
nopții. Stropi din mare, se-așează, pe buzele-ți, clocotind a dorințe, privești apoi, spre farul, ce matură, pe rând, întreg orizontul, cu lumina lui, neștiind ce e dincolo de el, lăsându-mi pleoapele grele, pește chipul tău, ce l-am întristat, odată, cu plecarea mea. Te-ntrebi dac-ai să mai poți răzbate fără mine, lacrimi inundă terasă mării, răcoarea te cuprinde, faruri plutitoare, uimidu-te și... parcă ești speriată, la gândul, că eu nu-s, insă de-ai privi spre cer
VIS, PE SCĂRI DE GÂNDURI de COSTI POP în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381421_a_382750]
-
adapt.) Astfel că dragostea - îndepărtându-se -, încetinește pasul unui cal ce-mi simte respirația greoaie și din pinteni slaba-mi fire: de ce-aș fugi-n galop, de ce-aș înviteza timpul făr’ egal când el de tine mă rupe, întristându-mă-n topire Dar, oh, ce scuză-mi va găsi la-ntoarcerea-mi acasă când orice iuțeală-m va părea încetineală de melc nătâng nerăbdarea îmi va aprinde-n suflet o vajnică angoasă poate că-ți voi da, biet animal
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
Shakespeare(trad. adapt.) Astfel că dragostea - îndepărtându-se -, încetinește pasul unui calce-mi simte respirația greoaie și din pinteni slaba-mi fire:de ce-aș fugi-n galop, de ce-aș înviteza timpul făr’ egalcând el de tine mă rupe, întristându-mă-n topireDar, oh, ce scuză-mi va găsi la-ntoarcerea-mi acasăcând orice iuțeală-m va părea încetineală de melc nătâng nerăbdarea îmi va aprinde-n suflet o vajnică angoasăpoate că-ți voi da, biet animal, căldare de părângși-atunci
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
aer și foc mă pedepsești a ta ființă dulce o simt că e departe de-aș ști măcar cu gândul că sigur mă iubești melancolia suplă aș da-o la o parte mesaje vin frumoase, mă bucură nespus dar mă-ntristez pe dată, de dorul tău răpus 45 The other two, slight air and purging fire, Are both with thee, wherever I abide; The first my thought, the other my desire, These present absent with swift motion slide. Citește mai mult
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
micul infinitca să trăiesc cu aer și foc mă pedepseștia ta ființă dulce o simt că e departede-aș ști măcar cu gândul că sigur mă iubești melancolia suplă aș da-o la o partemesaje vin frumoase, mă bucură nespusdar mă-ntristez pe dată, de dorul tău răpus45The other two, slight air and purging fire,Are both with thee, wherever I abide;The first my thought, the other my desire,These present absent with swift motion slide.... XVII. SONET 44, de Mihaela
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
soarelui privire ce-mi dansează-n ochi cu zâmbetaurit de-a toamnei vină și de-al sufletului ... XXXIII. SONET 35, de Mihaela Tălpău , publicat în Ediția nr. 1932 din 15 aprilie 2016. Sonetele shakespeariene văzute de mine Nu-ți mai întrista inima pentru ceea ce-ai făcut până și trandafirii au spini, iar fântânile din argint, noroi norii și eclipsele rod al lunii și-al soarelui țesut cangrena se-ntrevede-n bobocul vesel, din cel mai de soi Toți oamenii greșesc
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
ai jignit-o pledează pentru ceea ce acum tu ești uitând - făr‘personalitate - că tu pe mine m-ai rănit Un conflict de interese între prietenie și umilință s-a ivit ... Citește mai mult Sonetele shakespeariene văzute de mineNu-ți mai întrista inima pentru ceea ce-ai făcutpână și trandafirii au spini, iar fântânile din argint, noroinorii și eclipsele rod al lunii și-al soarelui țesutcangrena se-ntrevede-n bobocul vesel, din cel mai de soiToți oamenii greșesc, chiar și eu scriind
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
facă pentru a moșteni împărăția cerurilor căci era un tânăr credincios și supus legii iudaice. El însă a spus acestui tânăr să-și lase toată averea, să o împartă săracilor și apoi să se alăture lui. Tânărul acela s-a întristat și l-a refuzat pe învățător deși îl ascultase cu interes iar ideile lui îi plăcuseră. -Ar fi deci renunțarea la propria avere o premisă pentru a moșteni acea împărăție a cerurilor? întrebă împăratul. -Pentru unii poate că da, ilustre
AL SAPTELEA FRAGMENT (2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380852_a_382181]