1,058 matches
-
Rusia. Trebui în urmă să le citesc comunicatele germane ca să le potolesc.] (Ediția a II-a, 1996, p. 78.) De la spital mi aduse o scrisoare jalnică de la Lili Fălcoianu: 35 de cazuri de tifos exantematic. Mor bolnavii pe capete. Abia înviorasem pe maici, și sosi altă echipă de spital care amplifică încă succesele germanilor, dând mai multe amănunte: Rusia primea Moldova, ungurii Oltenia, bulgarii întreaga Dobroge, noi, Bucovina. Regele fusese chiar „să vază cum e acolo“. Dar se face pace și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
piept, și l-a dus la stăriție să strige: „Trăiască România!“ Eu, asemenea, îmi pusesem portul românesc și am poftit pe maica stariță și [pe] Evlampia la prânz. Era prima zi caldă, în care nu am făcut foc. Ne mai înviorasem. [A doua zi însă, mare emoție, la 8 dimineața d na Rătescu, sosind cu corespondența și provizii, a fost luată la secția germană și i-au căutat în trăsură. Dânsa a pretins că se rupsese în fața Spitalului Pantelimon căruța de la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
2 lei. Cine proba că îi aparținea un obiect îl putea lua. Erau pendule, statui și mai ales o sumedenie de perdeluțe de vitrină. Afară de câteva covoare, tot era urât și de prost gust. Știrile de[spre] ofensiva rusă ne înviorau, speram pe cea de la Salonic și intrarea grecilor, ne dădeam seama că, de mai zăboveam și noi până în primăvara 1917, cum doream, nu am mai fi putut in tra în luptă în plină revoluție rusă. Ceea ce socoteam o greșeală fu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
tristul efect ce erau să facă acasă infirmi cum erau, dar se bucurau mult de a scăpa de sub paza vrăjmașului și de a-și regăsi vatra. Cei care rămâneau erau foarte deprimați și au trebuit multe vorbe bune ca să i înviorăm. Lili îi bruftuluia ca o germană; auzind vorbele mele, a pus mâna în șolduri și, râzând în hohote, mi-a zis în gura mare față de ei: „Ce zici, Sabino, crezi într-adevăr că va îndrăzni să se mai întoarcă aici
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
făcut 2-0 în minutul 36, când Răduțoiu a fost extrem de vigilent și a penalizat o pasă prea înceată la portar a lui Odoroabă și a înscris dintr-un unghi greu, cu prețul unei accidentări. Repriza secundă a debutat anemic, fiind înviorată de șutul la încheietura barelor al lui Dobârceanu (foto) din minutul 62 pentru ca, zece minute mai târziu, Ionuț Radu să ia o acțiune pe cont propriu și, după o cursă de 40 de metri, să-i paseze lui Tismănaru, care
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
-i poate inhiba el, mediul, rămânând mereu În urmă, În materialul abandonat. Cu alte cuvinte, mușchii pot trăi à la longue chiar fără o biocenoză. Și astfel, nelimitați de nimic, mușchii au o viteză de creștere de invidiat, ce se Înviorează cu fiecare ploaie, viteză ce le permite să creeze continuu un cărbune inferior, turba. Aceste părți abandonate ale mușchilor constituie al doilea lucru necesar segmentului heterotrof al biocenozei, pe lângă mediul reducător: baza trofică, adică hrana, ca atare pentru micile animale
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
poporului român și, în consecință, legarea mai strînsă a cercetării pedagogice de trebuințele acestei școli. Chiar dacă încercările de a crea o ,,pedagogie românească" n-au dus la rezultatele spre care aspirau entuziaștii ei sprijinitori, ele au avut darul de a înviora cercetarea pedagogică, de a stimula efortul spre căutarea unor soluții proprii. Totodată, aceste încercări, prin unele din ideile lor, oferă sugestii valoroase pentru dezvoltarea mișcării pedagogice românești contemporane. Din moment ce națiunea, ca o comunitate umană cu un specific propriu, imprimă procesului
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
națiunilor în Europa și a autodeterminării conștiinței lor naționale. În al doilea rând, această utilizare a termenului pentru Bucovina avea menirea de a trezi conștiința românilor de aici și de a promova procesul de emancipare spirituală a lor, de a înviora autonomia vieții morale. Vorbind despre puterea tradiției moștenite, despre continuitate în viața unui popor, Alexandru Hurmuzaki definește, în spiritul lui Lazarus și Steinthal noțiunile de “personalitate”, “rațiune” și “moralitate “. El scria că “fără națiune nu este omenire, fără naționalitate nu
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
Încărcătura motocicletei. EXPLORACÍON CIRCUNVALATORIA Explorare În cerc Junín de los Andes, mai puțin norocos decît fratele său de pe marginea lacului, vegetează Într-un colț uitat de lume, neputînd să se rupă de monotonia vieții sale inerte, În ciuda Încercărilor de a Înviora orașul prin construirea unei cazarme - cea În care lucrau prietenii noștri. Spun „ai noștri“ pentru că imediat au devenit și ai mei. Am dedicat prima noapte povestirii amintirilor din trecutul Îndepărtat petrecut În Villa Concepción, starea noastră de spirit fiind intensificată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
eu trec de la pat la pat, împărțind ca Moș Crăciun ceea ce și-au dorit, dar și puțină atenție tandră. Tata e mândru de mine și cam gelos că risipesc pe străini din timpul ce i se cuvine exclusiv. S-a înviorat, îl interesează iar rezultatele la fotbal, dacă lui Tomi i-a trecut amigdalita și dacă poștașul a vrut să-i dea mamei și pensia lui. Săptămâna viitoare speră să vină acasă. Duhoarea de urologie (pipi, clor, lături) îmi rămâne impregnată
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
copac, prăbușit la o margine de drum, lăsând-o să vadă lumina zilei, redându-i viață iar, scăpând-o de focul năprasnic al iernii, unde ar trebui să ardă de vie, încălzindu-i pe cei mulți și săraci. Cu pensula înviorez culorile reci și neprimitoare ale livezilor și ale clădirilor sinistre, unde trăiesc cei nefericiți redându-le bucuria, pe chipul lor brăzdat de vânt. Pe câmpiile pustii așez florile viu colorate, cerul îl îmbogățesc cu stele și norii îi alung ziua
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
din cauza oboselii nu înțelesesem decât că trebuie să prezint actele la control și să declar ce am în geantă, care era destul de voluminoasă și pe care o căram cu greu pe umăr. Imediat, parcă făcusem un duș rece ce mă învioră, pe loc scoțând buletinul și deschizând fermoarul de la geantă. Ultimul lucru pe care îl pusesem în geantă înaintă să plec de acasă era trusa de dălți, pe care o vârâsem la repezeală din criză de timp. La vederea acesteia ce
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
tocmai simțind că totul depinde de ce va spune marmura de deasupra. Condiția lui Anteu e să nu se Înstrăineze de pămînt. Dar după ce a atins pămîntul, el e cel care trebuie să lupte. Zeița Geea poate cel mult să-i Învioreze mereu forțele. Dacă le va folosi bine sau rău, depinde de el... Lucrurile nu-s atît de simple cum credea Empedocle, după care totul ar fi determinat fie de ură, fie de dragoste... Însă nici nu pot exista fără dragoste
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
sus. Se simțea ca un muribund care își revine la viață atunci când cineva îi umezește buzele cu apă. O căldură bruscă îi străbătu trupul ca un fior inexplicabil ce semăna cu un drog puternic injectat intravenos. După câteva minute se învioră cu un duș rece lăsând prosopul alb să-i cadă alene din mâini. Ar fi vrut să dea cu piciorul în ceva de pe jos, dar nu găsi nimic. Apa de la duș o trezi la realitate. Ar fi vrut să doarmă
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
era ultima soluție să o facă să uite de toate necazurile avute. Spera ca afacerile să-i meargă bine, să se realizeze așa cum își dorea. Ce fericită ar fi fost să-l aibă pe Alin cu ea! Gândul acesta o învioră brusc, o aduse la realitate din starea aceea de parcă ar fi fost o navă aflată în derivă și departe de țărm. Era o femeie puternică. Încercă din răsputeri să nu-și piardă speranța. Vroia să-și găsească sensul vieții pentru ca
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
soare. Perna, proaspăt înfățătă și înfoiată în fulgi de lebădă o strângea la piept că o mamă pruncul său și îi dădea o senzație de nedescris. Așternutul patului neșifonat îi părea plin de nuferi calzi când soarele strălucește peste ei, înviorându-le existența, iar somnul liniștit venea ușor și pe furiș. Viața îi părea frumoasă ca atunci când nu te mai saturi să privești stelele pe cer sau azurul unei dimineți care te încântă. Nu mai exista nici o mamă mai fericită ca
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
59). Fin analist al structurii psihice, tot Radu Ionescu surprinde dramă artistului supus unor stări contradictorii, de supliciu: „Luptând cu el însuși și împotriva lui însuși, el continuă să creeze acele imagini pitorești, asemenea unui haos organizat, pe care le înviorează cu pete de culoare” (p. 62). O fire bivalenta observa și Ion Alex. Angheluș - poetul Hușilor: „prima oara era iritat, palid, răvășit, neliniștit, sumbru”, „a doua oară, aprins, vibrând în fața peisajului hușean”. Aidoma, Mircea Deac îl caracterizează „ca om și
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
nu merită înnădit. Scoate din buzunar două radiere chinezești, parfumate, pe care le miroase îndelung. Observ cum surîde molcom, îmbătat de parfumul radierelor. Apoi, îmi întinde una: Luați-o. Cînd sînt supărat, îmi place s-o miros. Parcă mă mai înviorează. Mă poartă cu gîndul departe, în locuri exotice, visate în copilărie! Îi mulțumesc, luînd radiera dăruită, ținînd-o cîteva clipe la nas, să-i simt parfumul de mandarin. Dom' Vlădeanu, începe șeful, am trei adjuncți: Marinescu, Dobre și doamna Vasiliu. Dobre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
de gunoi de sub chiuvetă. Dau drumul apei calde, mă bărbieresc în cîteva minute, să nu-mi mai văd fața asta obosită, mă spăl pe dinți și pe față, mă șterg cu prosopul și observ în oglindă că m-am mai înviorat. Ar trebui să iau de jos scrisorile și să le citesc, dar nu pot să mă aplec, așa de tare au început să mă doară mușchii coapsei. Iau din cutia cu medicamente o aspirină și o beau. Răscolesc apoi cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
bucuria altora (e și bucuria mea), pulsul de viață nobilă, pe care tu o înnobilezi, toate m’au buimăcit. Odaia ta, cu cele șase crisanteme galbene, străjuind fotografia ta, îmi pare că-ți primește salutul amintirii și că s’a înviorat; biuroul iluminat tare, singur, păstrează cu nota solemnă a cărților aliniate elegant aerul demn și plin de consimțire. Ai populat casa întreagă cu nume, ființe vii și cu năstrușnica ta gospodărie. Cere mai bine adresa unei spălătorese pentru lucrurile de
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
iau mâna. Luke, nu te certa cu Michael. Întotdeauna s-a purtat ca un prieten adevărat. Adu-ți aminte tot ce a făcut pentru tine. Îți amintești discursul pe care l-a ținut de ziua ta? Încerc din răsputeri să înviorez atmosfera, dar Luke rămâne complet impasibil. Expresia de pe chipul lui e la fel de încordată și de defensivă, și are umerii aduși în față. Nu are de gând să asculte nici un cuvânt, așa că oftez în sinea mea și iau o înghițitură de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
mă înregistrez și acolo. Cu cine vorbesc? — Sunt Garson Low, de la Low and Associates. Încremenesc pe loc. Garson Low în persoană? Și mă sună acasă? — Îmi cer scuze că vă sun atât de devreme, îmi spune. — Nu, nici o problemă! spun, înviorându-mă subit și dând repede una în ușă cu piciorul să se închidă, ca să nu mă audă Luke. Vă mulțumesc că mă sunați. Slavă Domnului. Probabil că a găsit o chichiță de care se poate lega. Cred că vrea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
pește; nu numai noi am cărat „căchițele” de fân, ci și alde moș Costică Pârțac și Alexandru Pârțac, vecinii noștri și Ghiță Nașcu și Dumitru Vieru, toți, toți au cărat căchițele cu fânul adunat iar ploaia căzută săptămâna trecută a înviorat iarba și fâșlerul din jurul iazului a crescut o frumusețe, numai bun să-l pască cu poftă ghițăii și cârlanii. N-ar fi bine să duci tu cârlanii și ghițăii acolo la păscut? spuse Gheorghiță gândindu-se că el s-ar
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cea romană, a alergat cu furie la vale după câinele vagabond care, probabil, era scos pentru prima oară în lume de niște fete vagaboande cu cercei în nas, slinoase și cu bocancii rupți de mers pe jos. Lucrul acesta a înviorat atmosfera, iar statuia enervată și-a cerut scuze și un Time-out pentru a-și reveni din șocul provocat de patruped. Noi am continuat coborârea înspre monumentul lui Columb și după ce-am văzut unde a locuit Liviu în '95, timp
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
este mai ales vechea clas) de mijloc - specialiștii, intelectualii. În Întreaga Europ) vom vedea cum dispar treptat privilegiile și se redistribuie bunurile necesare vieții. Centrele din vestul b)trânei Europe se estompeaz), În timp ce Ungaria, Bulgaria, România, Polonia Încep s) se Învioreze. Acest lucru ar trebui luat În considerare, măi degrab) decât extinderea imperialismului roșu și subjugarea Europei de c)tre Rusia. Dac) Îl Înțeleg bine, profesorul Avineri afirm) c), În rândul unor sateliți ai Rusiei, se dezvolt) un fel de comunism
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]